Full text of "Bucuria comuniunii, vol. 5 (2010)"

See other formats

Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus 

Bucuria comuniunii 



Vol. 5 




Teologie pentru azi 



Bucuresti 
2010' 



Despre adormirea Fericitului Gheorghe Calciu §i 
simplitate 




Slujba sa de inmormantare 1 de la Sfanta Manastire Radu 
Voda din Bucuresti, la care am participat si noi, a fost un regal al 
simplitatii. 

Dupa slujba, pe scurt, a inmormantarii, condusa de catre 
Parintele Patriarh Teoctist, de doi Paring Episcopi, de un cortegiu 
de preo^i §i diaconi si de o Biserica plina de oameni, trupul sau a 
inconjurat Biserica. 

Nu vreau sa comentez slujba, ce s-a spus in cele trei 
alocutiuni de la Bucuresti, de dupa slujba, ci vreau sa ma refer la 
amanuntele care sunt legate de obiectele, care il inconjurau pe 
Parintele nostra. 

Un sicriu simplu, un vesmant precise pe Sfin^ia sa de 
culoare albastra, iarasi simplu, si cu o crace imensa (lucral care 
m-a impresionat eel mai mult si mi-a adus aminte de iubita lui, si 
a mea, Platind a Fericitului Serafim Rose) iarasi simpla, extrem 
de simpla. 

Crucea lui, a Fericitului Ghorghe, cu care a venit din 
America era de peste 2 metrii inanime, alba, de lemn alb, finisat, 
dar pe care nu erau inscrise decat numele sau, anul si data 
adormirii sale. 

O crace extrem de simpla, de ascetica, ca intreaga lui via^a, 
cu bara de la mijloc imbinata mestesugit si nu petrecuta ca la 
noi... Si trupul sau ca ceara de galben si rece, cu un chip framos, 
zambitor: acestea sunt amintirile pe care le voi purta in suflet de 
la acest eveniment important al Bisericii lui Dumnezeu. 



1 Articol editat pe data de 10 decembrie 2006, pe Teologie pentru azi si scris imediat dupa 
slujba de prohodire de la Bucuresti. 



Sfm^enia este o imensa, covar§itoare simplitate. Este o 
§tergere din fa^a ochilor gro§i, care nu vad decat ceea ce le spui 
sa vada, spre o dimensiune, unde nu o po^i sesiza, decat cu ochii 
inimii cura^i, cura^i de intunericul patimilor. 

Daca nu te ui^i la detalii, daca nu ai organ interior pentru 
detalii, nu ^i se pare nimic frumos, nimic sfant, nimic inal^ator. 

Cineva care nu 1-ar fi cunoscut §i nu ar fi §tiut cine este el, 
vedea numai un cosciug simandicos, cu ditamai crucea la cap §i 
cu un mos. in cosciug, care nu ii spunea nimic. 

Insa nu ar fi fost de vina Parintele nostru pentru asta, ci eel 
care era bont, orb §i nu vedea in fa^a lui mare^ia ascunsa in 
smerenie. 

Inal^imea de cuget sta in smerenie. Sfm^enia este plina de 
smerenie ca un burete plin de apa. Daca vrei sa-1 storci pe Sfant 
de intimita^ile lui apare slava lui Dumnezeu, apa cea cereasca, 
care se scurge din el in cuvinte tulburatoare. 

Dar de unde sa te tulburi, cum po^i sa te tulburi, daca nu ai 
organ, inima pentru mare^ie? Daca nu ai mare^ia in tine, cum 
crezi ca o po^i vedea in al^ii? Cum po^i sa crezi in simplitate §i in 
sfinfenie, cand ^ie \\\ e du§manca via^a sfanta §i preferi frugalitati 
de duzina, care te fac idiot, mon cher, badaran §i mofluz? 

Cred ca pentru Sfin^i trebuie sa marim dic^ionarul oricarei 
limbi §i sa cream numai pentru ei cuvinte, care sa fie §i mai 
potrivite pentru a-i elogia. 

Cred ca trebuie sa ne marim inima pentru ca sa-i 
cuprindem §i mai din destul sau sa ii lasam ca sa ne invete §i mai 
bine ceea ce au inva^at ei, ceea ce au trait ei, pentru ca sa ne 
contamineze cu binele lor, din destul, §i pe noi. 

Daca il simfi pe Sfant in inima ta, atunci §tii sa sco^i, ca un 
torent de munte, cuvinte de dor pentru el §i cei care te vor auzi, 
i§i vor da seama, ca nu se poate sa nu fi convivial cu el. 

Eu am inva^at de la aceasta zi ca trebuie sa rostim cu 
putere cuvintele pe care ni le da Dumneazeu §i sa nu ne indoim 
de for^a lor, de impactul lor dumnezeiesc in inima acelora care ne 
aud. 

Am inva^at ca munca buna, pana la capat, nu ne va face de 
ru§ine, ci oriunde am sta, in fafa sau mai in umbra, haina 
smereniei, cu care ne acoperim via^a duhovniceasca, se va dovedi 
un soare stralucitor in acea zi, cand se va descoperi tuturor 
adevarul vie^ii noastre. 

Parintele nostru Gheorghe este Marturisitorul credin^ei 
noastre prin dureri, prin suferin^a §i Inspiratorul spre proiecte 
indrazne^e, puse in sluljba adevarului sfant al lui Dumnezeu. 



Daca vrei mult, atunci accepta suferin^a pentru aceasta, 
suferin^a care ne innobileaza §i ne sfirrfe^te! 



Democratia romdneascd a inceput cu...Martirii din 
decembrie 1989 

Daca vedem acest semn ... 




atunci stim ca el reprezinta cinstirea jertfelor umane din 
decembrie 1989. 

Evenimentul dumnezeiesc din acea clipa 1-am resim^it la 
modul profund si acesta a fost momentul convertirii mele la 
dreapta crednrfa, la o noua viata, la o altfel de viata. Pentru mul^i 
al^ii a insemnat acelasi lucru. 

Atunci am decupat din steagul nostru ceva care nu ne 
reprezenta, pentru ca am vrut sa stergem din noi o ideologic, care 
nu ne facea deloc cinste. 

Sunt tributar, pe deplin, acestui eveniment capital pentru 
poporul roman. Sunt tributar pe deplin Martirilor revolu^iei 
romane si ma rog adesea pentru ei, ii pomenesc la Sfmtele 
Liturghii pe care le slujesc, ca pe niste pedagogi ai mei, ca pe 
ni§te ini^iatori ai mei in credin^a, in curaj §i in sentimentul plenar 
al liberta^ii interioare. 

De fiecare data trebuie sa mai fie martirizat cineva ca sa te 
trezesti. Mai trebuie sa suferi pentru ca sa vezi adancul 
adevarului. 

Tinerii care m-au insufletit prin moartea lor in decembrie 
1989 nu au murit in zadar. 

Ei au nascut inlocuitori, ne-au dat aripi si, in acelasi timp, 
ne-au facut sa fim cu capul pe umeri. 

Sarbatoresc de fiecare data zilele revolutiei romane ca pe 
zile de sarbatoare ale na^iunii mele si ale inimii mele, ca pe zile 
de renastere duhovniceasca. 



Articol scris pe data de 17 decembrie 2006. 



Nu §tiu nici pana la aceasta data cine au fost uciga§ii lor, 
a§a, nominal, un nume dupa altul. Poate ca nu-i vom §tii 
niciodata, dar ceva e sigur: ca ei nu s-au revoltat, in primul rand, 
pentru mancare §i o leafa mai buna, ci pentru credin^a §i libertate. 

Daca e sa acuzam pe cineva ca ne-a furat simful libertatii, 
atunci nu numai pe Ion Iliescu §i ai lui ar trebui sa-i blamam, ci §i 
pe to^i aceia, care au transformat libertatea intr-un motiv de uitare 
a lor, a Martirilor. 

Cei care uita ca stau pe oase binecuvantate de Dumnezeu, 
pe mor|i curate §i ca libertatea de a ne trai libertatea s-a ca§tigat 
prin sange, traiesc indiferent aceste zile de sarbatoare na^ionala §i 
cre§tineasca. 

Dumnezeu sa va ierte §i sa va a§eze cu Sfnuii, Bunii mei 
fra^i, care ne-a^i facut sa vedem bine in decembrie 1989! 

Nu v-am uitat to^i §i nu cu totul! Cei care ne aducem 
aminte de voi §i va purtam in inimi, va continuam dorul: o 
libertate in^eleasa corect, ca iubire de Dumnezeu §i de oameni, §i 
de tara §i tradi^iile noastre romane^ti. 



Zi de praznic impdrdtesc. Ziua aderdrii. Ziua 
bucuriei 




Am sinuit in oamenii de azi-noapte , de pe strazi §i in aer, 
mult har, multa bucurie, o fericire §i un har care completeaza §i 
continua bucuria revolutiei romane din 1989. 

Am vazut lacrimi, imbnui!?ari, lasere, pocnitori, oameni 
care se bucurau, care se distrau frumos, care jubilau. Mul^i dintre 
cre§tinii no§tri s-au bucurat in Biserici §i azi-noapte §i astazi 
diminea^a. 

Entuziasm frumos. §i entuziasmul, bucuria este un har 
dumnezeiesc. 

Am sim^it in toata fiin^a mea ca Dumnezeu, nu doar anul 
nou, e Cel care ne-a dus in alta lume, spre alta perspective. 

Astazi, dupa cum vede^i, a fost un cald de primavara: semn 
dumnezeiesc ca Dumnezeu vrea sa ne bucuram §i ca nu trebuie sa 
mai lasam pe cineva, pre§edinte sau nu, ca sa ne fure bucuria. 

Avem un capital enorm de bucurie, de speran^a. Mi-au dat 
lacrimile astazi cand am vazut cu cata bucurie am trecut, mul^i 
dintre noi, doar cu buletinul de roman §i de european la fra^ii 
no§tri in Ungaria sau am zburat astazi cu avionul. 

Trebuie sa pastram aceasta bucurie in noi §i sa muncim ca 
ea sa ramana in noi! 

Molitvele Sfantului Vasile eel Mare ne-au cuntfit astazi §i 
au cura^it intregul univers de rautate, de demoni. Ne-au cura^it de 
reziduurile non-bucuriei. 

Bucuria cere curate. Se na§te din curate. Taierea 
imprejur a Domnului inseamna inceputul suferin^ei Lui pentru 
noi. Acum incepe sa se rupa faradelegea noastra. Dar astazi 
incepe sa se §tearga §i pata pusa peste demnitatea noastra. 



3 Articol scris pe data de 1 ianuarie 2007. 



Trebuie sa ramanem bucuro§i, sa muncim §i sa ne veselim 
in bine! 

La mul^i ani, Romania mea, Europa mea, lumea mea, 
adica lumea lui Dumnezeul 

La mul^i ani pentru toJi...§i nu uita^i safifi voi in§iva\ 



In memoriam lui Mihail Eminescu 




Pentru prietenul meu , 

fratele meu din inima mea, 

pentru eel la care am aprins lumanare, 

dar ea nu s-a stins, 



-5 



chiar §i cand nu mai era ceara . 



Pentru eel de care ma leaga zile 

de nesomn §i zile de dor, 

zile de singuratate 

sau de amintire. 

Poemul este o 
tinere de minte. 

§i Nichita 6 il iubea, §i m-a inva^at 
§i pe mine sa il iubesc. 



Poem scris pe data de 14 ianuarie 2007. 



E vorba de un lucru minunat, petrecut intr-o zi, cand am fot la mormantul lui Mihail. Desi 
nu mai era ceara in capsula rotunda a lumanarii...lumina ardea. 
6 Nichita Stanescu, un alt prieten scump al inimii mele. 



Era un fel de a-1 iubi pe Mihail 

in care rfi regaseai tot dorul, tot aleanul 

§i toata singuratatea in cateva cuvinte, 

in toate cuvintele. 

Era o unitate interioara intre noi, 

care te facea sa te sim^i regasit 

§i neamintit, 

nein^eles 
sau cuceritor. 

Astazi, Mihail, cand am slujit parastas 
pentru tine am sim^i ca noi doi 

comunicam ca §i atunci...pe vremuri... 

cand veneam la mormantul tau 

§i stam de vorba. 

Cum po^i sta de vorba cu... 

un mormant? ! 

Cum sa nu stai de vorba cu... 

un prieten? ! 

Daca poemele tale 

nu tree dincolo 

de mormant, la ce bun 

sa mai scrii, nu? ! 

Insa poemele tale, dragul meu, 

au un ceva unic al lor 

care par vii §i cand tu nu mai e§ti 

sau cand tu 

ai devenit §i mai 

profund in noi 

sau cand noi ne-am vazut, 

§i mai adanc, prin tine. 

Nu, nu te-am uitat! 

Numai ca m-am maturizat privind la tine. 

Iubirea mea s-a maturizat. 



Te privesc tot la fel, 

poate 

tot mai tandru, 



10 



mai candid, 

ca pe un prieten, 

ca pe cineva pe care il cunosc 

din mine §i nu din afara mea. 

§i atunci cand ma rog pentru tine, 

ca in aceasta seara, 

te simt frumos 

in inima mea, te simt lin... 

§tiu cum arata pacea ta §i a mea 
in slava lui Dumnezeu. 

De aceea nu pot sa fm trist, 

daca tu e§ti viu 

iar eu i^i scriu poeme 

§i rostesc rugaciuni 

pentru tine. 



11 



Mai aproape de intelepciune... 

n 

O buna parte din aceasta zi mi-am petrecut-o in compania 
unui profesor admirabil, foarte intim inimii mele, cu domnul 
profesor Remus Rus , specialist in Istoria Religiilor §i am 
discutat...cu inima. §i eu §i dumnealui ne a§teptam reciproc ca sa 
ne vedem, sa ne intuim inimile, sa aflam ce mai facem, cu ce ne 
mai ocupam. 

Chintesent.a discutiei noastre insa nu a constat in cuvinte §i 
nu despre cuvintele pe care le-am vorbit voi scrie aici, ci despre 
sentimentul acut ca imi transmite, ca mi-a transmis, ceva din 
simtul inielepciunii in timp ce vorbeam. 

La un moment dat mi-a vorbit despre iremediabilul vietii, 
despre timpul care ne parcurge §i ne imbatrane§te, care nu ne 
iarta (asta intr-o singura fraza scurta, penetrants), insa in mijlocul 
a ceea ce imi transmitea, in inima mea, ramanea amprenta 
inielepciunii omului care trece prin via^a. 

Educatorii no§tri de suflet asta ne transmit: drumul 
inielepciunii lor prin viafa in purine cuvinte, gesturi, imagini... 

Trebuie sa prinzi esentialul, trebuie sa prinzi esentialul 
cuvintelor §i sa crezi in cuvintele care au intelepciune. In 
momentul cand stai in fa^a cuvintelor, care exprima adevarurile 
unui om, atunci pe acestea trebuie sa ti le insu§e§ti in mod intim, 
cu toata fort.a interioara. 

Inainte de a ma intalni cu dumnealui citisem un pasaj 
important din ultimele insemnari ale Sfantului loan de 
Kronstadt 9 , pe care le-a tradus prietenul nostru Adrian 
Tanasescu 10 . Era o insemnare a Sfantului loan de la varsta de 79 
de ani, in care acesta spunea, ca mila lui Dumnezeu este aceea 
care l-a iertat in orice clipa §i l-a invaiat ca Dumnezeu e pururea 
indurator. 

Mila lui Dumnezeu este cea care ne da sa ne bucuram de 
intelepciune. Inva^am pe fiecare zi ca lupta fratricida dintre noi 
nu creaza nimic bun, ci ca stam in mila lui Dumnezeu, ca via^a te 
inva^a sa accept, sa crezi, sa te minunezi, sa te cutremuri de 
frumuse^ea, de grija si de mila lui Dumnezeu. 



7 E vorba de ziua de 22 ianuarie 2007, cand am scris articolul de fata. 

8 Mai multe detalii despre sine aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Remus_Rus. 

9 Un blog romanesc dedicat Sfantului loan: http://ioandekronstadt.wordpress.com/. 

10 Traducator roman prodigios de carte patristica din limbile greaca, rusa, sarba, tata a doi 
copii, care locuieste in Bucuresti si de care ne leaga o prietenie frumoasa. 



12 



La intoarcere, pe stada, m-am intalnit cu parintele profesor 
Constantin Coman 11 si ne-am salutat reciproc. Mi-am adus 
aminte de pledoaria sa esentiala, de crezul sau si anume, ca 
trebuie sa vedem conexiunile interioare ale teologiei dogmatice 
cu teologia biblica. 

Si noi credem acela§i lucru! Nu putem sa in^elegem 
dezvoltarea discursului dogmatic, daca nu in^elegem discursul 
scriptural, pnevmatic al Bisericii. 

De ce imi amintesc toate aceste amanunte? Pentru a elogia 
in^elepciunea, experien^a de viaja, maturitatea §i batrane^ea 
frumoasa. 

Am inva^at de la bunicii mei, de la familia mea, de la 
rudele §i profesorii mei, de la prietenii §i neprietenii mei 
int.elepciunea trecerii prin viaja. Fiecare pas este un pas spre 
intelepciune. 

Dar int.elepciunea este cu atat mai frumoasa, cu atat mai 
plina de savoare, cat timp o darui frumos, smerit, cand 
imbogaJe§ti cu ea §i pe altii. 

De fapt int.elepciunea este harul in care te imbogat^ti, 
atunci cand in^elegi mila lui Dumnezeu §i frumuse^ea adanca a 
oamenilor. 



11 Gasiti aici CV-ul sau: 



http://www. ftoub.ro/index. php?view=article&id=6%3Apr-prof-dr-constantin- 
coman&option=com_content&Itemid=272. 



13 



Melancolie abuziva 




12 



Nu pot sa nu-mi amintesc de tine 

Imi amintesc si cand nu vreau dar, mai ales, cand am 
nevoie, cand te simt ca pe cea mai mare nevoie a mea. Am nevoia 
sa vorbesc cu tine. 

Imi aduc aminte batranetea ta frumoasa, acel a fi de a-mi 
spune povesti, pe care nu le pot uita nici cand dorm. Stiu ca ma 
vezi cand ma rog pentru tine. Stiu ca te simt cand slujesc Sfanta 
Liturghie spre iertarea pacatelor tale si ale mele. 

Pastrez frumosul tau in inima mea. E un frumos viu. E un 
frumos de care nu ma pot dezbara si nici nu o voi face. 

Pastrez chipul tau viu, chiar daca i-am uitat contururile, 
chiar daca contururile lui sunt miscatoare. Cu timpul, iubitul meu 
bunic, fata ta a devenit din ce in ce mai vie, pe masura ce tu ai 
devenit din ce in ce mai viu in mine. Cand vorbeam, cand te 
bucurai de mine, nu stiam sa iti spun toate cuvintele. 

Poate ca toate cuvintele trebuiau spuse atunci, insa nici 
acum nu e timpul trecut. Tu esti viu si eu sunt viu, chiar daca de 



Un text scris pe data de 8 februarie 2007. 
In fotografia care prefateaza articolul de fata suntem la mormantul bunicului nostru Marin 
Piciorus, impreuna cu doamna preoteasa si cu bunica noastra Floarea Piciorus, sotia sa. 
In cimitirul localitatii Scrioastea (jud. Teleorman), iarna... iar crucea de lemn, care se vede 
in fotografie, am scris-o cu unul dintre ultimele tuburi de culoare, neterminate, din fosta 
noastra trusa de pictura. 



14 



tine ma desparte o vesnicie sau ma apropie o vesnicie. Cuvintele 
noastre se spun in continuare. 

Pentru ca dragostea are un fel de a vorbi al ei care nu uita 
niciodata detaliile frumoase si si le aduce aminte in te miri ce 
conditii, te miri unde. . .dar atat de frumos! 

Cand ma rog pentru tine te iubesc. Si cand imi aduc aminte 
de tine inseamna ca nu te pot disloca din inima mea prin nicio 
metoda. 

Stiu ca e neinteresanta, din afara mea, persoana ta sau 
poate ca nu va interesa pe nimeni persoana ta, cu adevarat, decat 
pe mine. Cine mai stie?!... 

Ceva e sigur: de cate ori vreau sa imi fii aproape imi esti. 
Nu e nicio distanta intre noi. 

Imi aduc aminte de tine in multe contexte, in prea multe. 
Viata mea e plina de tine. Te rog sa ma crezi ca, daca acum iti 
scriu e pentru ca sa-ti multumesc ca nu esti departe, chiar daca 
esti langa Domnul. 

Melancolia mea nu e trista ci bucuroasa. Nici eu, iubitul 
meu, nu credeam ca pot sa te iubesc mai mult decat am cuvinte 
sa-ti spun. 



15 



Mdturdtoarea care ne cere rugdciunile si crestina 
universald, care pldngea vorbind despre Domnul Iisus 

De cele mai multe ori evocarile mele au in vedere oameni 
anonimi . Amintirile mele nu cuprind numai pe parintele X, pe 
profesorul Y, pe ierarhul Z, pe scriitorul W... ci si pe 
maturatoarea credincioasa, pe ologul care are bunul sim^ sa imi 
zica: „Sarut mana, Parinte!", stimandu-se pe sine si nu pe mine, 
vrabia care bea apa, pe un copil care mi-a zambit frumos in timp 
ce mul^i imi zdmbeau urdt, pe precupea^a de la pia^a, care mi-a 
vandut cartofi si a stiut sa aiba bunul sim^ cumpanit al 
romanului... 

§i bine ecae asa. Memoria reala trebuie sa cuprinda date 
generale si o recunostin^a care sa se transforme in rugaciune. 

Maturatoarea voioasa, care mi-a iesit astazi in cale, mi-a 
zambit larg, calduros, ca si cand m-ar fi cunoscut dintotdeuna. Ea 
nu a stiut ca mi-a facut un mare bine cu surasul sau si cu faptul ca 
m-a pus sa ma rog pentru ea. §i rugaciunea pentru ea m-a facut sa 
fiu si mai bucuros, pentru ca bucuria ei s-a revarsat §i peste mine 
si a devenit §i a mea. 

Aceasta femeie are un nume frumos. In inima mea va avea 
un nume frumos intotdeauna. Insa nu stiu nimic despre ea, decat 
ca matura strazile orasului Bucuresti si ca am intalnit-o aproape 
de mijlocul orasului. 

Dar rugaciunea te face sa stii multe despre oamenii pentru 
care te rogi. Rugaciunea te face sd-i simfi pe oamenii, care au o 
via^a tainica cu Dumnezeu. 

Astazi m-am plimbat de mi s-au umflat picioarele. 

§i, spre sfarsitul zilei, am avut parte de o alta surpriza: de o 
femeie ortodoxa, care cauta un duhovnic, careia ii placea sa 
mearga la baptisti, pentru ca au canapele frumoase si microfoane 
bune ca sa auda predica, dar si la catolici, ca sa puna o lumanare 
si sa se roage. 

O femeie dintr-o bucata, robusta, muncitoare, aproape 
surda, dar care i^i citea cuvintele de pe buze si care munceste, 
munca de noapte, intr-un servis auto de la marginea 
Bucurestiului. 

Insa cand imi vorbea de „Domnul Iisus" ii dadeau 
lacrimile instinctiv si vedeai ca ea chiar e acolo, chiar e fericita 
cu ceea ce face si cu via^a ei. 



13 Articol din data de 12 iunie 2007. 



16 



Dupa ora 18, un coleg de studii §i un intim al meu, vine §i 
imi vorbe§te despre dialogul apatic, despre dialogul despre nimic 
sau despre viaia ca telenovela. 

Viaia ca telenovela reprezinta via^a la care tu e§ti 
spectator, care e ca in filme §i pe care o urmare§ti sa se intample 
in via^a reala. Insa via^a reala nu e niciodata telenovela. Via^a 
reala se petrece dupa ritmuri proprii, surprinzatoare. 

Cele doua femei erau din viaia reala. Adica a§a cum 
credeau a§a §i vorbeau. 

Vorbirea lor era reala §i permitea nuan^ele personale. In 
mutismul vocal al multora cu care ma intalnesc insa, ce se vrea a 
se spune intrece ceea ce este. Pentru ca spectatorul la telenovela 
nu mai are timp sa i§i traiasca §i sa i§i exprime via^a, ci o omoara, 
o face cantec sau vorbire impersonala §i apoi se da de drama. 

De ce evoc viaia reala? Pentru ca traiesc in lumea reala 
chiar daca prizez tot felul de pove§ti ireale, de dedesubturi, de 
cancanuri, de matrapazlacuri. Traiesc §i iubesc via^a reala, 
oamenii reali, care sunt cei pe care ii evoca cuvintele, care sunt in 
cuvinte §i nu sunt sub mdsti. 

Mdturdtoarea §i crestina universale de care va vorbesc 
sunt tipologii umane reale. Daca vrem sa facem o schimbare 
reala in noi §i in Romania noastra, trebuie sa incepem de la a ne 
deparazita de ma§ti, de subterfugii §i de a fi cat se poate de reali. 

Oamenii reali sunt oamenii de care avem nevoie §i care ne 
scapa din paienjeni§ul inchipuirilor. 

Cele doua nu vor §tii niciodata ca am scris despre ele 
acum. Insa m-am sim^it nevoit sa respect bunul sim{ gratuit al 
acestora. 

Ele sunt ni§te doamne reale, pentru ca au demonstrat ca 
pot fi deschise, transante cu cineva necunoscut. 

Va mul^umesc, doamnele mele, ca a^i putut sa imi 
demonstra^i ca bunul sim^ nu numai ca e real, dar e §i salvator. 



17 



Sfdntul loan Botezdtorul in viata mea 




Mi-a devenit evident faptul 14 ca Sfnrfii ne cautd mai 
inainte ca noi sa ii cdutdm. 

Cred ca prima data cand am auzit de Sfantul loan a fost in 
copilaria mea, cand bunica mea mergea cu coliva, la 7 ianuarie, 
ca sa i§i pomeneasca paring 15 , fra^ii 16 §i ma lua §i pe mine. 



■17 



18 



Masa aceea lunga , cu zeci de colive ~, cu vin, cu 
prinoase, care miroseau altfel dar, mai ales, zecile de lumanari 
aprinse mi-au captat aten^ia spre evenimentul acesta. 

Parin^ii bunicii mele erau Ion §i Ioana. Ionica era eel mai 
mic frate al bunicii mele. Acesta murise de foarte tanar, de copil, 
§i din care cauza eu primeam cate o pomana delicata spre iertarea 
pacatelor lui. Adica ori o oala mica, de baut apa ori o pasare- 
fluier, tot din lut, la care cantam prin curte. 



Un articol scris pe data de 23 iunie 2007. 



Ion si Ioana Banoiu, din localitatea Putineiu, jud. Teleorman. 

16 Ion, Ileana, Ionica si Alexe Banoiu. 

17 Biserica Adormirea Maicii Domnului din localitatea Scrioastea, jud. Teleorman. 

18 Pluralul, ca regionalism, in Teleorman, este: colivi. 



18 



Numele Sfantului loan era foarte raspandit in localitatea 
unde eu am copilarit, in Scrioa§tea. 

Numele localita^ii teleormanene este legat de un moment 
istoric important, de faptul ca aici si-a scris oastea (de unde 
Scrioastea) Mihai Viteazul in drum spre Alba Iulia. 

Probabil aici §i-a trecut in revista oastea, a con§tientizat 
numarul de oameni pe care il avea la dispozrfie. §tiu acest 
amanunt de la un profesor local, care a cercetat istoria cuvantului, 
insa nu am facut niciodata investiga^ii istorice pe aceasta tema. 

Insa via^a Sfantului loan am aflat-o citind Sfanta Scriptura 
§i Vie^ile Sfm^ilor. 

Maine avem cinstirea na§terii Sfantului loan, descrisa de 
Lc. 1, 5-25 (prorocirea na§terii §i zamislirea sa); 57-80 (na§terea 
§i punerea numelui). 

In Teleorman, praznicul de maine e cunoscut drept 
Dragaica, insa, din cate cunosc, nu am vazut niciodata in 
localitatea noastra ritualurile pe care le-am citit in car^ile de 
specialitate, care se faceau, in vechime, in aceasta zi. 

Insa amintirile mele sunt legate, eel mai adesea, de doua 
dintre Sfmtele sale Icoane: una, in care el este reprezentat cu aripi 
§i avand infa^i§area descrisa de Mt. 3, 4 iar alta, in care se 
reprezinta martirizarea sa, el in§u§i tinandu-§i in mana propriul 
sau cap taiat, care e pus pe o tipsie 19 . 

Martirajul sau, imaginea taierii capului s-a impregnat 
adanc in mine. Cand eram mai tanar, inca nu plecasem la 
seminar, aveam o antipatie imensa fa^a de Irodiada §i de fiica sa, 
Salomeea, care pusesera la calea omorarea lui loan [Mc. 6, 19- 
29]. 

Ele reprezentau pentru mine o imagine perversa a femeii, 
care il elimina pe eel Drept, prin practici murdare. 

Cred ca e primul meu contact dureros cu perversitatea, 
prima con§tientizare a faptului ca dreptatea §i sfm^enia nu sunt 
urate pentru ca sunt rele pentru societate, ci sunt urate pentru ca 
nu sunt suportate §i nu sunt suportate pentru ca sunt invidiate la 
culme. 

Cu timpul am in^eles ca cele doua femei nu de^ineau 
puterea ci ca actul lor este unul al sldbiciunii §i nu al puterii. Cel 
puternic era loan, care avusese curajul sa moara pentru sfm^enie, 
pentru adevar, pentru dreptate. 

In ultimul an de facultate am fost repartizat la Manastirea 
Sfantul Antim din Bucure§ti, ca sa fac pregatire cultica. 



19 O tava rotunda, din metal. 



19 



Aici, pe nesimfite, m-am imprietenit cu icoana Sfantului 
loan, de pe partea dreapta, de la intrare, langa care stateam la 
slujbe. Uneori ma sprijineam de ea, transpiram din cauza caldurii, 
ma rugam Sfantului loan ca sa ma intareasca §i sa prind putere 
din harul sau. 

Icoana de aici e una dintre cele intraripate. Sfantul loan are 
aripi ie§ite din pielea de camila cu care se imbraca, semn ca 
asceza te intraripeaza de dumnezeiescul dor §i te face sa fii inger 
in trup. 

Ma simfeam acasa langa icoana lui. Prietena §i viitoarea 
mea so^ie purta numele de Ioana, atata timp cat Gianina 
inseamna Ioana. 

Aveam prieteni cu numele de loan, §i pre^uiam foarte mult 
numele, atata timp cat loan, Iohanan, in limba ebraica, inseamna 
darul lui Dumnezeu §i avea similitudine cu numele meu, cu 
Dorin, care inseamna dar, in limba greaca. Insa Dorin vine de la 
Theodoros, de la Teodor, care inseamna tot darul lui Dumnezeu. 

Cand a venit ziua hirotonirii mele intra diacon, nu §tiam 
unde se va petrece. Cand PS Galaction Stanga 20 mi-a indicat 
Biserica unde voi fi hirotonit diacon, am aflat ca e Biserica 

9 1 

Sfantul loan Botezatoral din Ro§iorii de Vede . 

Atunci am con§tientizat faptul, ca Sfantul loan, langa care 
ucenicisem, ma pregatise pentra a ma ajuta in preo^ia mea. §i am 
simfit din plin prezen^a sa la hirotonia mea intra diacon, facuta in 
aer liber (era un moment solemn pentra parohie), PS Galaction 
dandu-i dreptul fra^esc, de onoare, PS Irineu Slatineanul , care 
era de fa^a, sa ma hirotoneasca Prea Sfin^ia sa. 

Astfel PS Irineu Slatineanul m-a hirotonit diacon iar 
peste cateva zile, PS Galaction, Episcopul Alexandriei §i al 
Teleormanului m-a hirotonit preot, in Biserica Adormirea Maicii 
Domnului din Alexandria, intr-o zi de sambata 24 . 

Daca ar fi sa vorbesc de prezen^a Prea Curatei Stapane in 
via^a noastra, a§ spune, ca in toate Bisericile unde s-au petrecut 
lucrari capitale, dumnezeie§ti cu mine, erau inchinate Prea 
Curatei Stapane. 

Maica lui Dumnezeu §i Sfantul loan Botezatoral, Sfantul 
Simeon Noul Teolog, Sfanta Maria Egipteanca, Fericitul Hie 



20 Primul episcop al Alexandriei si al Teleormanului. 

A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Galaction_St%C3%A2ng%C4%83. 

21 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ro%C5%9Fiorii_de_Vede. 

22 E vorba de actualul mitropolit al Olteniei, IPS Irineu Popa. 

A se vedea CV-ul IPS Irineu: http://www.mitropoliaolteniei.ro/index.php/typography- 
overview/rokcandy-typography. 

23 Pe data de 4 septembrie 2005. 

24 Pe data de 17 septembrie 2005. 



20 



vazatorul de Dumnezeu, Sfantul Constantin Brancoveanu, 
Sfantul M. Mc. Haralambie, Sf. M. Mc. Teodor Tiron, Sf. Maxim 
Cavsocalivitul, Sf. Grigorie Palama, Sfantul Teofil eel Nebun 
pentru Hristos, Sfanta Xenia, Sfantul loan de Kronstadt, Sfantul 
loan Evanghelistul, Sfantul Irineu al Lyonului, Marele §i 
Dumnezeiescul Apostol Pavel, Sfantul loan Gura de Aur, 
Preadumnezeiescul Grigorie Teologul §i mul^i, muni al^ii, au fost 
Sfm^ii care ne-au punctat via^a intr-un mod capital. De la fiecare 
am inva^at lucruri capitale. 

De zeci, sute de Sfnui ne leaga lucruri atat de intime, meat 
vorbirea despre ele mi se pare o indiscrete. 

Insa, privind la vie^ile lor, la harul pe care 1-am primit 
rugandu-ne lor, am in^eles ca ei deja erau in via^a mea, numai ca 
trebuia sa le recunosc prezen^a, rugandu-ma §i cunoscandu-i §i eu 
la randul meu. 

Daca ne analizam bine via^a aflam ca suntem produsul a 
multe mii de oameni care ne-au cladit. In afara de parin^ii, 
bunicii, rudele, familia noastra... exista zeci, sute, mii de oameni, 
care ne-au ajutat cu un detaliu sau altul, cu o informa^ie, cu o 
carte, de la care am inva^at citindu-i, vazandu-i, respirandu-i. . . 

Un numar mare de oameni ne-au creat lucrurile din jur, 
spa^iul §i con^inutul sau in care noi ne miscam si suntem. 

Mul^umirea noastra trebuie sa se indrepte fa^a de to^i cei 
care ne asigura §i ne perpetueaza existen^a, care ne-o umplu de 
lucruri esen^iale. 

De la rugaciunea pentru paring, rude, familie, profesori, 
pre§edin^i de stat, primari, fa^a de binefacatorii sau du§manii 
no§tri, rugaciunea §i mul^umirea noastra trebuie sa se manifeste 
§i fa^a de cei care au inventat diverse lucruri pe care le folosim, 
fa^a de cei care ne-au precedat, fa^a de to^i cei care au trait pe fa^a 
pamantului. 

Mul^umirea, recuno§tin^a este cea care ne innobileaza, care 
ne face reprezentabili in cadrul oamenilor cu con§tiin^a. Cand 
multume§ti, cand ni araji recuno§tin^a nu faci decat sa ramai viu, 
frumos in inima celui caruia ii multume§ti. 

Astazi am vrut sa mul^umesc Sfantului loan, nu numai 
privat, dar §i public, pentru prezen^a lui cea atat de intaritoare §i 
de puternica in via^a noastra. 

Sfmte Ioane, Batezatorule §i Inaintemergatorule al 
Domnului, a§a cum ne-ai ajutat ca sa cunoa§tem calea pocain^ei 
pana acum §i via^a cea curata, da-ne sa umblam intru bucuria 
invierii, a schimbarii inimii noastre, ca sa ne umplem mereu de 
via^a ce nu are sfar§it. 



21 



Tu po^i sa ne aju^i noua, Dumnezeiescule Parinte! Ai mila 
de noi, binecuvinteaza-ne §i ne iarta! Amin. 



22 



PFP Teoctist al Romdniei: un chip surdzdtor, care 
ne-a linistit intotdeauna 




Nu am vorbit niciodata cu Parintele Patriarh Teoctist §i 
nici nu §tiu detalii intime despre via^a sa . 

Insa 1-am privit mereu cu mare aten^ie, 1-am privit din 
public, ca parte a publicului audiant §i azi-noapte, pe la ora 1-2 
noaptea, mi-am dat seama ca traiesc un mare gol in fiin^a mea, ca 
plecarea lui dintre noi e ca plecarea unui membru din familie. 

I-am sim^it lipsa in fiin^a mea tocmai cand nu mai am avut 
chipul sau surazator langa noi, con§tientizand in mod acut, cat a 
valorat pentru via^a mea intima. Am retrait drama pierderii unui 
om drag, a unui om pe care 1-am stimat §i iubit fara sa imi dau 
seama. 

Cum m-a§ fi sim^it astazi trist, daca el, Patriarhul nostra, 
nu ar fi contat deloc pentru mine? 

La ora 18, aseara, am facut primul parastas pentru Prea 
Fericirea sa, inainte ca sa mam masa. Masa noastra de seara a 
devenit prima pomenire pe care i-am facut-o. 

Cand am inceput sa ma rog pentru Prea Fericirea sa, intr- 
un mod minunat, 1-am sim^it langa noi, fapt care ne-a incalzit 
inima. 

Mancam §i urmaream programele la TV, §tirile 
premergatoare aducerii de la spital. 

Am ie§it, dupa masa, §i m-am inchinat Sfantului Dimitrie, 
Sfin^ilor impara^i Constantin §i Elena 26 . ..§i am intuit starea 
credincio§ilor fara el, fara Patriarhul nostra §i am revenit acasa §i 
mai trist. 



25 Articol scris pe data de 3 1 iulie 2007, a doua zi dupa adormirea sa. 

26 La Catedrala Patriarhala. 



23 



Aveam insa o triste^e dulce in sufletul §i in trupul meu. 
Pana adanc in noapte am urmarit §tirile, am inregistrat 
emisiunile, am cautat articolele dedicate sie§i, am ascultat 
controversele §i presupunerile §i am pregatit articolele de astazi 
de pe blog, amestecand ragaciunile §i durerea mea cu prezen^a sa 
din noi §i cu noi. 

S-a vorbit §i elegant §i ireveren^ios despre Prea Fericirea 
sa. Speculate au atins cote insa^iabile. 

Cei care au §tiut sa vorbeasca frumos despre sine, 
paradoxal, au fost oameni care nu au aratat in public, pana acum, 
sentimente profunde pentru Prea Fericirea sa. 

Am inva^at destul de multe lucruri privind imaginile §i 
comentariile facute. Insa, pentru ca e un rememoratio, vreau sa 
ma intorc la cum 1-am perceput de-a lungul timpului. 

Cand 1-am privit de aproape, intr-o zi [la o vizita a sa la 
facultate] m-au impresionat mainile sale, prin care se stravedeau 
venele de sange §i fa^a sa. 

Mainile cu care ne binecuvanta aduceau pace in suflet. 
Oamenii credincio§i se napusteau spre el ca sa fie binecuvanta^i. 
De fiecare data cand 1-am privit de aproape pe Patriarhul nostra 
am pastrat in inima mea zambetul sau. 

Zambet fin, dulce, predici care te adunau, care te strangeau 
la un loc, in Biserica, delicate^e de inima, ore intregi de stat in 
picioare, care m-au uluit intotdeuna. . . 

Statul sau in picioare, mare^ia sa la slujbe, puterea sa de a 
sluji pana in ultima clipa m-au debusolat intotdeauna. Traiam 
mereu perplexarea omului care nu poate sa in^eleaga fundamentul 
mare^iei §i al puterii sale interioare. 

Prea multa putere de munca §i prea multa luciditate. In 
fiin^a sa vedeam un mare echilibra, o mare putere de in^elegere a 
oamenilor, a realita^ii, o mare putere de trecere peste necazuri, 
peste dificulta|i. 

La una dintre aniversarile sale a predicat PS Calinic al 
Arge§ului §i i-a facut celui sarbatorit un laudatio. Nu mai §tiu in 
ce an, dar era in catedrala patriarhala. 

§i PS Calinic vorbea despre echilibral §i pacea pe care o 
degaja Prea Fericirea sa. Acest echilibra, aceasta putere de a §tii 
sa faci fa^a tenta^iei extremelor cred ca e primul lucra major pe 
care 1-am inva^at din personalitatea sa. 

Un alt lucra major pe care mi 1-am insu§it din fiin^a sa, 
privindu-1 doar, a fost smerenia de a vorbi pe in^elesul celor din 
fa^a ta. A respecta oamenii cu care vorbe§ti inseamna a le vorbi 
pe infelesul lor, fara sa vrei sa ii tratezi de sus. 



24 



Un al treilea lucru, tot la fel de important pentru mine, pe 
care 1-am inva^at din icoana viejii sale a fost sinful cald al 
colocvialita^ii. A discuta inseamna a te imparta§i, nu a 
visceraliza discuiia 21 . 

La o zi a Sfantului Dimitrie Basarabov, Parintele nostru, 

no 

ne-a vorbit abrupt , mul^imii aflate in pia^eta dintre clopotnrfa §i 
altar, despre planul de demolare al catedralei patriarhale din 
ordinul pre§edintelui Ceau§escu. 

Pe locul actualei Patriarhii trebuia sa se faca un monument 
memorial al pre§edintelui Ceau§escu, unde acesta trebuia sa fie 
inmormantat. Acest lucru nu s-a intamplat! 

Tot atunci ne-a vorbit despre bombardamentele asupra 
Bucure§tilor din al doilea razboi mondial, care au vizat catedrala 
patriarhala, dar care nu au lovit niciodata, in mod minunat, 
catedrala. §i ne-a spus toate acestea cu bucurie, cu seninatate. 

Predica, predicile sale erau pline de bucurie, de dorin^a de 
comuniune, de imparta§ire a experien^ei sale vaste cu ceilal^i. 

„Iubiti fra^i §i surori intru Domnul", cuvintele introductive 
ale predicilor sale, le-am considerat §i le consider, unul dintre 
cele mai bune preambuluri, cu iz evangelic, al unei predici, fapt 
pentru care il folosesc adesea. 

Predicile sale incepeau §i se terminau in pace, pentru ca 
Prea Fericirea sa emana multa pace dumnezeiasca in jur. Nu cred 
ca pot explica unui om, care nu 1-a cunoscut, ce stare de spirit 
aveam in prezen^a sa. Insa nu era vorba numai de mine, ci de toil 
care asistau, care ascultau predicile sale. 

Cand am vazut inregistrarea slujbei de Pa§ti din 2007 am 
fost uluit de cata putere avea in timpul slujbei §i cum statea drept, 
neclintit in timp ce predica, la peste 90 de ani. 

Aceasta neclintire, aceasta serenitate a min^ii, a frun^ii §i a 
privirii sale, voio§ia §i dorul sau de a sluji m-au smerit §i ma vor 
smeri intotdeauna. 

Nu cred ca voi putea vreodata sa in^eleg §i sa port o 
asemenea pace in fiin^a mea, o asemenea neclintire. Scriind acum 
aceste randuri imi dau seama ca sentimentele fa^a de sine ma fac 
vulnerabil §i ca inima mea traie§te intre bucuria ca 1-am cunoscut 
§i golul ca nu il vom mai vedea. 



27 A nu te lega de orice cuvant pe care il spune celalalt. A nu te contra pe cuvinte.. .pentru ca 
viscere inseamna totalitatea organelor interne ale omului. A nu scoate matele din om, de 
nervi, in cadrul unei discutii. 

28 Dintr-o data, fara introducere, pe neasteptate. 



25 



Din pacate, nu inva^am niciodata ca marii oameni, 
personalita^ile mari ale Bisericii nu sunt ve§nice §i nu pre^uim 
prea mult prezent a lor langa noi. 

Acum, privind in urma, imi dau seama ca trebuia sa fiu §i 
mai atent la frumuse^ea fihrfei sale launtrice, ca sa inva^ §i mai 
multe de la Prea Fericirea sa. 

Chipul pe care 1-am sesizat eu contrasteaza uluitor de mult 
cu portretele grote§ti, insa^iabile pe care mi le-au narat arfii. 

Insa, intotdeauna am crezut acest lucru: fotografiile 
interioare ^in de fibra interioara a celor care le opresc in fiin^a lor. 

Daca prive§ti pe cineva prin ochii invidiei sau ai 
resentimentului niciodata nu vei vedea in om mare^ia. §i mare^ia 
oamenilor binecuvanta^i de Dumnezeu se vede cu ochii inimii 
cura^i, pentru ca mare^ia e harul lui Dumnezeu din oameni. 



29 



Aseara, pre§edintele Iliescu [la Realitatea TV], domnul 
MiluJ 30 [la OTV, prin telefon], domnul Theodorescu 31 [nu mai 
re^in la ce televiziune; a intrat tot prin telefon], domnul Doru 
Braia §i parintele profesor Alexandru Stan [la National 24] au 
fost oamenii care au vorbit eel mai calm, calduros §i dureros in 
acela§i timp despre Parintele Patriarh. 

In acela§i ton simt sa vorbesc §i eu pentru ca acesta a fost 
Parintele nostra: un om al bucuriei, al comuniunii, al in^elegerii 
celorlarfi. 

Pe vremea studen^iei mele a venit la fiecare hram al Sfintei 
Ecaterina dar si de Sfhrfii trei Ierahi, in ianuarie, §i ne-a predicat, 
aproape de fiecare data, despre rolul preotului in lume §i al 
profesorului. 

Preotul §i profesoral au voca^ia, spunea Prea Fericirea sa, 
de a binevesti oamenilor mantuirea §i bucuria lui Dumnezeu. Ne 
cerea sa facem studii riguroase, sa iubim sa slujim lui Dumnezeu, 
sa fim autentici in ceea ce facem §i spunem, pentru ca in fa^a 
oamenilor fiecare cuta a vie^ii noastre va fi discutata, 
rasdiscutata. 

Avea §i are mare dreptate. Plecarea sa atat de rapida dintre 
noi, neprevazuta, ne-a prins pe to^i nepregatrfi. Inca nu ma pot 
obi§nui cu el mort. 

Vestea adormirii sale ne-a bulversat, ne-a luat pe 
nepregatite §i, in acela§i timp, ne-a indurerat, auzind despre 



29 Ion Iliescu. Aici gasiti blogul sau: http://ioniliescu.wordpress.com/. 

30 Marian Petre Milut: http://ro.wikipedia.org/wiki/Marian_Petre_Milu%C5%A3. 

31 Emil Razvan Theodorescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zvan_Theodorescu. 

32 Moderatorul emisunii TV Talk Soc la National 24. Din pacate nu are o pagina personals, 
de prezentare, la nivel online si o merita cu prisosinta. 

33 A se vedea: http://biserica.0rg/WhosWho/DTR/S/AlexandruStan.htn1l. 



26 



martirajul sau de 4 ore intre via^a §i moarte, unde a fost resuscitat 
de cateva ori. 

Mana sa dreapta demonstreaza durerea acestui martiraj . Nu 
vom putea in^elege nici bucuriile §i nici dramele sale, lini§tea §i 
rabdarea sa, iertarea §i frumusetea sa interioara, daca stam doar 
simpli spectatori in Biserica lui Dumnezeu. 

Exemplul sau trebuie sa ne anime §i sa ne fortifice, sa ne 
adune pe unii langa al^ii, sa ne in^elepteasca. 

Doamne, miluie§te §i prime§te cu Drep^ii §i cu Sfnuii pe 
Patriarhul Tau, pe Parintele nostru, Teoctist, intru bucuria care 
este la Tine din veci §i daca a ca§tigat indrazneala la Tine, 
Iubitorule de oameni, pentru sfmtele lui rugaciuni, miluie§te-ne 
pe noi, pacato§ii robii Tai. Amin! 



27 



Despre Negrut...si despre altiprieteni 




-34 



Avem la bunica noastra la \am un caine care a facut 
istorie, care a trecut prin peripetii multiple, nu de alta, ci doar din 
cauza invidiei, care i se purta §i i se poarta. 

Pentru ca era invidiat de catre vecinii no§tri a fost lovit 
brutal de un tanar, i s-a dat cu piatra direct in ochi §i i s-a spart 
ochiul drept. E eel din fotografie §i il cheama... J /Vegr«/, pentru ca 
e negru §i pentru ca ne place sa il alintam. E un nume alintator, 
pentru un caine mai mult decat inteligent. 

L-am crescut de mic. Bunica noastra 1-a crescut ca pe un 
copil, dandu-i ciorba la castron §i lapte cu paine inmuiata. 

De fapt acest tratament e unul general pentru fiecare 
animal din curtea noastra. Toate animalele sunt tratate ortodox, 
sunt binecuvantate §i stropite cu Sfanta Agheasma de la inceput, 
de cand vin la noi in curte sau de cand se nasc, §i sunt hranite 
rege§te. Noi vorbim cu ele, le educam sa vorbeasca cu noi, da, in 
limba lor §i dupa posibilita^ile lor. 

Pe langa Negrut mai traiesc §i vreo trei pisici, dintre care 
pe una o cheama Mipi, pe alta Florentina iar pe 
alta..neidentificata. 



Articol scris pe data de 10 septembrie 2007. 



Floarea Piciorus. 



28 



Negrut nu mananca ceva de jos, trebuie sa ii dai mancarea 
direct in gura, sa ii vorbe§ti frumos sau sa i-o pui pe farfurie. 
Daca i-o arunci jos nu o mananca. Iar daca a mirosit mancarea 
pisica nu o mai mananca, chiar daca moare de foame in acea zi. 

Cred ca Negraf a aparut la noi in curte dupa moartea lui. . . 
Sache. 

Sache nu era japonez ci tot un caine flocos, tot la fel de 
mic ca Negrut, dar era prietenul copilariei mele. Sache avea 
partenera de via^a pe Lola §i a avut o moarte dramatica. 

Ni§te vecini, care §i pe acest caine super-inteligent il 
invidiau, i-au pus la{ in gard §i el a cazut in acest la^ de sarma. 
Sarma ruginita i s-a strans pe trup, in dreptul testiculelor, pe 
intreg trupul §i abia am putut sa ne in^elegem cu el §i sa taiem 
la^ul §i sa il slobozim din la{. 

Sache, cu care vorbeam ca §i cu un om, cu care dormeam 
in pat §i nu ma mu§ca, dupa ce a fost prins in la^ §i batut bestial 
de un vecin al nostra fara prea multa minte [ce sa mai spun de 
inima !...], ma privea, ne privea ingrozit. 

Nu mai credea in nimeni. Tocmai de aceea ne-am pus 
manu§i in maini §i haine pe noi ca sa nu ne mu§te, atunci cand 
am vrat sa ii taiem la^ul. 

I-am taiat la^ul, dar a fugit sub o gramada de joarde de vi^a, 
taiate din vie, §i nu a mancat vreo saptamana, cu toate insistence 
noastre §i nici nu a ie§it afara. 

Daca te apropiai de el te mu§ca, latra, era innebunit de 
durerc.Bataia il facuse sa se salbaticeasca, el, eel pe care noi nu 
il batuseram niciodata, ci il hraneam cu bomboane, rahate §i 
carne prajita. 

La un moment dat Sache a ie§it de sub lemne, era sleit de 
puteri §i rana [era vara] incepuse sa prinda viermi. Pentra ca era 
prea slabit am reu§it cu chiu cu vai sa ii taiem la^ul, care ii 
ajunsese pana la intestine, sa il ungem cu ulei §i sa aplatizam 
cangrena. 

A intrat din nou sub lemne, a stat acolo maraind §i jelindu- 
se, plangand el §i plangand §i noi, pana cand. . .a murit. 

Impreuna cu veri§oara mea Anca 36 , care acum lucreaza in 
Spania §i care poate citi aceste randuri online, i-am facut lui 
Sache [eram in clasa a 5 sau a 6-a, poate mai mici]...slujba 
inmormantarii, cantandu-i: Ve§nica pomenire! 

Atunci am crezut ca e drept sa facem acest lucru, §i acum, 
privind in urma, cred ca a fost un gest. . .potrivit. 



36 Nascuta Anca Maria Irina Nitu, in orasul Alexandria, Teleorman. 



29 



Soarta lui Sache a fost tangen^iala cu a lui Negnrf, intr-un 
anume fel. Cand Negrut a fost lovit acum 2-3 ani cu piatra, se 
salbaticise. Nu lasa pe nimeni sa se mai apropie de el. 

Nici acum, daca nu mergi cu aten^ie, nu te po^i atinge de 
botul lui. Daca vii cu mana dinspre partea drapta, de acolo de 
unde are ochiul distrus, crede ca vrei sa ii faci rau §i se repede la 
tine sa te mu§te. 

Ma vede cand intru de la poarta §i daca vorbesc cu el, daca 
ii rostesc numele, incepe sa dea din coada. Ma cunoa§te §i cand 
sunt in reverenda §i cand sunt civil, iar cand sunt in reverenda are 
un respect incredibil pentru mine, meat nu vrea sa imi taie calea. 

E inva^at de mamaia ori sa mearga in fa^a ei ori sa vina 
dupa ea, dar sa nu treaca prin fa^a ta. Daca mamaia, bunica mea, 
se duce sa cumpere ceva de la chio§curile cu alimente din 
localitate, el o a§tepata la poarta §i latra la to^i care tree prin fa^a 
cur^ii. Cand se intoarce acasa o inso^e^te in curte §i...vorbe§te cu 
ea, prin priviri §i gesturi. 

Mi-a spus bunica mea, ca acum cateva zile, nu a putut sa 
scape de pisici, care doreau sa mearga cu ea la. . .Biserica. 

I-a certat, i-a alungat §i tot nu au vrut sa se intoarca. La un 
moment dat s-au intors, dar nu au mai §tiut unde sa intre. Un 
pisic s-a suit intr-un copac §i a ramas acolo. Ii era frica sa se dea 
jos. A doua zi s-a dus cu scara ca sa il ia de pe o creanga, unde 
sta §i ^ipa la ea iar pe al doilea, pe al doilea pisic, fata^i recent 
amandoi, 1-a gasit pe casa unei vecine §i tot la fel, 1-a luat de 
acolo dupa multe eforturi. 

Cainele care vrea sa mearga cu noi la Biserica nu e o 
noutate. To^i cainii §i pisicii no§tri, pentru ca sunt foarte sociabili, 
vor sa mearga cu tine peste tot. Nu le e frica de bataie, nu le e 
frica de moarte, intra aiurea pe te miri unde §i cad pe unde nu te- 
ai gandi. Daca vorbe§ti cu ei se umanizeaza, te in^eleg, §tiu daca 
e§ti trist, daca e§ti vesel, daca trebuie sa vina langa tine sau daca 
trebuie sa te lase in pace. 

Finii no§tri , care au trait langa noi, cand a murit finu, 
aveau un caine mare, galben cu negru, o nuan^a foarte greu de 
descris, pe care il chema Tirica... si a mers cu finu pana la 
cimitir. 

A vazut unde 1-au ingropat §i a ramas acolo, prima noapte, 
si a urlat de a ingrozit pe to^i vecinii cimitirului. To^i se minunau 
§i plangeau de dorul dorului cainelui. 

Nu §tiu cum 1-a luat fina de acolo, de la mormant, insa 
ceva a fost sigur pana cand a murit: el pleca de acasa, de unul 



37 Marian si Tudora Stoica. 



30 



singur, rupea lan^ul, urla, sarea gardul §i se ducea la cimitir sa il 
jeleasca pe stapanul sau, care il luase de pui dintre liniile de tren 
ale ora§ului. 

Nu degeaba am vorbit despre aceste sensibilita^i... canine 
§i am vrut sa le evoc, sa le elogiez chiar. 

Daca a§a se intampla cu animalele unor oameni 
credincio§i, sociabili, aten^i la sufletele care le au in curtea lor, in 
casa lor, cum ar trebui sa ne comportam fa^a de copiii no§tri §i ce 
relate ar trebui sa avem cu ei? Nu ar trebui sa avem o relajie §i 
mai speciala cu copiii, cu paring, cu na§ii, cu fmii, cu rudele §i 
cu prietenii no§tri? 

Negrut vede cu un singur ochi, dar §tie sa sc.bucure de 
tine. Bucuria de altul nu se na§te in tine, nu pentru ca e§ti bolnav 
sau pentru ca e§ti same, ci pentru ca nu ai inima de. ..om. 

Daca am incerca sa avem inima de om, am vedea nu doar 
cu un ochi, ci cu o mie de ochi, cu ochii multor gesturi de iubire, 
de aten^ie, de delicate^e. 

Sper sa nu va fi intristat prea mult! Insa poezia vie^ii 
acestor animale, credincio§ia §i delicate^ea lor, pe noi ne-a 
mv2i\2iX. . Jeologie. 

O teologie a lucrarii harului in animalele ocrotite de 
oameni, care sunt iubite §i binecuvantate, in animalele care 
raspund iubirii noastre, cu o iubire §i o vorbire a lor, cu o 
recuno§tin^a a lor, care ne dezarmeaza. 



31 



Despre cum am invatat...definitia credintei 




Evr. 11, 1: 

Credinja este fiin}a / consistent celor nadajduite, 
dovedirea lucrurilor celor care nu se vad. 

"Eotiv 5e ■niaxic, 4A.7Ti(o|ieva)v mooxaoiQ, TTpayiiaTGov 
eXeyxoQ ou pA.e7T0|ieva)v. 

Pentru ca mi-am adus aminte de Evr. 11, 1 . . . 

~s o 

Aveam o vecina adventa care a incercat sa ma 
converteasca la crezul ei, cand eu faceam primii pa§i in 
reconvertirea mea con§tienta la dreapta credirrfa. 

Aveam vreo 12-13 ani pe atunci. Aceasta femeie avea o 
admirable nedisimulata pentru mine. De ce? Pentru ca ea mi-a 
imprumutat prima variants scripturala din via^a mea, pentru ca sa 
o citesc §i dorea sa fiu un om credincios. 

on 

Binein^eles era o edi^ie Cornilescu , fara nicio datare [asta 
am in^eles mai tarziu] §i, initial, eu am in^eles ca ea mi-o da ca s- 
o citesc §i sa i-o dau inapoi, nu sa o pastrez. 



38 Nu am stiut niciodata cum o cheama. Penttu toata lumea era: tanti Geta. 

39 Dumitru Cornilescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Cornilescu. 



32 



Femeia mi-a dat Scriptura astazi §i m-a lasat sa vada ce 
iese. In cateva zile nu am ie§it din casa ci am copiat cu mana, cu 
stiloul pe hartie, pagina cu pagina din Scriptura, pana la cartea 
Iosua, §i din ea pu^in. 

Nu §tiu cum s-a facut ca am ie§it afara §i am dat de ea. §i 
m-a intrebat cum stau cu cititul Scripturii. I-am spus ca am scris- 
o, ca am copiat-o pana la cartea Iosua §i ca nu am terminat-o, ca 
mai am de scris. Femeia a ramas stana de piatra. A crezut ca 
glumesc. §i a trebuit sa ii explic ca nu glumesc, ci am sa fac tot 
posibilul sa o scriu pe toata de mana §i sa i-o inapoiez. 

Femeia nu a mai zis nimic, ci a plecat. De acum incolo am 
devenit fenomen pentru familia ei §i pentru vecini, pentru ca 
copiii ei catehiza^i de mici in perspective eshatologica adventa, 
nu avusesera astfel de sporiri ca mine, care facusem asta doar in 
...doua saptamani. 

De aceea s-a dus acasa §i i-a catehizat la sange pe copiii ei, 
i-a pus sa invete versete §i cand s-or intalni cu mine, sa ma 
ciuruiasca in versete scripturale. 

Pe mine nu ma interesau versetele, nici acum nu ma 
intereseaza sa le memorez, liste intregi, §iruri de versete, ci sa 
in^eleg adancul din ele, sa ma odihnesc in ele. 

Ei, pe atunci, nu ma gandeam eu la odihna, ci eram avid sa 
§tiu ce e cuprins in adevarul lui Dumnezeu. §i de aceea citeam 
aprins. 

Cum inva^asem alfabetul rus inaintea limbii romane §i 
§tiam sa scriu in vocabule ruse§ti inaintea celor romane§ti, tot a§a 
am inceput sa citesc Scriptura cu asiduitate §i orice carte ce imi 
cadea in mana §i sa imi iau notice sau sa transcriu zeci de pagini, 
pe caietele mele de notite, din ceea ce citeam. 

Si ma intorc la Evr. 11, 1 . . . 

Dupa ce mai citisem cateva car^i §i car^uli de teologie 
adventa, pe care vecina mea mi le dadea, intr-o zi, am fost 
chemat la un fel de discu^ie scripturala la ea acasa, impreuna cu 
cei 5 copii ai ei, ca sa comentam versete §i sa ma convinga de 
faptul, ca ortodoc§ii mei, prin Sfantul Constantin eel Mare, au 
schimbat sambata cu duminica, ca sabatul e sfdnt §i ve§nic §i ca 
cornea de pore nu trebuie mdncatd. 

Eu, care eram avid de vorba pe teme religioase, scripturale, 
am venit imediat. §i, ca sa vada daca am citit intreaga Scriptura 
[pentru ca a§a le spusesem eu §i era un adevar], m-a intrebat din 
prima: Care este definiiia, din Biblie, a crediniei? 

M-am uitat la ea mirat §i n-am §tiut ce sa-i spun. S-a 
luminat la fa^a. Era bucuroasa ca nu §tiam definifia crediniei. 



33 



§i pentru ca sa o §tiu de aici inainte, mi-a spus textul de la 
Evrei 11, 1 §i mi-a spus sa il {in minte, pentru ca acela e textul 
din Scriptura, care confine definirea credinfei. 

Dupa Evr. 11,1a urmat versetul de aur al Scripturii: In 3, 
16. Era foarte bucuroasa, pentru ca nici versetul de aur al 
Scripturii nu-1 §tiam. 

Deci, in concluzie, citisem Scriptura degeaba. §i, dupa un 
§ir lung de versete, au urmat povestirile a-istorice ale doamnei 
Ellen G. White 40 , in care, printre tragediile veacurilor §i colapsul 
inexplicabil al bisericilor tradifionale [scrise cu litere mici], care 
au cdzut din har [ea se referea la Biserica mea, la Biserica 
Ortodoxa, ca eu trebuia sa fm imbrobodit, nu papa de la Roma], 
au aparut ei in secolul al XlX-lea §i au restaurat adevarata 
Biserica. 

In cateheza ei ad-hoc apareau ideile ca eel mai mare rdu al 
istoriei sta in doua persoane: in Sfantul Constantin eel Mare, care 
a schimbat sabatul cu duminica, prin decret imperial §i in Papa de 
la Roma, care e capul tuturor rautatilor, Antihristul. 

Insa mai aparea §i ideea intrarii lui Hristos, ca Arhiereu, in 
sanctuarul ceresc, sfar§itul cataclismic al lumii §i mult 
me§te§ugitele adunari de cifre, din Daniel §i Apocalipsa, ca sa 
dea o cifra magica: anul 2000. 

Spre acel an terorizant eram invitat sa privesc §i sa ma 
dezic de preotii mei, care beau, sunt curvari, iau bani la pomeni, 
se culca cu femei in altar [§i accentua faptul, ca ea §tie caz sigur], 
sunt oameni necredincio§i. . .§i ei nu sunt ca. ..ei. 

Insa, vecina mea, o habotnica ultilitarista [da, paradoxal 
lucru!], nu avea nicio relate cu vreun preot ortodox sau slujba 
ortodoxa, ci tot ceea ce auzea ea erau basme ticluite cu grija. 

Eu am stat lini§tit, cu atentie, pana cand ea §i-a descarcat 
intreaga tirada. Ca §i acum, nici atunci, se pare, nu imi placeau 
oamenii care vor sa ma convinga cu for^a, ci cu via^a lor. §i, 
iara§i spre mirarea ei, am inceput sa-i spun din ceea ce citisem 
eu, in paralel, din biblioteca parohiala, mica biblioteca parohiala, 
de care dispunea, la acea vreme, parohia noastra 41 . 

Femeia s-a ingrozit. Ea crezuse ca eu transcriam numai 
Scriptura §i, in rest, nu mai citeam nimic. 

Insa eu mergeam pe doua fronturi. Citeam din ambele par^i 
§i decideam sigur. Eu eram mai mult decat decis asupra a ceea ce 



40 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Ellen_G._White. 

41 Biblioteca formata si intretinuta de catre parintele paroh Stefan Cimpoeru, primul meu 
duhovnic si omul care m-a initiat in viata liturgica, alaturi de cantaretul de la strana: nea 

Florica. 



34 



credeam §i asupra a cui apartin, numai ca ea nu putea sa creada, 
ca un preadolescent ca mine, poate sa aiba atat de multe 
certitudini de la acea varsta. 

Consideram ca singura credintl mantuitoare era cea 
ortodoxa, sim^eam in mine viat.a §i bucuria fcrfelegerii, bucuria 
tainica a harului [care nu §tiam cum s-o numesc, dar cam aia era], 
dar, nu dadeam cu piciorul nici la alte carti. 

Ce, cartile ma mancau, daca le citeam?! Le citeam, scriam 
din ele §i le puneam de-o parte. Cam asta fac §i acum, numai ca 
la alte standarde. 

Cum a reac^ionat vecina mea in aceasta situate? Foarte 
inteligent: mi-a dat sa stau mai mult cu fiica ei 42 , sa vorbesc cu 
ea, pentru ca sa imi organizeze mintea teologic. 

Aceasta era cu vreo doi ani mai mare decat mine §i pentru 
care aveam unele. . .simpatii. 

Femeia §tia ce §tie: daca nu se poate cu argumentul, cream 
sentimentull §i uite a§a, m-am pomenit mult mai docil in ceea ce 
privG§tQ...evanghelizarea. Adica...cum?! Pai am fost invitat la 
concertul de colinde de Craciun, concert tinut in paralel cu eel 
ortodox. 

Discutam cu ei §i simfeam ca o negura se a§terne pe ochii 
mintii mele §i ca acest val de intuneric ma facea sa ma cred 
izolat, strain de ortodocsji mei §i de Romania. 

Incepuse sa vorbeasca despre o livrare a mea in strainatate 
[eu trebuia sa dau la seminar] pentru studii teologice. Oamenii 
vedeau in viitor, aveau idealuri cu mine, insa nu ma intrebau §i pe 
mine, daca vreau sa merg sau sa fac ceea ce spun ei. 

Insa domni§oara de care eram indragostit [fiica vecinei] cu 
o indragostire extrem de dubioasa, fara sa ne atingem unul de 
altul, §tia sa ma faca. ..maleabil. 

Atunci am in^eles mecanismele manipularii... docile, ale 
manipularii unt pe pdine. Atunci am in^eles ca nu conteaza cum 
determini pe cineva ca sa i^i inmulteasca randurile, ci trebuie sa 
ac^ionezi grupat, sistematic, incendiar, pana cand ii astupi 
posibilitatea de reac^ie individului, care se lasa cu greu 
evanghelizat. 

Ma rog...Merg la concertul de Craciun 43 al unui cult, care 
nu are sarbatori de niciun fel, in afara de sabat. 



42 Luminita, care s-a casatorit cu un barbat bogat, de vreo doua ori mai in varsta decat ea, cu 
care are un copil, poate mai multi... 

43 Facut la casa de cultura din Rosiorii de Vede, foarte aproape de casa de adunare adventa. 



35 



Acolo dau de mai multe fete, toate aranjate dupa un tipic 
aparte, toate cu fuste §i bluze albe, parul lasat mare §i prins in 
multe ace, fara sa curga pe spate, care canta in cor. 

Baietii, la cravata §i costum, sunt langa ele. Corul umple 
postamentul unde se canta, scena. Sala e plina de spectatori 
necunoscuti. Se canta colinde furate de la ortodoc§i [adica 
imprumutate, ca sa fim elegan^i] §i cantece cu avant eshatologic. 

Lumea aplauda. Este entuziasta. Entuziasmul lor, cu toata 
umbra de pe capul meu, mi se parea fals. Toata lumea aplauda le 
fel. Toata lumea vorbea incet §i cu o re^inere stranie pentru mine. 

De§i capul meu nu reac^iona bine, inima mea avea repulsie 
mare fa^a de participant. Insa nu aveam nimic cu ei. Nu ii 
cuno§team. Insa, instinctiv, alt duh traia in ei §i alt Duh traia in 
mine. Nu eram de aceeasi provenienid . . . 

In timp ce ascultam concertul, inima mea inva^a sa i§i 
trezeasca mintea, sa ma faca sa ma spal pe fa^a de dragostea 
venita din senin [care era un fel de fascinafie pentru cineva, care 
credeam ca inva^a Scriptura din dragoste] §i sa imi fie dor de 
lini§tea Bisericii mele. 

Eram in plin concert efervescent, iar mie mi-era dor de 
...lini§tea de la Sfanta Liturghie a Bisericii mele?! Da, un dor 
nespus, care m-a apucat deodata. 

Insa concertul se termina, nu §tiu cum §i vine un pastor 
inalt, mare la infa^are, cu un cap eminescian. Avea un cap mare, 
cu parul buclat §i incepe sa vorbeasca despre. . . 

Am uitat despre ce. Insa am intrat intr-o fel de transd 
privindu-1. 

Omul acesta era de un demonism rar intalnit. §i acum, 
cand privesc in trecut, ma inspaimant de figura lui. Ce facea el? 
Nu facea nimic aparte, in afara faptului ca vorbea, predica §i 
fruntea lui era mata, fara nicio schimbare. 

Pentru mine aceasta frunte mata a devenit o expresie a tot 
ceea ce inseamna pdstrare cu grijd a ceea ce crezi tu §i a cine 
esti tu, atunci cand vrei s a pari altul. 

Nu §tiu cum se face, ca omul asta privea drept spre mine, 
pentru ca §i eu eram absorbit de el. Nu era nicio impresie aiurea, 
pentru ca ma sim^eam cople§it de ce ie§ea din el §i care tragea 
peste mine covertura de negura a ereziei, acea negura demonica, 
care se batea, la cu^ite, cu harul lui Dumnezeu din inima mea. 

Mintea mi se acoperea, pe cand inima mea se umplea de 
dorul de sfin^enia de acasa. 

Daca omul asta m-a inva^at ca manipularea inseamna sd te 
faci ca esti drept, a venit un pastor [probabil] mai batran, care era 



36 



mai sfatos §i care ne-a vorbit despre Sfantul Abel, ca despre o 
persoana tipologica, vestitoare, prin moartea sa, a mor^ii lui 
Hristos. 

Atunci nu §tiam ca domnul predicator are surse de 
inspira^ie ortodoxe in predicile sale, insa acum §tiu. Atunci mi se 
parea grandios, nu §i acum. Trecem peste detalii §i ajungem la 
dupa concert. 

Dupa concert §i cele doua predici [unde am vazut, pentru 
prima data, emfaza, gesticulate, perora^iile, vocea cand mai 
joasa, cand mai stridenta, privirile fixe ale pastorilor 
neoprotestan^i], am fost invitat la...o intalnire a tinerilor in casa 
de adunare adventa. Eram pentru prima data intr-un...cuib de 
viespi. Pentru ca venisem cu insotitori care erau de-ai casei, mi s- 
a dat loc printre primii. 

Ce s-a petrecut aici, unde am dat peste cuier la intrare §i 
oglinda, ca sa imi aranjez parul? 

Au inceput intalnirea tinereasca cu o rugaciune. Cine a 
facut rugaciunea? Un credincios din mul^ime, care a inceput sa se 
roage fara sa il invite cineva. §i-a pus mainile in forma de 
triunghi la gura, a inchis ochii §i a inceput o rugaciune inventata 
pe moment, in care mul^umea pentru sabatul care incepe §i pentru 
realizarile sale personale. 

Nu mai auzisem vreodata o rugaciune a§a de nefireascd §i 
deproasta. Pentru mine rugaciunea era un lucru foarte profund §i 
nu... poetic. 

Mi se parea ca omul acela i§i bate joe de Dumnezeu cu o 
astfel de rugaciune. Am crezut ca e singurul care nu §tie sa se 
roage. Insa au mai fost alte doua rugaciuni din popor, care au fost 
tot la fel de proaste, ultima, zisa de o femeie, avea accente 
sexuale puternice, de care nimeni nu s-a sinuit stresat. 

Daca s-ar fi putut, ca, prin scris, sa va spun cum vorbea 
acea femeie, v-a^i fi dat seama ca am dreptate in ceea ce spun. 

Ma rog. . .trecem peste asperita^i. 

Dupa rugaciunile in care nu s-a spus mai nimic, a urmat un 
cantec la pian. Deja ma enervasem acolo. Nu ma enervasem 
pentru ca nu imi placea pianul, ci din cauza a ceea ce emana din 
ei participan^ii la. . .adunare. 

Dupa pian vorbe§te fiul predicatorului cu cap eminescian, 
care avea ceva din el. Apoi o alta domni§oara, care [re^in asta §i 
acum] ne-a vorbit despre pericolul emisiunilor de la TV pentru 
moralitatea noastra. Un al treilea a vorbit despre noi descoperiri 
tehnologice §i despre rostul plantelor in sanatatea noastra. 



37 



Vorbitorii aveau discursuri deja scrise. Intre membrii 
adunarii erau oameni pe care ii cuno§team: vecinii mei erau 
apicultori, il vedeam pe cineva, care vindea ciorapi de dama in 
pia^a §i ne dadea §i brosuri advente pe de rost, impreuna cu fiica 
lui, apoi pe unul tabacar, pe altul frizer, pe altul croitor, familia 
pastorului §i arfi necunoscu^i. . . 

Niciunul nu avea o munca trudnica §i pe niciunul nu 1-am 
vazut lucrand cu ortodoc§ii cot la cot. To^i erau oameni cu munci 
casnice §i u§oare, din care se ca§tiga insa bani repede. 

Aici mi-a displacut §i mai mult atmosfera §i vraja 
„evanghelizarii" mi s-a spulberat ca din senin. M-am pomenit, 
deodata, langa oameni straini de mine, de credin^a mea, pe care 
nu ii sim^eam in interiorul meu §i de care nu ma lega nimic. 

In spatele baptisteriumului §i al amvonului lor, pe tot 
peretele, era pictat un Inger mare, alb cu albastru, Ingerul 
Apocalipsei, care vestea venirea Domnului. 

In fa^a lui mi-am adus aminte de Evr. 11, 1, cum ca 
credin^a e prezen^a / ipostasul / realitatea celor nadajduite 
[4A.TTi(o|ieva)v uTTooTaait;], ca credin^a e o realitate dumnezeiasca 
innoi §i mi...vorbe. 

§i, plecand de acolo, imi zbura prin minte doua lucruri: 
credinia e incrediniarea celor nadajduite §i vorbele lor, ca 
sabatul e ziua de odihnd a cre§tinilor. 

Aceste doua sintagme s-au batut ceva timp in capul meu, 
pana ce a ca§tigat odihna interioara a incredin^arii lui Dumnezeu, 
care e credinia in El. 

Vecina §i-a dat seama ca sunt... pierdut pentru studii 
advente in America. Am devenit un rebut al evanghelizarii in 
scurt timp, printr-un gest pitoresc, pe care nu mi 1-a iertat 
niciodata: am vrut sa arunc in foe varianta Scripturii, edi^ia 
Cornilescu, cand am ajuns la concluzia [fara sa mi-o spuna 
cineva] ca e o traducere falsificata a Scripturii, care, in opinia 
mea, nu trebuie sa o mai am in casa. 

Imi cumparasem intre timp ed. BOR 1988 44 §i vazusem 
diferen^ele dintre eel doua texte. Celelalte car^i §i fi^uici advente, 
pe care le citisem, au luat calea focului, numai cu Scriptura am 
mers §i i-am dat-o inapoi. 

De ce? Fusese Scriptura de 40 de ani a mamei sale, care 
murise cu ceva timp in urma §i la a carei inmormantare 
participasem. 



44 De la parintele protoiereu Hie Visan, de la Rosiorii de Vede, aceasta fiind prima Scriptura 
ortodoxa pe care am citit-o. 



38 



§tiam ca o va scandaliza faptul, cand va auzi ce vreau sa 
fac cu edrfia Cornilescu a ei §i, pentru ca sa o ia de la mine §i 
pentru ca sa ma lase in pace cu momirile lor, am gasit de cuviin^a 
sa o mint in acest fel, ca sa se termine odata cu toate incercarile 
prozelitiste cu care ma agasau. 

Pentru ca eu eram singur iar ei erau 6, care ma torpilau cu 
texte §i idei inva^ate in graba, nu mai suportam stresul zilnic pe 
care mi-1 provocau. 

Solujia mea a dat roade. A acceptat Scriptura inapoi, §i-a 
dat seama ca nu mai am nicio sansa, ca sunt pierdut pentru a fi 
pastor advent. . .§i apoi am plecat la seminar. 

In vacan^e, mai tot incercau ei sa mai imi zica cate una, 
cate alta, insa veneam §i mai pr egatit. . .citafional. Ei nu facusera 
niciunul studii teologice §i asta a inceput sa ii complexeze. Cu 
timpul mi-au spus ca nu studiile teologice mdntuiesc, ci credin^a, 
dar asta o spuneau ca sa i§i scuze invidia. 

Acum vreo 2-3 ani ne-am regasit in perimetrul unor... 
discu^ii protocolare. Nu au mai incercat niciun fel de zumzet 
evanghelizator. Insa era o triste^e in ochii vecinei mele, o triste^e 
corectd din punctul ei de vedere, pentru ca eu, produsul vorbelor 
ei, am ajuns...§i preot ortodox, si cu studii teologice, scriu, 
predic. . .§i sunt enervant rau. 

Cel mai mult i-am ingrozit cand m-am dus cu doamna 
preoteasa, in plin sabat, la ei la adunare. Niciun ortodox nu 
procedeaza a§a. 

Ei sunt discrimina^i de catre to^i, sunt huidui^i, a§a, mai in 
spatele vorbelor §i, cand vine un ortodox la ei sunt...panica^i. Au 
crezut ca vrem sa le stricam sabatul...Insa noi le-am cerut voie 
sa. . .participant la rugdciune. Li s-a insesinat fa^a. Le-a venit un 
zambet instant pe fa^a. §i noi eram bucuro§i sa ii vedem. Altfel 
privim acum rela^iile inter-umane cu credincio§i de alta factum. 

Ei §tiau acum, ca nu veniseram cu gand rau. . .§i le-a placut 
asta. Pentru ca ei nu te ajuta cu nimic fara bani, daca e§ti ortodox 
sau te ajuta, doar daca e rost de convertire. Noi, ortodocsii, in 
comparatie cu adventistii insa, nu aveam nici in clin §i nici in 
maneca cu for^area omului ca sa creada cum vrem noi. 

Fosta mea vecina era colo. §i ea s-a bucurat sa ma vada, 
intr-un fel. Predicatorul, fostul meu coleg de joaca 45 , m-a invitat 
sa predic, insa i-am spus ca nu se face ca eu sa predic unor 
oameni, care nu ma crediteaza drept pdstorul lor. 

I-am ascultat predica lui, apoi am vorbit, nu de la amvon, 
ci din mul^ime, de unde eram. Ei nu mai ma vazusera la fa^a de 

45 Cornel. 



39 



vreo 8 ani §i nu §tiau ce mai imi trece prin cap. N-a fost greu sa ii 
uimesc cu date, pe care nu aveau de unde sa le aiba. 

Niciunul nu mi s-a impotrivit, nici nu s-au purtat 
necuviincios. Au fost exemple de comportament in acea zi. I-am 
lasat bucuro§i, mi-au urat sa mai vin, sa merg cu bine §i sa fac 
lucruri bune pe acolo pe unde sunt. 

Numai vecina, care odata, in elanul ei evanghelizator, imi 
spunea de efectul lui Iacov 5, 20 in via^a cre§tinului 
evanghelizator, m-a oprit cu vorba §i mi-a spus: „Toate ca toate, 
pdrinte, dar ceva ifi lipseste...Trebuia sa fii pastor adventist la 
noi, aici, in comunitate". 

Femeia avea regretul ei. §i noi, pe ale noastre, dar nu le-am 
zis cu voce tare... 

§i iara§i mi-am adus aminte de Evr. 11, 1 §i despre 
definiiia crediniei: a crede inseamna a vedea dovedirea 
interioard a celor care nu se vad [ou (3A£TTO|ievG)v]. 

Ea nu putea sa vada dovedirea lui Dumnezeu in inima mea, 
dupa cum vedeam eu fanatismul ei din inima ei. Dovedirea 
crediniei mele nu se sprijinea pe defmrfii, pe texte scripturale §i 
pe nicio carte pe care am citit-o, ci, in primul rand, pe prezen^a 
Lui iluminatoare, creatoare de incredin^are, in inima mea. 

Probabil, ca nici acum, nu voi §tii sa ii raspund vecinei 
mele despre lucruri din Scriptura, daca ma intreaba cat cantarea 
scutul lui Goliat sau de cate ori spune Domnul in Evanghelii: 
saduchei si farisei fdiarnici. 

Acum apas pe cateva taste §i primesc rezultatul la ce ma 
intereseaza in cateva limbi in acela§i timp. 

Insa nicio tasta de pe lume §i nicio carte nu ma poate 
incredin^a sau nu ma pot incredin^a de la sine, prin intermediul 
lor, daca El Insu§i, Dumnezeul nostra, nu m-ar fi incredin^at prin 
haral Sau, despre ce inseamna crestin-ortodox §i ce inseamna sa 
trdiesti ca un ortodox. 

Da, Scriptura §i Parin^ii vorbesc despre incredinfare, 
despre credinfa care mutd mun}ii, dar po^i sa o in^elegi cum vrei 
aceasta credin^a. 

Insa, cand ai incredin^area in tine, cand zorii incredin^arii 
ti-au fost sadi^i in inima ta chiar de catre El §i nu sunt rodul unor 
cogita^ii personale, atunci nicio fraza §i niciun avant 
evanghelizator nu mai are efect, pentra ca frazele vin din gura iar 
incredin^area e insa§i verticalitatea, fundamentul fiin^ei tale. 

Poate ca, pentra acest motiv §i pentra multe altele 
intamplate cu mine, sunt mult prea taios cu textele, parafrazele, 



40 



compilable, euforiile sentimentale sau intelectuale, care mi se 
paseaza cu mana, ca pe o farfurie cu mancare, la gura. 

Nu vreau o farfurie de mancare, adica texte fara relevant 
in om, ci oameni vii, din care sa iradieze toata frumusetea 
Scripturii. Poate ca ma va imboga^i Dumnezeu, din ce in ce mai 
mult, cu astfel de oameni! 



41 



De la Marius Cruceru la Lorin Fortuna: doi 

•46 



monstri simpatici 




Domnul Marius David Cruceru este eel cu cravata ro§ie, cu 
picatele, primul din dreapta, jos. 

Nu mai are barba, ca in iconrfa de pe: La 
Patrat osu A1 . . .Acela a fost de mult iar icoana stelei ce-a murit se 
tot mai vede inca.. .pe blog. . .Numai acolo... 




' Articol scris pe data de 23 septembrie 2007. 



Toata discutia noastra polemica cu pastorul Cruceu s-a petrecut atunci, cand era creatorul 
blogului de aici: http://patratosu.wordpress.com/, pe care 1-a abandonat pensionandu-se. 
Acum creeaza altul personalizat, pe acesta: http://mariuscruceru.ro/...dar in care continua 
traditia fofilarii si a lucrului nereprezentativ din punct de vedere teologic baptist. 



42 



Domnul Lorin Fortuna are barba, poarta ochelari ca §i 
domnul Cruceru §i este un om energic. Acesta este... 
exorcizatorul postmodern al romanilor ortodoc§i. 

Cred ca inca nu m-a prins raza exorcizdrii domnului 
Fortuna, dupa cum se vede, §i nici cea a evanghelizdrii domnului 
Cruceru... 

Nu e vorba in cele ce urmeaza despre sintagma pagana: 
„mon§tri sacri", ci despre o sintagma eufemistic-reala, aceea de: 
„mon§tri simpatici". 

Va vom da toate detaliile necesare in^elegerii ultimei 
sintagme pana la sfarsjtul articolului. Trebuie sa ave^i 
putina...rabdare. 

In mitologia greaca, monstrul era o fiin^a imaginara, o 
dihanie formata din corpul mai multor animale §i din par^i de om. 

Sinonime: matahala, pocitanie, aratanie, hado§enie / 
hido§enie, monstruozitate, slu^enie, uraciune. 

§tim sintagme scripturale ca: urdciunea idoleascd [Deut. 
7, 26], urdciunea neamurilor [Is. 49, 7] urdciunea pustiirii [Dan. 
9, 27; 11, 31; 12, 11; I Macab. 1, 57; Mt. 24, 15; Mc. 13, 14] cf. 
ed. BOR 1988. 

Ultima sintagma scripturala, dezbatuta atat de VT cat §i de 
NT, ne pune in fa^a o vorbire despre cei care transforma adevarul 
lui Dumnezeu sau vor sa intre in Biserica lui Dumnezeu §i sa o 
darame, punand in locul Sfmtei Mese [§tim ceea ce au facut 
iluministii francezi la catolici] §i a credin^ei ortodoxe tot felul de 
uraciuni blestemate de catre to^i Sfin^ii Paring ai Bisericii. 

Orice erezie §i orice eretic sunt o uraciune in fa^a lui 
Dumnezeu. A fi amabil, a fi vorbaret, a fi cu dare de mana, nu te 
scapa insa de afi eretic §i in afara Bisericii lui Hristos. 

A vorbi impotriva Bisericii Ortodoxe, a Bisericii lui 
Dumnezeu §i a huli pe Prea Curata Stapana, a-^i deschide gura 
spurcata §i a vorbi impotriva Sfmtelor Icoane, a Sfin^ilor, a 
Sfmtelor Liturghii ortodoxe, a Sfintelor Moa§te, a dogmelor 
Parin^ilor, inseamna sa i^i ba^i de unul singur... [pastrami 
imaginea, ca e reala!] un piron in cap sau sa te lup^i cu 
Dumnezeu ca un nebun. 

De ceva timp (nu e un secret pentru cititorii no§tri atenfi la 
detalii) urmarim cu aten^ie doi mon§tri, doi oameni care i§i 
permit atat de multe lucruri la adresa Bisericii lui Hristos, de nu 
mai §tiu unde sa-i cataloghez. 

Daca e vorba de erezie, de badaranie, de instigare la 
violent, de tertipuri umane. . .totu§i, toate acestea la un loc, mi se 



48 A se vedea mai multe detalii aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Lorin_Fortuna. 



43 



par prea mici pentru a defini activitatea, destul de frenetica, a 
acestor doi domni impotriva Bisericii lui Hristos. 

Sunt ni§te mon§tri activo-pasivi. Ei lucreaza cu masca §i 
fara masca, atat in mediul public cat §i in eel privat, pe linii, 
aparent, paralele, insa au acela§i scop in definitiv: ranirea 
credincio§ilor Bisericii lui Hristos, a Bisericii Ortodoxe. 

Cand domnul Cruceru vine §i scrie despre Maica lui 
Dumnezeu, pe care zice ca ar cinsti-o §i el sau despre Patericul 
egiptean sj rugdeiunea lui Iisus sau cand domnul Fortuna vine §i 
spune despre patriarhul Teoctist ca are pdcatele lui dar nu a fost 
mason sau cand il lauda pe Eminescu sau pe inrfiatorul Gdrzii de 
Fier din Romania... fiecare dintre ei au scopul de a fi... simpatici 
online sau la DDTV 49 . 

Inca putin...§i in^elegem de ce sunt simpatici doi monstri 
fiorosi. 

Primul dintre ei este un roman, care vrea sa ii 
evanghelizeze pe cre§tinii ortodoc§i cu for^a, pentru ca aici, pe 
acest teren viran, numit Romania, in mintea lui, nu exista decat 
oameni pdgdni, niste canibali §i el ar fi un fel de al doilea Pavel 
din Tars, care ne aduce. . .lumina din lad. 

Domnul Cruceru e un domn bine, la prima tinere^e, un 
vorbitor de limbi straine §i de dialecte romane§ti, un familist, un 
profesor §i un pastor baptist iubit de catre oameni, un om care se 
voteaza singur pe blogul sau principal §i mai are inca 5-6 bloguri 
paralele si care, numai intr-unul singur, i§i spune numele real, e 
un om care §ofeaza mult, care evanghelizeazd cu patos, caruia ii 
place chitara §i muzica clasica, care are repulsie la nouta^i 
amorale din punctul sau de vedere §i nu numai al sau... care 
vorbe§te cu fra^ii lui pe blog, care raspunde la scrisori §i face 
infelegeri cu multi...este, in toate acestea, intr-un cuvant: un om 
excelent, un om admirabil. 

Aceste lucruri §i alte zeci de lucruri se pot spune despre 
domnul Cruceru §i nu am epuiza evocarea sa. 

Sa se retina: scriem la un tag numit Evocaril 

Cei care sunt de partea dumnealui vor putea aduce, pe 
drept cuvant, tot feluri de motive obiective, prin care sa arate 
verticalitatea, creativitatea §i sportivitatea acestui om. 



49 A se vedea detalii aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/DDTV, despre postul de televiziune 
romanesc, unde domnul Foruna a avut, intr-o perioada, deloc scurta, timpi saptamanali de 
antena, unde se manifesta, in mod agresiv, la modul explicit, impotriva Bisericii Ortodoxe 
Romane. 



44 



Insa masca simpativita^ii sale mu§ca din ve§mantul eel 
dumnezeiesc al Bisericii lui Hristos, pentru ca el lucreaza, in mod 
sistematic, sus^inut fmanciar din afara §i dinauntru, la racolarea 
cat mai multor oameni din Biserica Ortodoxa Romana. 

Acest om, privit din punctul de vedere al credintei sale, 
este un pericol. ..eclesial. 

Pe Arie 51 , Sfhnii Paring participant la Sinodul I 
Ecumenic il numeau unealta a Satanei sau chiar diavolul cu 
fafa umana §i asta numai pentru faptul ca spunea, in principal, ca 
Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu ci prima create a Tatalui. 

Ce ar fi putut sa spuna ace§tia despre admirabilii no§tri 
eretici de azi? Cu cine i-ar mai fi comparat, daca Arie, copil pe 
langa ei, era comparat cu. . .Satana, cu Lucifer cazut din cer? 

Deci domnul Cruceru, ca sa incheiem prima acolada, este 
un om cu multe calita^i dar folosite prost, foarte prost pentru el, 
adica impotriva Bisericii lui Hristos §i a Preacuratei Treimi. 

Domnul Fortuna, de a carui via^a nu m-am interesat prea 
mult, ci am urmarit, cu multa aten^ie, doar diserta^iile sale lungi, 
fascinante in multe locuri, dar de o virulen^a ce nu sperie deloc 
CNA-ul 53 , este un inginer trecut de a doua tinere^e, cu fa^a mereu 
ro§ie, aproape mereu, din cauza enervarii §i a altei boli, care a 
luptat la revolu^ia de la Timi§oara §i a fost eel care a scris prima 
declarable democratica a grupului de revolutionari timi§oreni, 
dupa mama de etnie germana, dar cu o curioasa iubire fa^a de 
civismul romdnesc, inal^at la rang de dogma in organiza^ia sa, un 
exorcizator energetic al poporului roman, un cdldtor in 
astralitatea lumilor, a sferelor §i a dumnezeilor sai multipli §i un 
revelator apocaliptic, care ne preconizeaza un sfar§it mult prea 
apropiat al lumii, in nici. . . 10 ani. 

Potrivit propriilor sale declara^ii i§i sponsorizeaza de unul 
singur emisiunea de la DDTV, se crede un desteptdtor de 
constiinfe, considera ca Biserica Ortodoxa este una dintre cele 
mai marifalsificari si manipuldri ale omenirii, ca Eminescu este 
intruparea unui dumnezeu planetar sau ca e dumnezeul 
romdnilor, ca societatea se imparte conform unei stratificari 
evolutionisto-spiritualiste, in care apar inven^ii antropologice 
numite: serpilieni, vulturieni §i gorilieni, vorbe§te despre tot felul 
de dumnezei, avataruri, reintrupari, pentru care nu aduce nicio 



50 Modul prin care incearca sa se faca simpatic, placut altora, pentru a-i duce pe oameni la 
erezia baptista. 

51 Primul eretic condamnat de vreun Sinod Ecumenic. Aici pentru detalii: 
http://ro.orthodoxwiki.org/Arie_%28eretic%29. 

52 Mai multe detalii aici: http://ro.orthodoxwiki.org/Sinodul_I_Ecumenic. 
Adica Consiliul National al Audiovizualului: http://www.cna.ro/. 



45 



proba, nu vorbe§te mai niciodata despre sursele sale de inspira^ie 
sau despre cum vede, cum i se descopera asemenea fabula^ii, nu 
vorbe§te despre scopurile reale ale organiza^iei sale, ca §i domnul 
Cruceru, considera monahismul ortodox o fuga tdmpitd de lume, 
o impotenfd civica, e anti-mason declarat [asta nu e de rau, ci de 
bine!], se crede patriot §i este, in felul sau, face naveta 
saptamanal / zilnic dintr-un oras. transilvan pana la Bucure§ti 
pentru aceasta emisiune §i ne aten^ioneaza asupra cataclismelor, 
de loc imbucuratoare, care vor veni peste Romania. 

Noi inregistram emisiunile sale [pe una, incendiara rau de 
tot, am pus-o §i pe blog la un moment dat, in Vodpod-vX 5A 
nostra], ne minunam zilnic de noile debita^ii ale dumnealui §i, 
daca nu e in timpul unei perora^ii antieclesiale, facute cu mult 
sange, e un vorbitor fascinant, de nota 10. 

Pe ambii mon§tri i-am auzit vorbind, cantand, perorand, 
predicand. 

Domnul Cruceru are voce §i degete bune de chitarist, e 
vocal, e §fichiuitor cand predica, se da de martir, de bolnav [el 
este bolnav, il credem], e ar^agos, e penibil de multe ori, e 
candid, e copilaros, e fricos, se amuza, ii plac amuzamentele, ii 
plac tachinarile, ii place sa il lauzi, ii place sa il vizitezi §i se 
autoinvita ca sa te viziteze, e badaran, intra cu for^a la tine in 
parohie, se folose§te de pile, de relatii, de telefoane §i intra in 
via^a ta, in cimitiral tau, in oamenii tai ca vulpea in pasari sau ca 
ursul la zmeura. 

Domnul Cruceru este atent la detalii §i se repliaza, are 
trapa de §oc, folose§te mai multe nickname-uri §i te ia prin 
invaluire, cand vede ca 1-ai atins rau vrea sa o la§i mai moale §i 
sa nu ii mai zici de rau, vrea sa il lasj sa i§i faca de cap in lini§te 
[a§a e inva^at: ca totul sa se faca pe mute§te!], e afectat, vrea sa 
fie considerat intelectual, se crede un bun teolog dar neaga asta 
de vazul lumii, vrea discu^ii teologice sau amicale in care tu sa 
la§i de la tine §i sa pui semnul egal intre erezie §i Ortodoxie, nu 
vorbe§te online despre credin^a baptista, se teme sa fie ridiculizat, 
ia in deradere tot ce se poate de la ortodoc§i, ne viziteaza atent, 
zilnic blogul [ii mul^umim §i pe aceasta cale], de la primele ore 
ale dimine^ii, §tie ca s-a facut de ras de multe ori in fa^a colegilor 
sai, mul^i rad de el pentru presta^ia proasta pe care o are pe blog, 
s-a lasat de cursul de limba greaca, cand a vazut ca nu vine 
nimeni sa il citeasca, §tie ca e citit §i e comentat numai de ai lui §i 
cand vine vreun ortodox jubileaza. . . 



54 Un canal video, initial audio-video. 



46 



Of, nu se mai termina toata aceasta insirare de accente 
personale!... 

Adica, domnul Cruceru, ca si domnul Fortuna, sunt 
simpatici, sunt oameni cu umor, cu verva, cu multe trairi, 
cuvintele ies din ei cu \intSL precisa, stiu sa priveasca si sa 
priveasca inspaimantator, nu se tern de consecin^e uneori, sunt 
fanatici, sunt acizi, sunt spectaculos de monstruosi...sunt niste 
oameni care stiu sa denigreze profesionist, care se tin de acest 
lucru, care se cheltuie metodic in acest sens, care fac drumuri de 
zeci de kilometri pentru nebunia de a lupta cu Biserica Ortodoxa, 
care se fac si drac si inger de vreo zece mii de ori intr-o ora...si 
ambii au afec^iuni la inima. 

Nu te uita niciunul, nu te iarta, nu te lasa in pace si nici nu 
au de gand sa se linisteasca vreodata. Numai moartea, cum spun 
Sfin^ii Paring ai Bisericii, e hotarul care opreste inmul^irea 
rauta^ii si a apostaziei progresive a omului, salbaticirea si 
demonizarea sa graduala. 

§i ar mai fi un taram al salvarii, care opreste destructurarea 
interioara: pocain^a si convertirea la dreapta credin^a. 

Insa cei doi monstri simpatici (pentru ca l\\ plac unele 
accente umane ale lor, daca tot ii privesti tot timpul) nu au timp 
de pierdut, pentru ca sunt capta^i de pestele de aur al fanatismului 
lor si fug dupa el si dupa fata morgana a iluziei prin toate sferele 
astrale, dau mana cu dumnezei inchipuiti si vad tot ceea ce 
Lucifer ii pune la televizorul imagina^iei lui sa vada [ca domnul 
Fortuna] sau prin toate cotloanele acestui teren viran, nelocuit 
decat de cimpanzei si oligofreni, dar si de talibani [ca asa ne vede 
domnul Cruceru] numit Romania. 

Se mai pot spune prea multe despre cei doi, care sunt capii 
mei de afis, ai mei, personal, pe cei pe care fac, in aceste zile, 
investiga^ii psihologice, mediate de online-ul WordPressului sau 
de ecranul televizorului, dar cred ca am spus esen^ialul. 

Sunt oameni care fac rau Bisericii Ortodoxe in mod 
sistematic, autofinan^andu-se si fiind finan^i, si carc.zburda 
mult prea nestingherrfi pe imasurile pe unde s-a scris Miorifa in 
limba romana si apoi s-a tradus in engleza 55 . 

Ce le-as putea dori?! Dumnealor ar dori sa le doresc : spor 
la lucru in continuare si faceii cat de mult rau putefi Bisericii 
Ortodoxel 



55 Aluzie la un articol al sau, in care isi bate joe de caracterul romanilor, de profunzimile lor 
(lucru care s-a repetat) prin prisma unei balade efigie ca Miorita, interpretata tendentios. 



47 



Insa noi folosim, pentru ambii, rugaciunea de aici §i altele 
mai multe, de venire in fire §i pentru pocain^a lor §i, se pare, ca 
rugaciunile ortodoc§ilor conteaza pentru domnul Cruceru: 

Comment on welcome back, fibrilatii! by patratosu 

By patratosu 

uite Tnca o posibila explicate pentru fibrilatia de azi dimineata: 
cineva "rna scrie pe toad" 
http://bb3alesd,wordpress,com/motive-de-ruqaciune/#comment-50 

Insa, daca dumnealui suporta cu greu rugaciunile 
ortodoxe , se vindeca tot... ortodox, pentru ca practica 

en 

rugaciunea lui Iisus , care il salveaza de la spital §i de 
la...moarte. 

In ceea ce il prive§te pe domnul Fortuna, dansul ne 
exorcizeaza pe noi §i nu noi pe el, §i pe acest exorcizator online 
nu il vede nici gandul §i nici pamantul, nu il reclama nimeni, 
nimeni nu spune ca merge cu lucruri perimate, de ev mediu 
timpuriu [debitarile sale sunt de ev gnostic, dar asta e alta 
poveste], dar, poate...ca or sa ajunga, §i la dumnealui, efectele 
frumoase ale rugaciunilor Bisericii lui Hristos. 

Sa ne auzim de bine! 



56 A insinuat ca noi 1-am imbolnavit de inima prin rugaciunile noastre. 

57 Acest lucru a spus intr-un articol, ca a facut...cand a avut probleme cardiace, repet: din 
cauza rugaciunilor noastre. 



48 



Despre Teologul eel mare al Bisericii, despre 
Fericitul Pdrinte Dumitru Stdniloae la prezent 




58 



Cand ajungem la Sf. Manastire Cernica ", impreuna cu 
doamna preoteasa, avem doua locuri unde ne odihnim: la 
mormantul Fericitului Dumitru Staniloae, Parintele nostru si al 
Binecuvantatei sale so^ii, Maria si apoi pe bancile, cele doua, din 
fa^a Bisericii din cimitir si undeva in padure, in padurea din fa^a 
por^ii Manastirii, intr-un loc unde stam cateva clipe, cu fa^a in 
sus, pe iarba, privind cerul. 

De la cimitir si pana in padure e ca si cand ai trece de la 
linistea amintirii la moarte si la rugaciunea in fa^a Sfm^ilor 
Cernicai, la isihia din padure, la isihia in mijlocul gazelor si al 
mirosului puternic de pamant, iarba si copac verde. 

Uitasem cu totul ca astazi e ziua sa de pomenire, si 
colegii 59 de la Razboi intru Cuvdnt mi-au amintit acest lucru, prin 
articolele lor dedicate Teologului prin excelenfa al romanilor 
ortodocsi. 

Nu 1-am vazut niciodata, pe viu, pe Fericitul Dumitru dar 
citirea inimii si a car^ilor sale, legatura cu el prin rugaciune, m-a 
facut ca, in via^a mea si a familiei mele, el sa fie nu doar 
Parintele Dumitru Staniloae ci Fericitul nostru Parinte Dumitru 
Staniloae, impreuna cu Binecuvdntata sa prezbiterd Maria. 



Articol scris pe data de 5 octombrie 2007. Aici, pentru detalii despre Sfanta Manastire 
Cernica: http ://www. manastirea-cernica.ro/. 

59 Ne-a placut sa avem intotdeauna bun simt...si am numit colegi, ca si in acest caz, pe unii 
care pareau ca fac un serviciu Ortodoxiei ca si noi. 

Numai ca ei au ramas anonimii cu interese extremiste, despre care nu stim nimic de 3 ani de 
zile, care atrag pe altii ca ei...si nimeni nu pune semnul de intrebare in dreptul lor. 
Ceea ce inseamna ca sunt cunoscuti de catre altii, ca ori sunt monahi ori crestini mireni, 
care au o sustinere suspecta, insa in limite pietiste. 



49 



Adica in rugaciunile noastre ii pomenim ca pe ni§te Sfinji, 
din cauza multiplelor lucruri pe care ni le-au lucrat dumnezeie§te 
in via^a noastra. 

Nu cred ca am vorbit cuiva, pana acum, despre aceste 
lucruri sau poate am uitat. 

Insa Fericitul Dumitru a fost acela, prin ale carui rugaciuni, 
m-a facut sa am aplecare pentru traduceri §i pentru limbi straine. 

Intr-o zi m-am pomenit rugandu-ma lui §i am trait o mare 
deschidere a min^ii, care m-a facut sa simt ca pot sa citesc 
addncurile unui text, nu doar sensul cuvintelor. 

Acest lucru a fost cople§itor pentru mine, pentru ca nici nu 
imi dorisem acest lucru §i nici nu credeam ca trebuie sa il fac. 

Insa, a§a cum multe s-au intamplat in via^a mea impotriva 
voin^ei mele, fara sa le doresc §i acesta a venit pe nepusa masa. 
Insa, pentru ca pe fiecare zi am vazut ca lucrurile nu sunt de 
gluma, ci acest har chiar se lucreaza intru mine, a inceput sa ma 
inspaimante cople§itoarea sarcina pe care o am in fata. 

Dar primul om, care mi-a atras aten^ia asupra posteritafii 
reale a marelui nostra Teolog, a fost un Parinte, pe atunci 
Ierodiacon, care mi-a spus, ca anumi^i monahi ai Cernicai §i 
anumi^i credincio§i, vad in unele momente Ingeri, care ii 
strajuiesc mormantul. 

Acest lucru mi-a intrat la inima din primul moment, nu mi 
s-a parat deloc nefiresc, ^inand cont de imensa sa luciditate sfanta 
§i adancime de cuget, pe care o emana toate car^ile §i studiile sale 
teologice. 

De§i nu ma bucura faptul ca am spus ce am spus despre 
cum am inceput sa am apeten^a pentru limbile straine, trebuia sa 
evoc cumva prezen^a sa in via^a noastra. Insa, cand am inceput sa 
vad in el pe Sfdntul Bisericii, lucrurile au luat o turnura 
spectaculoasa, inmultindu-se certitudinile sfin^eniei sale in via^a 
noastra. 

De§i, la prima vedere, inlan^uirea unor momente discrete, 
diferite ca timp, nu ar avea, poate, legatura interioara pentru unii, 
pentru noi, acest puzzle de intamplari rasfirate a creat o cinstire, 
pe care nu a for^at-o nimeni, ci a crescut, de la sine, din haral lui 
Dumnezeu. 

Am intalnit apoi al^i oameni, care 1-au cunoscut direct, care 
1-au audiat, care i-au fost prieteni sau ucenici. Cei care nu 1-au 
stimat mi-au dat multe alternative, ca sa ma indoiesc de sfm^enia 
lui. 

Cei care 1-au iubit, pentru ca 1-au in^eles §i au crescut din 
mare^ia lui, mi-au dat atatea motive sa cred in sfm^enia lui, incat 



50 



numaral celor care imi spun ca nu este Sfdnt nu ajung sa schimbe 
certitudinea din inima mea. 

Acum, eel mai greu de explicat, este prezenfa lui cu noi, in 
casa noastra, in calatoriile noastre, cand slujim sau predicam, ca 
§i prezen^a altor Sfin^i, care ne sunt atat de prieteni fiin^ei 
noastre, incat cei de langa noi, din familie sau rude ni se par prea 
departe in comparatie cu ei. 

Cineva care crede in stafii, varcolaci, spirite...ar crede ca 
ne intretinem cu el sau cu ei, cu Sfm^ii, ca §i cu ni§te spectre, care 
ar umbla prin jurul nostra ca fulgii de nea sau ca puful de 
papadie. 

Arfii, care nu cred in Sfin^i, ar putea sa creada ca imi 
inchipui ca ei sunt cu noi, ca am ni§te pareri, ca fabulez despre 
ni§te lumi, care nu exista §i ca imi place sa traiesc in naluciri. Nu 
i-as. putea convinge pe niciun dintre ei ca spun sau nu spun 
adevaral. 

Insa, a§a cum nu pot sa spun: Alo, bdiatu, acesta e harul, e 
ceea ce ne sfinfeste pe noil, tot la fel nu pot sa spun cum simt 
prezen^a lor langa mine, de§i nu ii vad sau cum sunt ei cu mine, 
de§i eu sunt un foarte mare pacatos pe langa slava §i mare^ia lor. 
Ceea ce scriu eu acum pare un non sens §i poate ca este un non 
sens pentra mul^i. 

Insa, ceea ce este de nein^eles pentra unii, pentra mine e o 
certitudine care ma ajuta, care ma umple de har, care ma umple 
de bucurie, care ma face sa vad transparent, sa vad prin lucruri §i, 
mai ales, sa-mi vad pacatele mele, distan^a enorma intre mintea 
mea plina de patimi §i de in§elari multiple §i...cura^ia sfm^eniei 
lor. 

Demersul meu evocator este unul periculos, pentra ca ce 
poate in^elege unul §i se poate intari din ce am spus eu, pentra 
altul este o sminteala enorma §i pericol de cadere. 

Insa, de fiecare data, adevaral experien^ei este paradoxal §i 
experien^a ca atare nu are termeni de comparatie intr-o logica 
umana, care nu a luat contact direct cu realita^i de acest fel. 

Insa, pentra mine ca om, care ma inrfiez in Teologie mereu 
§i ca preot, ca familist §i ca teolog, ca roman §i ca om al Bisericii, 
prezen^a sa in istoria si via^a noastra, a Dumnezeiescului Dumitra 
este o continua invita^ie la a depozita in tine cat mai mult, cat mai 
multe, pentra o sinteza personalizata. 

Carole sale sunt sinteze ale sintezelor personale. Predicile 
sale sunt elaborari una cu via^a lui. Comprimarea in sine a unei 
istorii, unde el a fost mai mare cu trei capete decat istoria in care 



51 



a trait, asta inseamna §i mdrefie dar §i o neclintire, o vdnjoasd 
neclintire din via^a teologica a Ortodoxiei. 

Privind in urma, mi se pare incredibila via^a sa istorica, 
asumarea sa teologica, asumarea neamului din care face parte, 
echilibrul sau suprauman de multe ori, candoarea cuvintelor sale, 
preluarile teologice surprinzatoare, adancirile sale patristice 
monumentale, suferin^ele sale nein^elese, grijile sale sfinte ca sa 
ne dea o exprimare teologica apriata, corecta, de secol XX, 
unde?, intr-o cenzura iritanta mereu §i debusolanta pentru murfi. 

Sa aduci Filocalia intr-o limba moderna, cu multe 
fragility, sa faci studii de Teologie Dogmaticd de o fine^e §i o 
exactitate dogmatica inspaimantatoare, atunci cand cuge^i la ea, 
sa te intimizezi cu Sfin^ii pe care ii traduci, pana cand traie§ti ca 
§i ei, sa predici, sa predai, sa sluje§ti, sa educi, sa faci ucenici cu 
grija §i raspunderea pe care el a facut-o inseamna sa fii 
incredibilul acela pentru oameni, unul dintre aceia de care lumea 
nu este vrednica. 

Pentru mine, personal, Fericitul Dumitru, Parintele nostra, 
face parte din stirpea de oameni prea rari ai Bisericii, din neamul 
colo§ilor lui Dumnezeu, la care trebuie sa te raportezi cu 
reveren^a maxima. 

A face Teologie dupa el, fara sa \\\ cont de el §i fara sa 
continui munca lui de straluminare a sensurilor teologice ale 
credin^ei ortodoxe inseamna sa lupti impotriva voii lui 
Dumnezeu, Care a lucrat, intr-un mod perplexant, in acest om 
dumnezeiesc. 

El, la timpul prezent, este omul, unul dintre oamenii, care 
ma fac sa gandesc cu seriozitate maxima la ceea ce inseamna afi 
Teolog §i Preot, §i in^eleg, pe fiecare zi, ca aceste lucrari sunt 
inmarmuritoare, cand incerci sa le atingi. 

Daca vrei sa te joci de-a teologia §i preofia, o po^i face, 
pentru ca nu §tii cu ce te joci. Dar daca Dumnezeu l\\ picura un 
gram de frica de Dumnezeu §i de con§tiin^a, nu mai ai chef de 
mandrie cata ve§nicie ai in fa^a. 

Lucurile serioase, lucrurile facute cu Dumnezeu §i cu 
oamenii care sunt in Dumnezeu, in Acel Dumnezeu, Care te 
cutemura prin mare^ia slavei §i a iubirii Sale sunt lucrari §i 
oameni cu care nu trebuie sa te joci, pe care nu trebuie sa ii 
contrazici nici in vis. 

Cinstirea data Sfin^ilor trebuie in^eleasa nu doar in sensul 
ca te inchini lor §i le ceri ajutoral sau ai doua Icoane in casa cu 
chipul lor. Nu! 



52 



E ceva mult mai mult sa cinste§ti pe cineva, pe un Sfant. 
Cinstirea adusa Sfm^ilor este aceasta cutremurare plina de 
dragoste in fa^a mare^iei vie^ii lor istorice dar, mai ales, a sim^irii 
slavei pe care o au ei acum, in cer, stand in fa^a lui Dumnezeu. 

In via^a unui Sfant, imi amintesc acum, sta scris ca acesta a 
avut vedenia unui Drept al Vechiului Tetament, ca a vazut, din 
voia lui Dumnezeu, in slava lui Dumnezeu, pe unui dintre Drep^ii 
Vechiului Testament, pe unui dintre Sfin^ii de care Scriptura 
spune doar cateva cuvinte, de cineva de pana in Sfantul Noe mi 
se pare. 

§i cand 1-a vazut Sfantul in via^a pe Sfantul Vechiului 
Testament a crezut ca a venit tot cerul sau soarele la el §i a sim^it 
ca nu poate sa faca fa^a mare^iei a ceea ce vedea §i credea ca o sa 
moara de atata bucurie. 

Lisa Sfantul din Vechiul Testament i-a vorbit Sfantului 
inca in via^a §i i-a spus ca nu e Domnul, ci e Sfantul cutare §i ca 
nu trebuie sa se teama, pentru ca a§a da Dumnezeu slava Sa 
acelora, care II iubesc pe El §i fac voia Lui. 

Concluzia: daca un Sfant a vazut, in vedenie, pe un al 
Sfant si a crezut ca vede tot cerul deopotrivd, ce se va intampla 
atunci, cand va veni Domnul in slava Sa, impreuna cu to^i Sfin^ii 
§i Ingerii Sai sau ce vad Sfin^ii in extazele lor, din ve§nicia 
Impara^iei lui Dumnezeu, inca fiind ei in trup? 

E inspaimantator de frumos! E cople§itor cu totul! 
Posteritatea actuala a Fericitului Dumitru, pentru mine, personal, 
e frumoasa la culme! El e mai viu decat oricand, e mai aproape 
ca niciodata §i este mai dulce inimii noastre mai presus decat 
oricat de multe cuvinte sau necuvinte am spune. 

Astazi am ales sa spun cuvinte .. .Futeam sa spun §i 
necuvinte, dar, cu siguran^a, ca tacerea mea nu v-ar fi spus 
detaliile pe care vi le-am spus. 

Iar daca vi le-am spus nu trebuie sa ma idealiza^i sau nu 
am vrut sa va §ochez. Ci vi le-am spus ca sa indrazni^i in credin^a 
§i dragostea dv. fa^a de Domnul, de Maica lui Dumnezeu, de 
Sfin^ii sj de Ingeri Sai, pentru ca Dumnezeu si Sfintii Lui sa va 
vorbeasca in inima §i in via^a dv. ! 

Tocmai pentru ca va re^ine^i dragostea, cuvintele de 
dragoste fa^a de Dumnezeu §i de Sfin^i, rela^ia dv. cu Dumnezeu 
§i cu Sfm^ii este una oficioasd. 

Daca va lasa^i dragostea sa vorbeasca sau sa cante, daca va 
lasa^i inima sa spuna adevarul din con§tiin^a dv., atunci inima dv. 
va fi un paradis, unde va ve^i intre^ine cu Sfintii §i cu Ingerii lui 



53 



Dumnezeu §i unde Imparatului cerului §i al pamantului Ii place sa 
priveasca §i sa locuiasca. 



54 



Despre Dali, care m-a invatat ca Dali e numai unul 




Ca pictor §i ca om 60 , ca om al atentiei, in adolescents mea 
am invatat din cutezant.a lui, din franche^ea lui, din egolatria lui, 
din excesele lui de tot felul, din ostilitatile lui multiple cu 
Dumnezeu §i cu Biserica Catolica. 

Salvador 61 a fost, intr-un anume moment al viejii mele, o 
respirafie personala. M-am comportat §i am gandit ca el, cu 
orgoliul lui, cu demonismul lui. . .cu vulnerabilitatea lui. 

Acum, dincolo de cariera mea literaro-artistica de scurta 
durata, franta cu totul de darul pocaint.ei lui Dumnezeu, Dali mi 
se pare un om, pe care il iubesc mult...dar cu care sunt 
ireconciliabil. 

Raportarea mea la el, ca §i la Shakespeare 62 , la Byron 63 , la 
Hafiz 64 , la Picasso 65 , la Beethoven 66 ... oameni cu care traiam in 
sculare §i in culcare acum vreo 10 ani, cu care ma desfatam, 
umbland de la comedie la drama, de la absurd la tragedie, de la 
vodevil la simfonie, de la gazel la haiku. ,.eo raportare ca la ni§te 
umbre din trecut, la ni§te siluete din trecut, care imi sunt dragi, 
pentru ca le cunosc §i adancul de bine din ei, dar cu care nu mai 
pot sa am atingeri suflete§ti adanci. 

Insa, cateodata, ca in aceasta seara...ma apuca melancolia 
de ei, de vechii mei prieteni. 



60 Articol scris pe data de 18 octombrie 2007. 

61 Mai multe detalii despre sine aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Salvador_Dal%C3%AD. 

62 William Shakespeare: http://en.wikipedia.org/wiki/William_Shakespeare. 

63 George Gordon Byron: http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Gordon_Byron. 

64 Sau Hafez: http://en.wikipedia.org/wiki/Hafez. 

65 Pablo Diego Jose Francisco de Paula Juan Nepomuceno Maria de los Remedios Cipriano 
de la Santisima Trinidad Martyr Patricio Clito Ruiz y Picasso Lopez: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Pablo_Picasso. 

66 Ludwig van Beethoven: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ludwig_van_Beethoven. 



55 



Tablourile lui Dali de sub aceste randuri sunt, pentru mine, 
un fel de plans, ca nu pot impartasi cu el, cu ei, cu toji acesti 
oameni extraordinari...si bucuria pocain^ei mele si bucuria 
harului lui Dumnezeu din inima mea. 

Exista iubiri ireconciliabile pentru ca exista oameni care 
aleg diferit. 




56 




57 




58 




59 




Pentru o viziune totalizatoare asupra vie^ii §i a operei lui 
Salvador Dali intra^i aid. 



60 



La iesirea lapensie a blogului...„La Patratosu" 




La multi ani, pensionarule! 67 



Motto: 



„Nu va pot spune ce satisfacjie am avut 

(pacatoasa, dar pdcatul mdrturisit 

e pe jumatate iertat, nu?) 

cind am trecut vijelios pe linga (la vremea aceea) 

cele 57.000 de accesari ale lui Bastrix 

§i 1-am lasat in urma cu ochii in lacrimi, 

mirindu-se de bapti§tii cu multe emoticoane". 

Pastorul baptist Marius D. Cruceru, 
19 oct. 2007, cand s-a pensionat ca blogger. 



De§i evocarile se fac post-mortem, e bine sa incepi de pe 
acum, sa incepi... cu pensionarea. Cand omul se pensioneaza 
trebuie sa ii dai un baston, o palarie, o bucata de ciocolata, un 
pieptene, un emoticon. . . 

Insa, sa nu divagam! Avem lucruri serioase de discutat, §i 
comunitatea online e cu ochii pe. . .ceas. 

Bai, fratele meu de culoare albastra, n-am vazut articol mai 
orgolios decat eel de astazi, al fratelui Cruceru, de cand mama 
m-a facut! 

L-am citit cu vocea tare, 1-am recitat, ne-am ras pe noi din 
rasputeri. . .poate o sa §i-l inramez, cine §tie?, §i cand vine unul pe 
la mine sau altul, ii spun: Prive§te aid, batrdne! Dacd vrei sa stii 
cum aratd cele 8 pdcate capitale, amestecate cu altele o mie, ia 
de cites te, frate, studiazd! 

Insa, pardon, aici avem de-a face cu o evocare, nu cu o 
sezdtoare. 

Motto-ul emisiunii curente, eel din dreapta-sus, are nevoie 
de o punere in pagina corecta. Sa privim indicatorul de 
normalitate al confratelui nostru, adica produc^a sa dupa un an 



67 Articolul de fata a fost scris pe data de 19 octombrie 2009, ca o reactie fireasca la 
nesimtirea cu care ne-a indispus, pentru o perioada, pastorul Marius Cruceru si prietenii sai. 



61 



de blogging, pe blogul sau principal, pentru ca mai are 5-6 in 
dotare [atat §tim noL.deocamdata]: 

October 2007 (53) 

September 2007 (80) 

August 2007 (89) 

July 2007 (88) 

June 2007 (46) 

May 2007 (46) 

April 2007 (32) 

March 2007 (31) 

February 2007 (5) 

January 2007(1) 

November 2006(1) 

October 2006(1) 

Toate adunate sunt 473 de postari. 

Atat a putut omul, atat a facut. Dar dansul spune: „Sute de 
pagini, zeci de mii de cuvinte, mii de comentarii, dar a meritat. Din plin". 

Daca dansul are 473 postari §i are sute de pagini §i zeci de 
mii de cuvinte, noi, la postarile noastre kilometrice, care au ajuns 
acum, doar la 1169, fara paginile auxiliare, din dreapta sus, care 
nu intra in calcul §i in afara de scrierile de pe celelalte bloguri ale 
noastre, noi ar trebui sa fim de vreo 10 ori mai mdndri decat 
dumnealui. Dar mandria e caracterul dracului. . . .§i nu ne place sa 
ne complacent cu el. 

Deci, felicitari, domnule Cruceru! Nota 10 la scris §i la 
numarul de pagini. Sunte^i §i ve^i ramane eel mai bun dintre 
pastorii bapti§ti de pe WordPress, o adevarata mirare a mea, o 
adevarata semilund ivita dintre norii Oradei spre. . .Bucure§ti. 

Insa, gura mandrului...adevarul graie§te. De ce graie§te 
adevarul? Pentru ca a§a a vrut gura dumnealui: sa mai zica §i 
adevarul! 

Cand dansul s-a panicat de prezen^a noastra, numai a 
noastra, s-a intamplat pe la inceputul anului, prin lunile aprilie- 
mai 2007. 

Blogul sau a aparut pe 1 9 octombrie 2006 §i a scris o mica 
zgaiba acolo. In luna noiembrie la fel: o alta mica postare. 

Noi am aparut pe 6 decembrie 2006, cu vreo cateva zeci de 
postari odata §i 4 pagini paralele iar dansul nu a scris nimic in 
decembrie 2006. In ianuarie 2007 a scris doar o postare. 



62 



Daca doriti sa vedeti cate articole am scris noi in lunile 
ianuarie-februarie 2007, va stani la dispozitie cu lunile pe blog 68 . 

In februarie 2007 a scris 5 postari. Incepe sa ne vada. §i 
vine si fatidica zi de 15 februarie 2007, cand domnul Cruceru 
vine la noi pe blog, pe amdrdtul nostru blog de ortodocsi si ne 
face primele doua comentarii, dar nu oriunde, ci la Cursul nostru 
online de Teologie Mis tied Ortodoxd: 

1 

patratosu |marius. cruceru@gmail.com patratosu.wordpress.com 
| IP: 86.120.60.222 

Imi permiteti o sugestie? Scoateti trimiterea la site-ul de 
fotografie! Nu puteti controla ce apare acolo...si unele fotografii nu 
se potrivesc pe acelasi site cu „imagini cuvioase". Acelasi MC 69 . 

Feb 15, 11:29 PM: Anuntam a 5-a prelegere a Cursului online de 
Tologie Mistica Ortodoxa 



patratosu | marius.cruceru@gmail.com | patratosu.wordpress.com 
IP: 86.120.60.222 

Stimate domnule Dorin, va felicit pentru acest curs si pentru 
intregul site. Este nevoie de acest fel de initiative si in cadrul cultului 
dumneavoastra si in eel din care eu fac parte. 

Sa auzim de bine si Doamne ajuta! 

Feb 15, 11:28 PM: Anuntam a 5-a prelegere a Cursului online de 
Tologie Mistica Ortodoxa 

Istoria consemneaza aceasta intdlnire de gradul 4 cu mare 
emofie. Nu stiam cine este, ce vrea si de ce...ne aten^ioneaza 
asupra unor lucruri. 

Sau de ce constata doar unele lucruri. Ne informam 
rapid. . . si. . .ii raspundem domnului profesor Marius Cruceru: 

bastrix \ dorinfather@yahoo.com bastrix.wordpress.com IP: 
86.121.32.243 



In ianuarie 2007: 125 si in februarie 2007: 107 articole. Pledoaria principals a acestui 
articol e aceea ca pastorul Marius David Cruceru a inceput sa scrie pe WordPress numai din 
cauza invidiei pe care i-a starnit-o prezenta noastra la nivel online. 

69 Comentariile au fost facute, din ambele parti, fara diacritice...si Cruceru se semneaza 
acelasi MC, desi nu avusesem niciodata relatii pana atunci. Aveam sa cunosc atat 
mitomania cat si orgoliul sau ranit in scurt timp. 



63 



Domnule profesor, 

ne bucura elogiul dv. si pasul pe care 1-ati facut, acela de a trece 
din umbra cititului la comentariul la vedere. 

Tocmai de aceea, pentru acest gest, sunteti in blogroll-ul nostru 
de astazi, atitudine de care nu ne bucuram din partea dv. sau din 
partea asociatiei 70 Agora Christi, desi noi, ca preot ortodox, stim sa 
elogiem munca unor frati neoprotestanti sau evanghelici, cum va 
denumiti de ceva timp in discutiile private sau colocviale. 

Cred ca asta face diferenta. 

Daca avem noblete si stim cine suntem nu ne temem sa vorbim 
si sa apreciem pe cei cu vederi deosebite. Ci dimpotriva, ca profesor 
de Patristicd, dv. stiti ca Parintii Bisericii celei una nu numai ca 
aveau noblete ci simteau realitatea iconomiei lui Dumnezeu cu omul 
ca pe unflux continuu al vietii lor. 

In ceea ce priveste imaginile de la Flickr ele sunt paradigma a 
ceea ce este lumea si a ceea ce este omul in afara Bisericii lui 
Hristos, a Bisericii Ortodoxe. 

Oamenii transfigurati ai Bisericii intra in categoria: Imagini 
sfinte si cuvioase. 

Intre omul gol de har si omul plin de har se face diferenta, se 
simte diferenta. 

Pe mine nu ma doare diferenta, daca pot sa o disting. 
Nu ma streseaza marturia dv. personala despre credinta pe care o 
impartasiti 71 . 

Insa se dovedeste ca nu aveti transparent! prea mare atata timp 
cat numele dv. sau cultul din care faceti parte nu are o evident! 
izbitoare pe blog, adica lipsesc cu desdvdrsire. 

Asta dovedeste ca inca sunteti tributarul/-ii cameleonismului 
religios, pastrat din fostul regim 72 , fapt pentru care, intre adeptii dv. 
sunteti Biserica lui Dumnezeu iar, in afara , sunteti neidentificabili 
confesional . 

Ma rog, astea sunt problemele dv. Noi asteptam intrarea in 
Sfantul si Marele Post si umplere cat mai multa de pocainta si har. 

Va dorim si dumneavoasta pocainta si bucurie. 

Pr. Drd. Dorin Octavian Piciorus 

Feb 16, 11:37 AM: Anuntam a 5-a prelegere a Cursului online de 
Tologie Mistica Ortodoxa 



70 Care nu a existat niciodata in mod real. 

71 Nu ma streseaza, cu alte cuvinte, credinta dv., domnule pastor Cruceru, care nu stiti sa fiti 
nici macar elegant daramite crestin, in asa fel incat, sa vin peste comunitatea dv. cu 
evanghelizarea, cum va strezeaza pe dv. Ortodoxia mea, de nu mai stiti cum sa ne furati 
credinciosii. 

72 Din modul cum va fofilati printre ortodocsi in timpul regimului comunist, pentru a-i 
momi sa mearga la casele dv. de rugaciune. 

73 In societate sau cand stati de vorba cu crestinii ortodocsi. 

74 Mai pe inteles: va ascundeti confesiunea, nu spuneti ca sunteti baptisti, nu spuneti in mod 
explicit in ceea ce credeti, dar aveti un discurs nihilist si calomniator la adresa Bisericii 
Ortodoxe. La fel fac si celelalte secte si grupari religioase din Romania. 



64 



Adica: cu actele la vedere. 

Domnul profesor reintra in penumbra. In martie se apuca 
de treaba: 31 de postari. In aprilie scrie: 32. 

Eforturile sale sunt grele sau face eforturi. Cand nu cam 
scrii si scrii o pagina, \\ se pare ca ai scris o carte. Prapad de 
greu! 

In luna mai reapare pe blogul nostra cu un mesaj trasnet: 

patratosu | marius.cruceru@gmail.com | patratosu.wordpress.com | IP: 
86.120.60.236 

da! W 75 

May 25, 9:49 PM: M-am gandit sa protestez "altfel": paste-ist 

Eeh, nu e tare?! E beton. . . 

Cred ca prin mai-iunie 2007 [la oboseala mea de acum, e 
normal sa nu mai imi aduc aminte exact] a inceput atacul la cele 
57 de mii de accesari 76 ale noastre, corecte, muncite, netracate 77 . 

Daca o singura saptamana, re^ine^i, dam drumul la 
scripturile de auto-votare ale blogului, de care am facut rost, 
avem. . .o sutd de mii de accesari intr-o saptamana. 

Insa acest lucra nu se va intampla. Urmarrfi-ne zilnic. . .si o 
sa va da^i seama de acest lucra: nu vor fi niciodata salturi 
spectaculoase in monitoral nostra de accesari! 

Adica domnul Craceru are peste 200 de mii de accesari 
acum, fasonate cu grijd, adica trucate... cu mii de ajutoare 
interne si externe, trase de par. 

Ce s-ar intampla daca peste o saptamana am avea... 
100.000 de vizite odata? Nu?!!...Am parea mai de§tepii decat 
suntem? Am scrie mai mult? Daca ar comenta in nestire o trupa 
de ciraci de-ai nostri, niste vai de mama lor de comentarii, mi- 
ar face articolele mai. . .de§teptel Nu prea cred. 

La ca^iva dintre ucenicii si prietenii mei le-am interzis sa 
scrie comentarii pe blogul meu [imi scriu in mod privat] si sa ma 
ajute cu clicareala. . . 

Asta cand a inceput sa-i enerveze campania de auto-voting 
a domnului Craceru. Detest la culme sa ma auto-mint, sa ma 
auto-insel cu becule^e, cu sclipici, cu descantecc.care astupa 
urechea constinrfei. 



75 Un emoticon...pentru ca tot nu imi plac. 

76 Adica intrari directe pe blogul nostru principal. 

77 Adica neajutati de coechipierii clickari, cum e ajutat pastorul Cruceru: prieteni, studenti, 
f ami lie. 

78 Cirac = discipol, elev, protejat, ucenic. 



65 



Sa urmarim scorul, totu§i! 

Odata cu luna iulie-august 2007 (era §i domnul Doru Pope 
in circuit, care atinsese cote delirante tot la fel dQ...straniu) a 
inceput marele orgoliu al pastorului baptist §i al colegilor §i 
ucenicilor sai...de a face din La Patrafosu eel mai bun, eel mai 
viril, eel mai incendiar, eel mai suprem blog. 

Iarasj nu mai §tiu luna...insa s-a intrat in auto- voting 
inspaimantator. Articolele sale erau tot la fel de mici, tot la fel de 
slabe, nu se refereau niciodata la teologia baptista, erau 
cancanice, la un moment dat a avut straluciri frumoase, dar 
numai cand a fost vorba de persoana §i familia sa...dar 
comentarii garla. 

Catva timp nu §tia cum sa puna filme de pe You Tube §i il 
enerva asta. Tocmai de aceea nu a pus multe. Parerea mea, nu?! 

Pana la urma §i-a dat seama. Cand vorbe§te, in ultimul sau 
articol de astazi, despre faptul ca domeniul sau este 70% plin, se 
refera, de fapt, la cei 50 mb de fotografie, pe care ii are, pentru ca 
domeniul free pe WordPress, in ceea ce prive§te scrisul, adica 
postarile, este nelimitat. 

Po^i sa scrii mii de postari, daca te due braiele de la pantofi 
§i exista §i moduri de a pune fotografii fara sa folose§ti contul de 
la WordPress, dar pe asta nu o §tie. Eeeei, alta! . . .Bravo lui! 

Am avut polemici de-ale lui pe§te 79 cu dumnealui in 
momentul cand am scris, cand am scris...ca am vorbit cu un 
baptist... §i am sim^it draci in el. Asta 1-a enervat teribil. Apoi a 
fost chestia cu Wurmbrand . 

Atunci, ca §i cand 1-as. fi injurat de mama, pe el §i pe 
prietenii dumnealui... au inceput comentariile, injuriile, 
be§telelile. . . §i prostie mare am facut ca nu le-am dat pe toate, fir 
a par, la comentarii, ci le-am §ters. Era sa imi ia blogul/oc §i nu 
mai multe! 

Binein^eles ca era dezolant sa vad cum apar, pe fiecare zi, 
blogul lui X, blogul lui Y, to^i bapti§ti, care nu spun nimic despre 
ei, despre ce cred ei...ci taie frunza la caini majoritatea . Mai 
sunt §i unele excep^ii notabile. 



79 Fara rost, fara sens. ..numai pentru ca avea orgoliul ranit si trebuia sa se dea in spectacol 
in fata comunitatii lui. 

80 Un articol despre convertirea acestuia la Ortodoxie. Insa, in loc sa se duca sa se cearta cu 
sursa mea...pe care o citasem, a venit tot peste mine. 

81 Dupa ascensiunea noastra la nivel online s-au autoincurajat sa faca bloguri multe, pentru 
ca sa ne tina piept. Insa bloguri multe baptiste, anonime...fara vreun proiect serios. 



66 



Erau §i sunt vreo 6-7 bloguri in primele 100 82 , pe fa^a, 
baptiste [adica a§a, cu dute-vino ] §i ele ne vizeaza numai pe 
noi. Pe altul cine? Nu?! Ce rost are un blog baptist pe primele 
locuri in top, a§a cum a spus domnul Cruceru astazi, decat din 
orgoliu? 

Adica ei o are mai mare...§i noi mai mica... Ma refeream 
la cota de popularitate. 

Insa, are dreptate: intra 10 pe blog, prieteni de-ai sai, 
ucenici, pastori §i confrati de universitate, frati si surori...§i 
deschid o pagina de zeci de ori. 

Pagina care vor sa intre in top, aia intra! Vezi acum doua 
minute, in ratingul postarilor, in primele 10, un articol al sau, iar 
peste 10 minute e alt articol de-al sau in top ten. 

Bai, frate, te minunezi! Zici ca nu e adevarat. Ma due sa 

QA or /v 

citesc articolul...§i bineint.eles, e dala/am ...Lol! Imi trecea 
repede curiozitatea. 

Cand am incercat scripturile de care va spuneam, am facut 
un blog experimental pe care 1-am rejectat in aceea§i zi. Am zis 
sa vedem daca e chiar a§a. 

Eu am intrat de la un calculator, de la altul, alt prieten a 
intrat de la altul, iara§i am intrat... §i in doua ore aveam...7000 
mii de vizite. Scriptul face 1 00 de accesari la fiecare declan§are a 
sa. 

Am zis ca nu e adevarat. M-a enervat teribil cand mi-am 
dat seama, ca noi am putea avea un jaf de widget, care multiplica 
traficul, in comparable cu al^ii. . .nu?! 

Am §ters blogul acela §i gata. Aveam un blog cu o singura 
postare...§i 7000 de vizite. Tare, nu?! Daca ma vedea cineva 
zicea ca sunt genial rau. 

Adica, domnul Ciutacu genial 86 .. .§i mai veneam §i eu. Nu 
exista a§a ceva... frate! Doi nu sa poate. Numai unu. Domnul 
Ciutacu, autointitulatul geniu al Carpafilor §i atat! 

Scuze ca iar am divagat! Ce sa mai zic?! Ne bucuram ca 
fratele Marius Cruceru §i-a ales partea cea buna. 

Pensionarea e intotdeauna turta dulce. Poate ca o sa ne 
dea, pana la urma, tot cursul de greaca 87 §i, macar, vreo 3-4 



82 In topul romanesc al celor 100 de bloguri din WordPress, pe baza audientei lor. Insa 
audienta blogurilor baptiste nu a fost si nu este reala...ci aranjata, pentru ca pe ei ii 
intereseaza sa se vada acolo, in fata. ..si nu sa scrie ceva serios. 

83 Intelegi printre randuri cine sunt... 

84 Adica prost. 

85 Lol = Lots of Laughts, cf. http://ro.wikipedia.org/wiki/Lol. In loc de emoticoane 
zambarete. 

86 Conform prezentarii orgolioase, dar fara fundament, a lui Victor Ciutacu de pe blog sau. 
A se vedea: http://www.ciutacu.ro/. 



67 



predici de-ale domniei sale , ca sa mai vedem cum e cu stilul, cu 
coniinutul, cu sintagmele in predica baptista contemporana din 
congregatia sa. 

Domnul T on89 > daca acum s-a patat 90 , trebuie sa-i 
echivalam multele sale predici la noi parametrii. 

Domnul Cruceru, fiind dintre cei nepdtafi, dintre stegarii 
noii generaiii, cat si domnul Mihail Neamfu al nostra 91 , dintre cei 
care se dezic §i osdndesc vehement, pe cei care au facut 
compromisuri, pe cei care s-au manjit cu comunismul ista, 
trebuie sa ne dea noi exemple de moralitate, verticalitate §i 
candoare 92 . 

Ma incearca acum emoiia despartirii. Nu-i a§a, orice 
despartire e dureroasa. Imi intind ambele bra^e, domnule coleg 
David Marius Cruceru §i va imbra^i§am, da, pe dv., care v-aji 
aratat atat de bun §i de cameleonic cu noi, meat, toate manualele 
de Sectologie, pe care le invataseram, au palit pe langa puterea 
dv. de penetrare a zidurilor inamicel 

Ne cerem iertare ca nu am §tiut cat orgoliu va anima §i cat 
de mult ati vrat sa ne. . . faceii la rating! Ne cerem iertare ca nu v- 
am luat niciodata in seama la modul serios . . . §i dv. v-ati batut 
cu morile de vant, ca sarmanul Don Quijote. 

Avem partea noastra de vina, frate David, ca nu am fost 
mai pro§ti decat trebuia, ci, dimpotriva, am scris a§a cum scriem 
noi de obicei. 

Dv., cred ca in^elegeti, ca noi mai avem §i via^a personala 
§i alt scris, §i alt vorbit, pe langa vorbiturile astea de pe blog, ca 
§i dv., de altfel. 

§i cred ca v-a^i cam pus problema: Bd, nebunu ' dsta scrie 
in ne§tire pe blogul dla al lui. Ce cdrfi are ma dsta, daca aici 
scrie asa de mult, ca toft baptistii nostri, calfe si zidari, nu iifac 
fata?! 

Chiar §i acest scris, dupa munca §i slujbele de astazi...e un 
efort totu§i prea mare. . .Dar, pentra dv. . . .pentra pensionarea dv., 
ne-am mai stors pu^in de vlaga. 



87 Un proiect inceput si niciodata terminat. 

88 Mai apoi ne-a dat din destul, si audio si video, dar nu ne-au impresionat mai deloc. 

89 Iosif Ton. A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Iosif_%C5%A2on. 

90 Potrivit unui articol al domnului Cruceru, cum ca a fost si el turnator la Securitate. 

91 Adica ambii laudarosi cat cuprinde si enervati post-factum doar pe unii dintre 
colaboratorii Securitatii, acum, cand nu mai e vorba de nicio disidenta. 

92 Lucru pe care nu 1-au facut nici pana astazi. 

93 Asta e un mare adevar. Am vrut sa vedem pana unde duce...si, ne-am dat seama, ca duce 
la infinit...Tocmai de aceea am pus in fata acestui infinit imbold spre nesimtire a pastorului 
Cruceru si a liotei sale...o bariera etansa. 



68 



In incheiere: sa ne iertati ca si noi...v-am iertat, frate 
David! Ati auzit ca noi ne cam rugam pentru vrajmasi. . . 

Asta e de bine, este evanghelica. §i dv., cu sigurantl, va 
rugati pentru vrajmasi. Eu nu va sunt vrajma§, va sunt prieten 94 . 

Unii dintre rarii dv. prieteni 95 , care nu va suporta orgoliul, 
marlania, care va detesta tertipurile 96 , caruia nu ii place ho^aria 97 
dv. nici in ruptul capului. . .dar care va stimeaza zelul 98 , domnule, 
zelul dv! §titi cum e cu zelul in greaca: e ca unjugl 

Dumneavoastra ave^i jugul dv., zelul dv.! Cand va apuca 
pandaliile", chiar daca va doare inima, chiar daca invocati nu 
stiu ce sacrilegiu 100 , chiar daca va dati de martir, de tata, de 
pastor, de inger. . .tot face^i ceea ce ave^i in gand sa faceti. 

Asta imi place la dv., frate David: zelul nebunesc, zelul de 
peste tot ridicolul, zelul si iarasi zelul ! 

Va uram o pensie usoara, sper sa prinde^i noile indexari ale 
guvernului Tariceanu 3, si cultul dv., conducerea lui, stiu eu ce 
sponsor, sa va publice blogul odata 102 , ca sa va astampara^i 
aleanul , sa vi-1 publice ca pe o . . .nestemata . 

Acesta ar fi apogeul orgoliului dv. Dar, zicem ca 
Nietzsche : omenesc, prea omenesc. 

La gara. . .si n-am cuvinte! 

Pr. Dorin, 

va saluta din mers. 



94 Adica va doresc mantuirea reala, prin convertirea la dreapta credinta si nu imaginara, in 
randul factiunii eretice baptiste. 

95 Adica sincer cu dv. la nivel teologic si personal. 

96 Discursul duplicitar si actiunile discreditative ale adversarului facute prin invaluire. 
Actiunile fals caritabile si fals evanghelizatoare. 

98 Vointa de a face anumite lucruri. 

99 Pandalie = capriciu, chef, fita, moft, naz, pofta. 

100 

...lmaginar. 

101 Insa acest zel extremist, zelul in erezie, zelul in impotrivire fata de adevar, in limbaj 
ortodox se numeste: inselare satanicd. 

Demonii se folosesc de lucrurile bune si le transforma in lucruri ridicole, prin extremizarea 
sau caricaturizarea lor. Pastorul Cruceru are autodeterminare pentru multe...dar nu bune 
pentru sine, adica mdntuitoare. 

102 O dorinta exprimata la nivel online de pastorul Cruceru, in mai multe randuri. 

103 Alean = suferinta, durere sufleteasca. 

104 .. .baptista, ca pe cea mai mare realizare...de tot rasul a baptismului romanesc. 

105 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Friedrich_Nietzsche. 



69 



The Fact That Makes Diferencel 




106 



My article from this evening is a laudatio . I have to 
remark a very expressive personality of American Orthodox 
Theology, but very humble, a priest which I met online and, for 
me, and for others, is the best orthodox bloggerfrom USA. 

In his presentation, which we evoke it, is not substantial. 
This is his legitimation for readers: 

„ Glory to God for All Things is a blogsite written and 
maintained by Fr. Stephen Freeman. All unsigned posts are 
written by him. Fr. Stephen is an Orthodox Priest who lives and 
serves in East Tennessee. A convert from Anglicanism, where he 
was a priest for 18 years, he was ordained to the Orthodox 
priesthood in 1999". 

Something is evident from at first sight: his words has a 
Patristic smell. Father Stephen is not an arid theologian, is not a 
technician of phrases but a profoundly priest, that lives through 
the services of Church and looking at the faces of Saints from 
Icons, chiefly at Our Lady, at Theotokos...and wrote about his 
heart. 

On every day I have a good reflection from his products. 
Father Stephen Freeman is an orthodox blogger that writes, near, 
day-to-day and he writes with the ebullience of his being, with 
this fervor man of the faith, with priestly consciousness. And this 
kind of labor is not flower to ear. His efforts are a plus torment, 
besides the weights of his house, is evidently, but is a cross from 
the freedom to make others. . . exultations. 

If don't know to exult on peoples with your person, you 
aren't a good priest! So that you useful for somebody, that you be 
teacher for somebody, you must be due to the sons like an wise 
father and attentive, very attentive. Father Stephen is a priest of 
the attention. His holiness is careful to the details of the heart. 



Articol scris pe data de 23 octombrie 2007, ca o datorie de constiinta fata de parintele 
Stephen, care propovaduieste credinta ortodoxa la nivel online cu multa daruire si, mai ales, 
in mod aproape zilnic. 



70 



When I translated his items, I saw his attention, his care too big 
to details. 

Only that, can not somebody so attentive as he, but that he 
is a man of the prayer, a man of a theological depth. Can not to 
write, over aren't! In orthodox life, firstly is practice, then the 
theory, sight the tints. 

Who sees the deep colors of relation with Christ and the 
Saints, this man is a man of the theory, of theory in that the 
patristic sense. And Father Stephen, that is a good successor of 
the Protomartyr Stephen, is a priest that sees the truth of 
Orthodoxy in his heart, because his articles are testimonies of the 
divine truth. 

His blog has the age yearlong. It is little in appearance. In 
fact, his blog is a mature exercise of communication. Many 
people to find in it a support, a direction, a inner resonance with 
they. From 19 October 2006, Father Stephen bated out treasures 
from him for use and this is the treasure for everybody: 

October 2007 

September 2007 

August 2007 

July 2007 

June 2007 

May 2007 

April 2007 

March 2007 

February 2007 

January 2007 

December 2006 

November 2006 

October 2006 

In one from his letters he told me, that the orthodoxies 
speak throughout same language, on the dialect. His holiness 
refers, in this context, the authentically orthodoxy from 
orthodoxies. And I believe same thing. In each Christian 
orthodox he exists an alone dialect, the dialect of love and the 
fraternity and is due to rediscover in us this unique dialect, 
generically. 

So that you see he holds, be due to love it your brother, on 
the other. This equal of our is our salvation. If you want redeem, 
then, is indispensable, to want redeemed and others too. And 



71 



Father Stephen searches the one sheep missed of the America and 
he preaches, with time and without time, for she to be redeemed. 

Your holiness, please to receive on my part, all the wish of 
good, the wish of salvation, for you and for your family. Your 
family and your parish are in my heart and in my prayers. This 
my laudatio is not a favor from my part but a duty of 
consciousness. 

Because, according with is written in Scripture: 
„whatsoever ye have spoken in darkness shall be heard in the 
light; and that which ye have spoken in the ear in closets shall be 
proclaimed upon the housetops" [Luke 12:3]. 

We speak to you now from the secret of our heart. And our 
secret is our love for you, my beloved Father Stephen! Even if 
don't articulated very well in English, certainly that the love, this 
universal language of Christians, speaks you now with power. 



72 



5 noiembrie: ziua patronimicd a Prea Sfintitului 
Galaction, Ierarhul bldndetii 

7 y 




Prea Sfinptul Galaction, Pdrintele nostra 

Pe orice om 107 , daca il prive§ti periferic, daca il vezi doar 
ca pe un numar sau dupa genul pe care il are, este... banal. Daca 
prive§ti de sus un om, po^i sa il caracterizezi dupa cum l\\ 
place... ca tot nu are de-a face cu realitatea, ci cu propriile tale 

•108 

umon . 

De aceea, cand studiem istoria Bisericii lui Dumnezeu, a 
Bisericii Ortodoxe, §i vrem sa §tim adevarul despre un om, 
despre un ierarh sau un preot, despre un ereziarh 109 sau despre un 
imparat care a convocat un sinod anume, ne lovim de variante 
biografice antagonice, diferite la culme, cand omul pe care il 
studiem §i vrem sa-1 nrfelegem, a avut deopotriva prieteni de 
temut dar §i du§mani lamentabUi. 

§i, pentru a afla totu§i adevarul despre cineva...trebuie sa 
comparam ce spun du§manii lui cu ceea ce spun admiratorii lui, 
§i, dintre admiratori, daca se poate, sa fim aten^i la oamenii 
duhovnice§ti, care au vorbit despre el, despre omul caruia ii 
studiem via^a §i posteritatea. 



Articolul a fost pe scris pe data de 5 noiembrie 2007. 

108 Dispozitii interioare de moment. 

109 Un initiator de erezie. 



73 



Cand Prea Sfin^itul Galaction, Episcopul Alexandriei §i al 
Teleormanului a fot hirotonit intru episcop 110 §i s-a infiin^at 
Episcopia Teleormanului, noi, personal... eram pe atunci un tanar 
seminarist in anii terminali. 

Priveam lucrurile in simplitatea §i framusetea lor, ca §i 
acum de altfel, fara sa le complicam la nivel intelectual §i, noul 
nostra episcop a devenit omul spre care am privit, curios §i 
fascinat in acela§i timp, ca sa sim^im. . . via^a sa. 

Din prima clipa cand 1-am vazut pe Prea Sfin^ia sa [nu 
aveam 18 ani]...am trait impresia unei intalniri cu blande^ea 
personalizata, cu o lini§te duioasa, pe care n-am gdndit-o ca 
atare, dar am trdit-o. 

Nu mi-am pus problema atunci, de ce ma simt bine, atat de 
bine, vazand acest ierarh, de ce im place elegan^a §i blande^ea 
cuvintelor sale, gesturile sale adanc cumpanite, reflexul framos al 
zambetului sau. . .cand te prive§te §i vorbe§ti cu dumnealui. 

Ci, ca §i cand as. fi privit un lucra admirabil, 1-am trait §i 
atat, 1-am trait din plin, pana cand peisajul pe care il aveam in 
fa^a, Parintele nostra, Chiriarhul nostra a devenit... o parte 
fundamentals din mine. 

L-am gasit in inima mea crescand pe fiecare zi, prin 
admira^ia §i rugaciunea pentra Prea Sfm^ia sa...§i astazi e pentra 
prima data cand vorbesc despre aceste lucrari atat de detaliat. M- 
am trezit cu dorin^a de a scrie despre omul, care m-a inva^at ca 
blande^ea e reald §i ma bucur sa fac asta! 

Am vorbit §i vorbim rar cu Prea Sfin^ia sa; doar in 
momente importante. Nu cred ca avem lucrari atat de importante 
in mod curent, pentra care sa ii stric programul sau personal cu 
vizitele noastre. 

Insa la fiecare binecuvantare primita pentra a intra la 
facultate, la master, la doctorat, in timpul hirotoniei noastre, in 
timpul de dupa hirotonie, pana astazi... Parintele nostra, 
Galaction, a fost Parintele care a §tiut sa ne sfatuiasca, sa ne 
insufle tarie, sa ne bucure §i sa ne destinda duhovnice§te cu 
persoana sa §i cu cuvintele sale blande, adanc parinte§ti, adanc 
responsabile. 

S-ar putea sa fim acuza^i ca idealizam persoana in cauza. 
In niciun caz! Exista oameni a caror simpla prezen^a vorbe§te 
mai mult decat o intreaga carte §i, din purine cuvinte, in^elegi 
comoara care sta in inima sa. 

La Parintele nostra comoara e invaluita in discrete. 
Niciodata nu vorbe§te despre sine, despre framantarile §i grijile 



1 10 Cf. http://www.patriarhia.ro/ro/structura_bor/mitr_muntenia_dobrogea.html. 



74 



sale, niciodata nu te inconforteaza cu ceva nedelicat, niciodata nu 
te percheziiioneaza in cuvinte dar simpla sa privire asupra ta, te 
inva^a sa fii integru, sa fii delicat, sa fii ingaduitor, sa fii smerit 
cu inima §i sa §tii sa la§i, in urma ta, o dara frumoasa de 
. . .frumusete duhovniceasca. 

Cred ca, daca contempli un om...§i nu il priv e§ti periferic, 
ci cobori cu privirea in adancul vie^ii §i al sim^irii sale, te umpli 
de recuno§tin^a de a intalni pe purtatorul de har, pe arhiereul lui 
Hristos. . .in cea mai profunda §i subtila dimensiune interioara. 

Nu cred ca am in^eles cine este Parintele nostru Galaction! 
Nu cred ca m-am comportat §i ma comport fa^a de Prea Sfin^ia sa 
pe masura delicate^ii cu care domnia sa se comporta cu noi! Nu 
cred ca pot sa fac ceva mai mult, pentru Parintele nostru, decat sa 
il las sa se adanceasca in inima noastra, prin rugaciunea pentru 
Prea Sfin^ia sa. . .§i sa-1 contemplu in continuare. 

Poate ca defmrfia dragostei consta tocmai in a lasa pe 
Dumnezeu sa rji arate, in inima ta, cum create dragostea. Ca 
defmrfia dragostei §i a reveren^ei fa^a de cineva, poate ca sta 
tocmai in a te manifesta fa^a de el pe masura descoperirii, pe care 
Dumnezeu ^i-o face despre acea persoana, in inima ta. 

In momentul hirotoniei noastre intra preot s-a intamplat un 
lucra preadumnezeiesc.pe care i 1-am relatat Parintelui nostra, 
in timp ce i§i dezbraca Sfintele ve§minte §i noi consumam Sfanta 
Euharistie, dupa terminarea Sfintei Liturghii. 

Ne-a privit in ochi, a ridicat ochii spre noi. . .§i a patrans cu 
ochii sai mari, larg deschi§i, senini...in ochii no§tri sinceri, ca sa 
se incredin^eze de ce i-am spus, §i apoi ne-a facut urari pentru 
noua via^a in care intram: preo^ia pentru Domnul §i Dumnezeul 
nostra. 

In istoria rela^iilor fie§ti cu Parintele nostru, exista mai 
multe astfel de momente fundamental, de taceri sfmte §i de 
vorbiri precise, de-o blande^e perplexanta, cu noi. 

Cand te a^tep^i mai pu^in sau deloc, Prea Sfnuia sa te 
elogiaza pentru ceva anume, l\\ deschide o mie de por^i spre sine 
intr-o secunda §i, in acela§i timp, te face sa sim^i ca haral 
Apostolilor, haral prin care Dumnezeu ne da episcopi in Biserica 
Sa, nu este o achizifie dogmatica muzeiala, ci o realitate care sta 
in oameni. 

Cel mai tulburator eveniment de propedeutic^ eclesiala al 
vie^ii noastre, in care am in^eles rolul eclesial al episcopatului in 
Biserica, a fost acela cand, am sim^it prezen^a Sfantului Duh in 
persoana sa, lucrand cele ale arhieriei dumnezeie§ti spre 
mantuirea tuturor. 



75 



§i aceasta nu a fost rodul puterii noastre de observatie, ci 
lectia descoperirii lui Dumnezeu, pentru ca sa fiu incredin^at, nu 
numai de continuitatea preotiei dumnezeie§ti pe pamant §i a 
Bisericii Sale, ci §i a faptului, ca maretia se ascunde in smerenie, 
intr-o smerenie care poate parea banala, poate parea chiar 
prosteasca, poate parea neconforma cu frivolitatea 
postmodernitatii, daca. . .prive§ti periferic un om. 

Parintele nostra Galaction este Parintele blandetii fara a fi 
un ierarh, care nu are zelul de a deparazita pe credincio§ii 
eparhiei sale de idei straine Traditiei noastre ortodoxe §i de 
practici neconforme cu etosul ortodox. Insa zelul, ravna 
propovaduirii §i a vietii sale e plina de maiestuozitatea smereniei, 
a blandetii, care troneaza in fiint.a sa. 

Se pot spune, cu sigurantl, multe lucrari despre un 
asemenea om al Bisericii. Articolul nostra de acum se vrea un 
smerit omagiu adus Sfintiei sale in aceasta zi, in care i§i serbeaza 
patronul vietii sale, pe Sfantul Mucenic Galaction 111 , astazi 
pomenit in Biserica noastra. 

Prea Sfintia voastra, va dorim multa sanatate §i sa va 
umpleti de si mai multa sfmt.enie pe fiecare zi, §i va asiguram de 
faptul, ca vom incerca sa invatlm de pretutindeni, cele ce sunt 

119 A 

spre buna placere a lui Dumnezeu §i a oamenilor , care II iubesc 
peEl! 



111 Pentru detalii despre Sfantul Mucenic Galaction aici: 
http://www.calendar-ortodox.ro/luna/noiembrie/noiembrie05.htm. 

112 Expresia: slujim lui Dumnezeu si oamenilor mi-am insusit-o, in mod practic, de la 
parintele protoiereu Visan Hie, parohul Bisericii Sfantul Mare Mucenic Teodor Tiron din 
Rosiorii de Vede, care, intr-o anume perioada a vietii mele mi-a fost duhovnic. 



76 



Negrut...in acoarela: motiv de amintiri 




Acuarela are vreo 7-8 ani 113 §i as. fi pierdut-o cu totul daca 
nu mi-o pastra bunica mea, care pastreaza tot ce are legatura cu 
mine §i tot ce am atins vreodata. Ea are tot! 

§nururile mele de pionier roman [aveam galben §i albastru 
in piept, pentru cei care §tiu ce insemnau 114 ], primul costum 
popular in care am jucat nu §tiu ce dans intr-a patra, cozile mele 
blonde, adica parul din cap, impletit cu funda ro§ie, de la taierea 
motului la un an, adica prima tunsoare a unui copil ortodox, 
primele litere din clasa intaia, cum inva^am eu limba rusa, 
colectiile mele de fotografii, insemne, monede §i decora^ii, 
ierbarele cu pagini galbene, innegrite de clorofila, sutele de 
pagini albastrite cu stiloul, in care sunt poeme, nuvele, 
monologuri dramatice, senile sau crochiuri, rugaciuni, capitole 
intregi din Scriptura §i Sfin^i, slujbele Bisericii scrise de la cap la 
coada ca sa le inva^, cele cateva pietre sculptate de catre mine, 
paradoxal, toate reprezentand capete de mort, cele cateva tablouri 



113 Articol din data de 9 noiembrie 2007. 



Cel galben: comandant de detasament sau de clasa si eel albastru deschis parca, loctiitor 
al comandantului de unitate, adica al scolii. 



11 



care mai sunt la ea, pe perete §i multe altelc.toate sunt 
inventariate cu grija de bunica mea Floarea. . . 

Iubirea ei pentru mine e intotdeauna ucigatoare, 
devastatoare, ma face sa ma simt mic de tot. Pentru ca, daca am 
lasat o carte de rugaciune sau un Molitfelnic, in camera mea de la 
$ara, pe masa, sa zicem, cand vin eu, cand ma due sa o vizitez, el 
este acolo, e §ters de praf. . .dar e acolo. 

Nu il gasesc la Gala^i, ci acolo, unde 1-am pus. Aceasta 
atenfie . . .inseamna iubire imensa §i iubirea imensa trebuie 
rasplatita cu o iubire §i o sensibilitate imense. 

Acuarela cu NegruJ am facut-o intr-o vara, cand el se 
odihnea §i a stat acolo, a§a, in pozi^ia aia, pana cand eu 1-am 
pictat. Eu pictam §i el ma privea. Adica mi-apozat ca un adevarat 
model. Nu a luat-o la fuga, n-a zis ca nu vrea, n-a zis ca il 
incomodez, n-a zis ca nu vrea sa devina subiect de...tablou, ci a 
stat lini§tit §i m-a privit. 

Am tot privit de ceva timp, de o jumatate de an, cateva zeci 
de mii de fotografii, fara nicio exagerare, in cautare de motive 
artistice. 

Am vrut sa vad cat de mult reac^ioneaza fotografii 
momentului, de oriunde ar fi ei, la ideea de sensibilitate artistica. 
Adica, cat vad din ceea ce ei fotografiaza...§i, daca as. putea sa 
transform ofotografie in idee. 

Am gasit vreo 200 sute de fotografii, care mi-au transmis 
ganduri dure sau extrem de sensibile in mod vadit: ceea ce 
inseamna foarte pu^in in comparable cu cate am vazut. 

Cele mai multe dintre ele erau landscapeuri, erau priviri 
largi asupra unui ora§, a unei paduri, a unui eveniment, a unei 
case... 

Erau fotografii de vanzare, de publicitate sau de intimitate. 
Foarte purine fotografii ale unei cautari interioare, ale unei 
obsesii bune, ale unei intuitu speciale. Nu vedeau pentru ca nu 
eraul Nu vedeau unde trebuie sa fotografieze pentru ca nu aveau 
abilitatea de a vedea particularul . . . 

Memoria dura, permanenta, nucleul memoriei noastre de 
lunga durata e format din imagini dure, imagini care ne fac sa 
plangem, sa ne umplem de melancolie sau de sila. . . 

Memoria fiecaruia dintre noi e formata din imagini 
particulare, ceea ce ar trebui sa fie si fotografia: particularitatea 
unui gdnd. Camera foto trebuie manuita sa prinda un gand din 
ceea ce vezi, din orizontul de 1 80 de grade pe care il ai in fa^a. 

Cand am inventat curentul artistic eseniialism, la care s-au 
raliat ca^iva prieteni de-ai mei §i care a sucombat...odata cu 



78 



dezlipirea mea de arta [a§a cred eu...s-ar putea sa ma in§el; poate 
ca or mai fi si alti arti§ti, care gandesc ca mine] ... el avea in prim 
plan ideea ca trebuie sa pictam §i sa scriem ceea ce este important 
pentru noi, ceea ce este esential §i vital pentru noi...ceea ce ne 
obsedeaza, ceea ce ne macina, ceea ce ne uluie§te, ceea ce ne 
fascineaza, ceea ce ne face eel mai mult repulsie. 

Insa, sa scriem §i sa pictam §i sa sculptam, imbinand orice 
teorie §i curent anterior, dupa cum sim^im ca acum, in momentul 
asta, daca ne apucam de lucru. . .suntem tentati sa o facem. 

Aprofundand teologia §i viat.a ortodoxa, mi-am dat seama 
ca lucrul esential e sa mulezi tot ceea ce gande§ti §i in^elegi pe 
firea ta, pe caracterul tau, pe modul iubirii sj al delicate^ii tale. Ca 
nu trebuie sa te for^ezi sa fii cumva.. .peste noapte, ci trebuie sa o 
iei u§or, lin, transformarile sa se faca in tacere, pe nesimtite, dar 
tu sa te concentrezi cu totul in ceea ce faci §i spui. 

Solujia amintirii, ceea ce ne invatl propria noastra 
memorie e aceea, ca numai ceea ce ai trait efectiv, ce te-a 
emo^ionat §i §ocat in mod puternic.acea imagine a ramas in 
tine. 

La fel, daca cineva vede un tablou, o fotografie, un 
vers. . .el trebuie sa vada impresiafina dar direct a a unui caracter, 
a unui om care a fost pasionat de o idee, de un gand, de o stare, 
de o emotie. 

Tocmai de aceea fotografia cli§eu e un rebut imagistic. 
Fotografia care spune totul dar nu te duce la nimic. ..tun chici. E 
un chici pentru inielegere §i nu pentru ca imaginea nu e bunal 
Orice imagine e buna pentru ochi...dar gandirea cere imagini- 
ganduri, imagini-sentimente, imagini-voin^a. 

In acela§i tag, in care scriu acum 115 , veji gasi cine este 
...Negruf 116 . De fapt, acuarela il prezinta pe Negru^ in imaginea 
sa realist-ideala, care va ramane §i cand el nu va mai fi. 

Imaginea e un fel de neuitare. . .care are nevoie permanenta 
de comentariu. Comentariul nu supline§te imaginea ci el este 
con^inutul care poten^eaza nevoia de imagine §i o memorie 
exegetica a capabilita^ii imaginii de a ne transmite mai mult decat 
vedem la o prima impresie. 

Acuarela de mai sus ne transmite un Negru^ al lini§tii 
atente, cu urechile in semi-alerta, care are un dialog vizual cu eel 
care il picteaza. El e o stare dialogica. Eu ma uit in ochii lui 
pentru ca sa vad ceva din starea mea. Acum imi dau seama de 
acest lucru; acum, dupa ataxia ani. 



Tagul: Evocdri de pe Teologie pentru azi. 
116 Articolul a fost introdus in acest volum la p. 28-3 1 . 



79 



Imi place sa vad starea lui interioara cu ochii mei. El se 
uita in ochii mei ca sa vada ceva din starea lui?! Nu §tiu...Insa, 
daca un animal prefera sa stea o jumatate de ora sa te vada cum il 
vezi §i te prive§te direct in ochi, fara doar §i poate, §i acest animal 
binecuvantat de Dumnezeu, cunoa§te un fel de lini§te, care ii 
place la mine §i eu o lini§te, care imi place la el. 

Dincolo de jocurile de imagine si de imbinarile arogante 
ale picturii §i artei postmoderne stau ni§te stari de spirit ale 
autorilor lor. Cu siguran^a, ca cineva care picteaza numai mor^i, 
capete desfigurate, bur^i livide sau supraponderale, dejec^ii §i 
infectii...trebuie sa aiba ceva din demonismul unei asemenea 
vie^i, pe care ei o reprezinta foarte acrivic. 

Insa postmodernitatea noastra are §i o gama intreaga de 
realita^i uluitor de bine puse in scena, care sunt purtatoare de 
gand, sunt intrupari de gand artistic, care striga cu aceea§i putere 
ni§te adevaruri dure, recurente, adevarurile noastre de secole. 

A§teptarile sunt intotdeauna pline de emo^ie. A§teptarile 
care sunt din iubire. S-ar putea ca astazi, Negru^, sa ma vada cu 
aceeasj iubire ca §i acum...8 ani de zile. Doar imi aude glasul §i 
ma recunoa§te, de§i eu il vad cam rar in ultimul timp. 

Toate lucrurile se scurg in uitare, daca nu le repunem iara§i 
in fa^a lupei §i nu le resemnificam. Daca nu resemnificam chipul 
tau, masa aia, blocul ala, toate raman doar ni§te pixeli anacronici, 
la mine pe ecran. . .§i in rest: nimic. 

Salvezi, te salvezi daca ni pastrezi memoria de sine, daca 
i^i pastrezi amintirile dar, mai ales, daca §tii sa faci din amintirile 
tale noi §i noi elogii, moduri de a-I mul^umi lui Dumnezeu pentru 
. . .neuitarea aceasta. 

Sa vota^i cu neuitatea! Uitarea se uita repede. . . 



80 



Ofotografie reintoarsa...la viata 




117 

Doamna preoteasa mi-a facut o surpriza majora...aceea 
de a reconditiona o fotografie de-a mea, alb-negru, nu stiu de la 
ce varsta. . .impreuna cu bunicul meu Marin , fapt pentru care ii 
murtumesc acum. Dungile din imagine arata, ca...intr-o alta 
via^a a fotografiei. . .ea arata altfel. Acum s-a intors la. . .viata. 

Era vara, prin anii 80, si eram suparat ca mancasem o 
inghet.ata si... mai doream inca una. E una dintre fotografiile 
mele bosumflate, facute fara stirea mea, in graba...si de aceea mi 
se pare admirabila. E o fotografie care prinde nuance, acele 
nuance, care mie imi sunt tare dragi si...pe care mi le-as fi dorit 
cat mai multe 119 . 

De fiecare data cand fac Proscomidia, cand fac parastase 
sau spun doar rugaciunile de dezlegare, cele trei, pentru el, pentru 
bunicul meu. . .simt ca ii e bine. 

Via^a lui...a trecut prin multe denivelari...si s-a sfarsit cu 
o convertire uluitoare pe patul bolii. 

Din cauza unui accident vascular cranian...a avut vreo 17 
ani de travaliu spre lumea de dincolo. Paralizia sa accentuata a 



Un articol din data de 23 noiembrie 2007. 



Marin Piciorus. 
119 Da, regret ca nu am mai multe fotografii personale, din ani diferiti, care sa ma ajute sa 
inteleg starea de spirit a acelor vemuri. Starea mea de spirit... pentru ca m-as fi inteles si mai 
bine, prin intermediul lor. Asa cred. 

Am o multime de fotografii facute de catre bunicii mei, dar nu pe atat de multe si de 
expresive. Imi lipsesc fotografiile facute cand eu nu as fi fost atent sau in momente speciale 
din viata mea, pentru ca majoritatea celor pe care le am sunt in fata fotografului, pus, 
aliniat, frezat...dupa cum a dorit el. 
Insa, pe atunci, fotografia era un lux si nu unfapt banal, ca astazi. 



81 



sfar§it, in cele din urma, cu complicatii, care mai de care mai 
ciudate. . .nemaiputand sa se ridice din pat vreo 2 ani. 

Bunica mea 1-a ingrijit, 1-a spalat, il ajuta sa defece 
[groaznic!], sa manance...sa se imbrace, pe el, pe omul care in 
tinere^ea lui avea 120 de kg §i era un om de o vigoare 
extraordinary. 

Insa, dincolo de toate...era un comunist ateu cu inima 
buna, acesta e paradoxul!, caruia, cu o nebunie tinereasca...i-am 
destructurat, pas cu pas, credin^a in autonomia lui. 

Faceam tot posibilul ca sa il enervez atunci cand el se falea 
cu starea sa de necredin^a §i sa il umplu de uimire cu lucrurile pe 
care eu i le spuneam despre via^a mea ca ortodox. 

Convertind-o pe bunica mea de la inertia ortodoxa la 
dinamismul ortodox... el era inamicul numarul 1 al familiei 
noastre, fa^a de care ne manifestam ba cu obstinate, ba cu 
delicate^e, ba cu laude, ba cu amenin^ari religioase, jucand 
dur...pentru ca inima lui de ateu... em ortodoxa. Sim^eam asta, o 
traiam din plin...§i nu doream sa-1 vad murind ca un caine, fara 
sa il imparta§im. 

De aceea atacurile noastre il disperau din ce in ce mai 
mult...pentru ca erau atacuri ale cuviinfei. Ne faceam 
rugaciunile in aceeasj camera §i le spuneau cu glas mare, 
acatistele le cantam cu duio§ie §i tandre^e accentuata... pentru ca 
sa simta ca eu, §i so^ia lui, nu suntem ni§te fanatici orbi, daca 
suntem oameni credincio§i, ci ca, in inima noastra, noi suntem 
fapturi noi, pline de harul §i mantuirea lui Dumnezeu...§i pentru 
ca sa se indragosteasca de via^a noastra, de via^a cu Dumnezeu. 

Pentru ca sa fie colac peste pupaza, citeam din Viefile 
Sfinfilor bunicii mele, ii talcuiam din Scripturi, spuneam tot felul 
de lucruri magnifice pentru ei doi. ..§i el asculta din pat. Se facea 
ca doarme...Dar noi §tiam ca ne asculta. Tocmai de aceea le 
spuneam toate pe alam, pe in^elesul lor. 

Via^a lui se schimba pe fiecare zi. Noi §tiam asta. Daca la 
inceput ne dracuia ca mergem la slujba §i ca facem rugaciuni 
dese [asta vreo 7 ani de zile!], mai apoi a inceput sa o lase mai 
moale. 

Ma certam cu el la cu^ite. Ii explicam de ce comunismul lui 
nu e bun, cum nu e nici democrafia mea in toate punctele...§i 
despre diferen^a dintre a fi torfionar . . .§\ a fi Martir. El ma 
asculta, §tia ca am dreptate §i la sfar§it imi spunea: Sunt povesti 
ceea ce spui tut Suntefi indoctrinaiil 

Binein^eles ca el ma finan^a ca sa imi fac studiile teologice 
§i el ma crescuse, el se lauda cu mine, el mi-a inramat primele 



82 



tablouri, el ma iubea enorm...Era in stare sa omoare pe 
cineva...pentru ca eu sa fiu ceea ce doream sa fm §i cu care ii 
exasperam pe to^i. 

Insa, de§i §tia ca drumul meu e spre preofie . . .nu dorea, in 
ruptul capului, sa accepte faptul ca eu sunt altul, ca eu sunt 
ortodox, ca eu simt ce simt §i ca, eel care ma §tia el ca eram 
inainte. . .murise, nu mai exista. 

Pentru el, eu eram un fel de necredincios ca §i el, care 
spuneam ca ma convertisem, care doream sa fiu preot...dar a§ fi 
trait preo^ia ca pe o meserie oarecare, ca pe o meserie relaxantd, 
pentru care nu trebuie sa te epuizezi, cum faceam eu zi §i 
noapte... 

Adica, frate, eram un idealist, care nu aveam viziune 
concretal §i, pe la 18 ani, imi venea sa il Strang de gat. . .cand imi 
spunea asta, pentru ca sim^eam ca ma devaloriza profund, ma lua 
peste picior, ma credea «« mucos. 

Cu timpul am in^eles ca nu po^i sa convingi pe cineva §i ca 
nu are rost sa il for^ezi sa faca ceva. . .ceea ce vrei tu, §i ca, e bine 
sa vezi alteritatea ca alteritate, pe <?/ ca <?/. . .dar, sa i te prezin^i in 
profunzimea ta, care sa il fascineze, sa il uluiasca. 

§i am schimbat jocul! Nu i-am mai cerut sa fie ca mine, 
dar i-am spus, cu varf §i indesat, cine sunt eu, eel care credeam. 

Am inceput sa ma construiesc in inima lui, pas cu pas, ca o 
persoana coerenta, stabila, cu principii, cu o oranduire interioara 
proprie, cu bucurii §i necazuri, cu ispite §i fericiri. . . 

§i am in^eles ca §i el ma educa pe mine, in timp ce eu 
vream sa il convertesc pe el. Daca el s-ar fi lasat u§or la 
convertit. . .eu nu as. mai fi in^eles milioanele de lucruri pe care le- 
arn inva^at din rezisten^a lui fa^a de cuvintele mele. 

§i ace§ti 17 ani de lupta cu el, prin harul lui Dumnezeu, de 
lupta zilnica, mi-au dat sa vad cum se erodeaza increderea unui 
om intr-o halucina^ie, intr-o ideologic, intr-o suma de credin^e 
eretice, daca se intalne§te cu ravna unui om, care, prin harul lui 
Dumnezeu, ii da lec^ii zilnice de delicate^e. 

Cum se erodeaza increderea in sine... daca se intalne§te cu 
o rabdare nebuna a iubirii pentru altul, care nu vrea sa il lase din 
mana in niciun chip. 

Spre sfar§itul vie^ii sale am avut un vis dumnezeiesc, 
pregatitor. ..in care 1-am visat pe bunicul meu cazut in fantana 
noastra de la ^ara, apa era pana sus, la buduroaie 120 §i el a intins 
mana spre mine, care eram afara din fantana, ca sa il scap, sa il 
salvez. 



120 Pietrele de la suprafata fantanii. 



83 



Mai era doar o jumatate de metru pana la mainile lui 
intinse spre mine. N-am putut sa il prind §i...m-am trezit 
inspaimantat. I-am spus visul. Nu mai §tiu ce mi-a spus atunci. 

Insa am devenit §i mai vehement... dar nu la vedere. Eram 
mai delicat cu el, ii aratam §i mai mult dragostea mea. . .§i asta 1-a 
inmuiat cu totul. 

Acum dorea sa mergem la Biserica, nu ne mai dracuia 
rugaciunile, dar. . .nu dorea sa se spovedeasca. 

Vreo trei ani a trebuit sa il convingem sa faca asta. Cand a 
spus da, m-am atyinut sa nu chiui de bucurie. L-am chemat pe 
unul dintre preo^i acasa 121 §i 1-a spovedit...dupa ce il 
catehizasem, in exces, ataxia ani. Eu nu eram preot pe atunci. 

§i aici e minunea, care m-a cutremurat §i ma cutremura tot 
timpul, atunci cand ma gandesc la el §i la acea clipa! 

Spovedania s-a produs diminea^a, intr-o zi racoroasa [atat 
mai §tiu] . . . §i noi am ie§it afara. Ii spusesem ce trebuia sa spuna, 
ca nu trebuie sa ii fie ru§ine, ca asta §i asta e pacat. Ii analizasem 
pacatele lui anterior, ii spusesem ce era pacat §i ce trebuia sa 
spuna in definitiv. 

§i spovedania lui, prima §i ultima... a durat vreo 3 minute. 
Nu §tiu ce 1-a intrebat, ce a spus §i nici nu m-a interesat acest 
lucru. 

Pentru ca, ceea ce mi-a dat Dumnezeu sa vad, dupa ce am 
intrat in camera, dupa ce el s-a spovedit...era tot ceea ce trebuia 
sa §tiu. 

Caci atunci, cand am intrat in camera... am vazut fa^a lui 
plina de lumina dumnezeiasca §i pe el iradiind de bucurie sfanta. 

In acea clipa, pentru a nu §tiu cata oara, ma intalneam cu 
minunile lui Dumnezeu, cu modul cum Dumnezeu na§te Sfinfi 
din comuni§ti atei, din aceia, pe care l\\ venea sa ii strangi de gat 
de enervare §i din cauza satanismului ce emana din ei...§i m-am 
umplut de o cutremurare plina de lacrimi de bucurie. 

Eram intr-o stare de perplexare. De bucurie §i cutremurare, 
de teama §i evlavie, de dragoste §i de incantare. Pentru ca omul 
pe care eu ma muncisem sa il convertesc.ma facuse mar^ prin 
urechile lui, care crezusera tot ceea ce le spusesem eu. . .dar le era 
ru§ine sa imi dea dreptate, sa imi spuna ca a§a e: via^a lui a fost 
goala fara Dumnezeu. 

Atunci am in^eles ca nu e in van sa vorbe§ti la pere^i, ca nu 
e pierdere de timp sa uzi cozi de topor, pentru ca, Dumnezeu face 
din to^i ura^ii §i ghebo§ii, din to^i arogan^ii §i fanaticii, daca vor, 
numai daca vor. . .fapturi iradiate de slava Sa. 

121 Pe parintele Viorel. 



84 



Eu ma spovedisem de sute de ori...§i el doar odata. Eu 
aveam liste de pacate, scrise, gandite, con§tientizate...§i el a spus 
trei lucruri, habar am ce. . .§i s-a mantuit inaintea mea. 

Dupa imparta§ire a adormit instant... §i era ca un prune 
frumos. Semana eu o fotografie a mea de cand eram mic, eu fa^a 
dolofana §i impacata. Sufletul sau era impacat. 

Peste cateva zile a adormit intra Domnul...§i la 
inmormantarea lui s-a produs o alta minune cople§itoare: timp de 
trei zile, de cand am venit eu acasa, de la Bucure§ti, pentra 
inmormantare, fa^a lui a suras, era vesela §i a fost a§a pana 1-am 
pus in pamant iar timp de trei zile, cat am facut privegheri la 
capul lui, cu citiri din Psaltire §i cat m-am plimbat dupa tot ceea 
trebuia pentra inmormantare (groapa, dric, mancare pentra 
pomana)...m-am sim^it ca in zilele pascale §i nu la o 
inmormantare. 

Doamna preoteasa mi-a facut surpriza sa ii redea 
fotografiei via^a ei, aproape de autenticul ei. 

Dumnezeu a lucrat tainic §i i-a redat via^a fara de moarte 
bunicului meu. 

El §tie mereu sa ne umple de surprize fara seaman, de care 
nu suntem vrednici. El ne spune sa nu disperam nicicand §i sa nu 
slabim cu duhul nostra... pentra ca frumusetea lui Dumnezeu 
vine atunci, cand nu mai credeam ca o sa vedem lumina, alinarea, 
bucuria dumnezeiasca. 



85 



Despre limba romana... dupa George Pruteanu 




1 99 

A fost un neprevazut...anun{ul mor^ii sale . Lucrurile, ca 
§i viejile oamenilor, tree ca strofa unui poem. Tocmai eram la 
masa...§i televizorul ne-a adus vestea dureroasa a plecarii sale 
dintre noi. . .din cauza unei inimi haituite de prea mult. 

Emisiunile, interviurile, pledoariile sale politice §i munca 
sa online pentru limba romana cred ca a contat. Conteaza pentru 
ca a militat pentru valoare. Conteaza pentru ca a militat pentru o 
verticalitate a prezentarii de sine in dialog, in cadrul dialogului 
deschis, amplu. 

Noi nu il cunoa§tem sub aspect personal ci numai social, 
mediatic, a§a cum reie§ea din prezentarile sale publice. Insa, ne-a 
fost indeajuns sa in^elegem ca suntem, intr-o anume masura, 
tributarii muncii sale na^ionale pentru prezervarea mladierii §i a 
ingenuita^ii limbii romane. 

Crezul meu profund e acela ca in limba romana se poate 
exprima orice, daca te la§i condus de ea, daca ii sim^i vivacitatea 
mereu altfel. Te po^i exprima pentru ca te poate pastra, pentru ca 
are o maturitate atat de profunda incat te poate cuprinde in varii 
forme. 

D-l Pruteanu ne-a amintit acest lucru...Ni 1-a repetat 
continuu. Noi trebuie sa traim virtualita^ile limbii romane ca pe 
propria noastra via^a. §i nu e nimic mai uimitor §i mai plin de 
neprevazut decat inima, care se lasa povestita in limba romana. 

Da, nimic nu e mai plin de candoare decat acest continuu a 
fi in limba aceea, care l\\ salveaza identitatea. 



122 



Articol scris pe data de 27 martie 2008. 



86 



Experienta romdno-iraniand sau cum e sd ai bun 
simt 




1 9^ 

1. Salvali-vd bunul simi, dacd altceva nu se maipoate! 



Intregii isterii online, si nu numai, iscate de gestul IPS 
Nicolae Corneanu autorul de aici ii raspunde intr-un mod 
impecabil. 

Suntem bucurosi sa apreciem, pentru a doua oara in 
aceasta lima, juste^ea si bunul simf al autorului articolului de fa^a. 
Se dovedeste un om, un crestin ortodox si un intelectual in 
formare de mare echilibru. . .si bunul sim{ ^ine de echilibru! 

Ii dam intru totul dreptate! 

Asistam la gesturi de ghetou, la exprimari viscerale de 
furie si de ambi^ie, la bucuria de a aveaj^e cine sd denigrezi . . .si 
la prea pu^ina marturisire a experien^ei ortodoxe si teologice ca 
atare. 

2. Iranianul, prietenul meu, eel care stie sd vadd in 
clienfi... niste oameni 

Am vrut sa dau intaietate acestui nou creator de online, 
foarte disciplinat si atent, pe care nu il cunoastem, dar care ne-a 
impresionat extrem de placut in aceasta luna. 



123 Articol din 30 mai 2008. 



87 



§i asta, pentru ca efortul sau de a iradia in jur moderate, 
bun sim{ §i in^elepciune tinereasca foarte atenta, sa nu ramana 
neelogiat... 

§i acum incepem subiectul ca atare. . . 

Ma due saptamana asta in vizita la iranianul, care ne vinde 
produse electronice la eel mai mic pre{, cu putin^a, de pe pia^a. 
Prima oara cand 1-am cunoscut, am crezut cae... o gluma, ca are 
ni§te produse furate, §manglerite de pe undeva. . .sau defecte. 

- Cum, astea sunt pre^urile dv? ! . . . 

- Da. . .Noi credem ca Dumnezeu vede. . .§i ne da cat avem 
nevoie!... 

Mi-a placut din prima. Povestea sa e simpla...§i criminal 
de complicate. S-a casatorit cu o romanca, are doi copii, are 
afacerea lui, e omenos cu fiecare client, ii da produsul, il 
probeaza omul, ffi baga bateria in aparat, te inva^a cum sa mergi 
cu produsul, ni da detalii. . .i^i vine sa crezi ca e§ti in altd tar a §i 
nu in Romania. 

Insa, pentru ca acum s-a corcit cu a noastra, daca se 
intoarce acasa... aia ii iau gatul. §i acum, omul care a venit in 
Romania la inceputul anilor '90, nu mai poate sa se intoarca 
acasa, in Iran, decat fara. . .cap. 



3. Discuiii despre viafa...de la inimd la inimd 



Cand ma vede...ochii ii sclipesc de bucurie, ma saluta 
calduros, intram in discuiii fara preambul...§i vorbim de la inima 
la inima. 

Eu in^eleg ceea ce vrea sa spuna §i il ajut sa fie coerent in 
limba romana, nu fac gesturi de om prost, cand omul gre§e§te 
vreun cuvant sau se exprima pasare§te in limba romana, ci ii 
vorbesc ca unui roman, ca unui prieten, ca unui suflet de om 
sensibil. 

§i, se simte bine, jubileaza!...§i ma bucur ca jubileaza, 
pentru ca tot omul trebuie sa se simta foarte bucuros, cand un alt 
om il in^elege §i il pretuie§te. 

§i cand m-am dus saptamana asta la el imi spune despre... 
durererea lui. . .Care era durerea lui? 

- Parinte, in Iran... la mine, acasa... nu exista libertate de 
expresie...de exprimare...Eu, ca §i al^ii, am fost inva^i de mici 
ca noi, daca omoram toata Planeta, mergem in Rai, la 
Allah... Dar ceilala^i unde merg?...Acum, cand s-au deschis 



88 



grani^ele §i musulmanii mei au ajuns §i in Europa...nu e decat 
inceputul... 

- Inceputul a ce? 

- Inceputul bombei... 

- Crede^i ca nu se vor putea aclimatiza aici la noi, ca nu se 
vor da cu a§tia ai no§tri? 

- E de la om la om. Unii da, al^ii nu. . . §i eu cred ca. . .peste 
ceva timp. . .vor face mult rau Europei. . .fra^ii mei. . . 

- Adica o sa fie violent?! 

- Da... violent rau de tot...Nu pot trai daca nu se 
razbuna... 

-Chiar a§a sunt?!... 

- Acu'...Dumnezeu e sus!...Stiu ce spun. O spun eu...nu 



dv... 



4. De ce bunul simf trebuie salvat? 



Pentru ca sa putem convietui. . .find foarte diferrfi, din ce in 
ce mai diferiti... 

Imi spune el: Religia e ca o haina sub care po^i sa faci 
multe... 

-...dracii, belele... 

- Da, belele... Daca eu sunt musulman §i dv. sunte^i 
cre§tin. . .ce ne face sa nu vorbim? 

- Prostia. . .§i lipsa bunului sim^. . . 

- Da. . .Pentru ca fiecare padure are uscaturile ei. . . 

- Da, avem multe uscaturi.... La dv., acolo, sunt aia cu 
mitraliera, §i va ^in din scurt. . .pe cand la noi e multa relaxare. La 
dv. aia sunt cu mitraliera, la noi. . .sunt mul^i curvari. 

- Da, fanatici...Eu nu pot, acum, fiind aici, sa vad cum 
romanii vor sa perieze imaginea noastra, a musulmanilor, §i sa 
spuna ca la noi, acasa, oamenii nu sunt fanatici. Ba da, sunt 
fanatici! §i te omoara. . .pentru ca a§a crede ca e bine... 

Pe mine, daca ma intorc acolo, ma omoara pentru 
ca...acum nu mai sunt al lor. Dar, daca as. mai fi acum 
musulman... §i a§ face multe rele, a§ omori, a§ face rau. . . 

- in^eleg, va in^eleg. . . 

- ...a§a, nu ar fi nimic rau, nicio problema...Dar acum 
sunt o problemd pentru ca, de§i sunt Iranian, nu mai sunt 
musulman. 



89 



5. Discuiia e ceea ce e omul 

Binein^eles, daca eram ortodox fanatic sau preot justiciar 
nu mai aveam astfel de conversa^ii niciodata. . . §i, daca imi mai 
aduceam aminte ca domnitorii mei le-a tras-o la glezne la 
musulmanii lui se ducea totul de rapa. 

Daca incercam sa convertesc pe iranianul meu, care nici 
musulman nu mai e, dar nici de-al nostra nu e cu totul... ma 
aratam un om, care crede ca convertirea se face prin strdngerea 
de gat sau prin pisdlogiri continue. 

Insa nu convertirea e solu^ia pentra ca noi sa fim 
prietenil . . . Apropierea dintre noi nu se face pentra ceva anume ci 
pentra afi noi inline in manifestarea unuia fa^a de altul. Daca ma 
duceam la el cu scopul de a mi-1 face adept sau neofit... nu mai 
ma duceam ca la un prieten, ci ca Stallone 124 , cand trebuia sa 
ciuraiasca toata ceata vietnamezilor din jungla. 

Cu o mentalitate de predicator pldtit sau cu o mentalitate 
de mdntuitor cu forfa nu se realizeaza lucrari durabile, ci 
apropierea dintre noi consta in a veni cu ceea ce e§ti §i a te 
manifesta ca atare, a vedea altul Ortodoxia, in toata splendoarea 
ei, manifestandu-se in tine, ca noble^e, ca bun sim}, ca daraire §i 
verticalitate...§i convingi, chiar daca nu vrea iranianul meu sa 
accepte in inima lui acest lucra. 

Cand ceva este mai mult decat vizibil nu mai trebuie 
verbalizat. In^eleg §i du§manii tai cine e§ti. 

Nu trebuie sa imi scriu pe frunte: Bai, musulmanilor, 
catolicilor, baptistilor, mormonilor, eu sunt preot ortodox si voi 
suntefi niste mameluci cu to}ii! Pentra ca, atunci cand va dori 
vreunul din ace§tia sa vorbeasca cu mine sau ma intalnesc cu ei, 
te miri unde, vor in^elege cu varf §i indesat cine suntem fiecare, 
ce facem fiecare, ce putem fiecare... §i nu mai trebuie sa facem 
apologia lui Prometeu, care manca mun^i la micul dejun . 

Daca e§ti...e§ti! §i daca esti se vede de la o po§ta. Pentra 
ca, daca nu e§ti. . .si mai esti si popd... cum ii place prostalaului sa 
te numeasca, dar te dai ca esti, dar nu prestezi 
convingator... atunci e§ti penibil, la greu, si nu te mai albe§te 
niciun Crez recitat pe de rost sau o jumatate de Psaltire 
declamata. 



12 Sylvester Stallone: http://www.imdb.com/name/nm0000230/. 

125 Prometeu (a se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Prometeu) nu manca munti...Insa 
ceea ce am vrut sa spun aici e aceea, ca nu trebuie sa mai evidentiem ceva... cand acel lucru 
este evident. 



90 



Pentru ca omul cand te miroase ca e§ti javra, ca e§ti 
profitor, ca habar ai dar dai §i tu cu pliscul, se satura...§i nu mai 
ii po^i explica de niciunelea. Po^i sa pui banere pe Biserica, sa 
faci mii de metanii in vazul lor...daca ai cazut la proba de 
caracter, daca nu e§ti devotat cu totul pentru ceea ce faci §i nu 
e§ti capabil. . .nu e§ti pe nicaieri 126 . . . 

Deci nu mai merge cu texte, nici cu pretexte, nici cu 
promisiuni...ci cu manifestari extrem de clare a ceea ce stii §i 
faci. 

6. De ce il evocpe iranianul meu cu bucurie? 



Pentru ca nu a vrut niciodata sa ma minta cu ceva. 

Pentru ca nu s-a dat niciodata de de§tept, de erudit, de 
§mecher, de. . .floare rani. . . 

Pentru ca a vorbit cu inima §i cu bunul sinu\ 

Pentru ca i§i face datoria de romdn... Iranian fiind el. 

Pentru ca e un roman destupat la minte. 

Pentru ca n;i face mare placere sa vorbe§ti cu el. 

Pentru ca nu isj calca cuvantul dat fa^a de clientul §i 
prietenul lui. 

Pentru ca nu m-a intrebat niciodata unde stau, ca^i ani 
am. . .adica nu a fost curios. 

Pentru ca el a vorbit cu omul, care a sim^it ca sta in fa^a lui 
§i nu §i-a schimbat glasul, pentru ca eu sunt preot. 

Pentru ca le zice. . . romdne§te. . . 

Pentru ca e nepartinitor. . . 

Pentru ca este echilibrat. . . 

Pentru ca §tie sa planga, atunci cand un musulman ucide 
uncre§tin... 

Pentru ca un preot ortodox, adica eu, ii sunt recunoscator 
pentru ceea ce m-a inva^at §i anume: ca n-am dreptul, niciodata, 
dar niciodata, sa cred ca stiu cine este cineva, pdnd nu il ascult. 

Pentru ca e bine. . .sa ai despre cine scrie lucruri frumoase. 



126 Nu te mai crede nimeni ca esti om responsabil. 

127 Adica e transant. Spune rapid ceea ce crede si ce vrea. 



91 



Defrunza de vie si despre miros 




1. Mirosind la... supermarket 



128 



1 90 

Chestia cu mirosul . . .la mine e o problema veche, care il 
scotea din sarite pe bunicul meu 130 , atunci cand eram copil. . . 

Eu miros si miroseam painea, ciorba, strugurele, servetul 
(asta in mod discret...nu stateam 3 ore ca sa miros toate de pe 
masa) insa el credea ca nu imi place ceea ce mananc. . .Degeaba ii 
explicam eu ca savurez mirosul... El credea ca nu imi place 
mancarea... 

Acum, ma due la supermarket la cumparaturi si miros 
ceapa, morcovii, carnea...§i daca nu fac asta aici, s-ar putea sa 
cumpar chestii stricate la greu. 

Privesc, miros, ating, cantaresc lucrurile...si apoi le 
cumpar. Am contact direct cu cartoful, cu rosia, cu ceapa, cu 
mararul... 



' Articol din 5 iunie 2008. 



Cu mirosirea lucrurilor, a alimentelor, a cartilor.. 
Marin Piciorus. 



92 



Daca nu le atingi §i nu vezi cat de sanatoase sunt...nu ai 
fler la cumparaturi sau e§ti un cumparator aseptic... care osao 
dai in bara. 

§i miroseam un mar ca sa vad cum miroase. . . 

O domni§oara m-a vazut ca fac acest gest §i, instinctiv, 1-a 
facut §i ea. Dupa ea, o alta doamna. . .Am vazut asta discret. . .fara 
samaholbez laele... 

Insa am observat din aceste gesturi ale lor, ca nu se 
gandesc mereu, atunci cand cumpara, cum miros produsele pe 
care le vor manca. . . 

De aceea dau cu mancarea in co§, o arunca in cos ca pe 
minge...§i nu o a§eaza in co§. Astas arata ca trateaza mancarea 
ca pe un de§eu §i nu ca pe un dar de la Dumnezeu... sau cumpara 
mai mult decat pot manca. 

Pentru mine acest lucru e inadmisibil. Daca un produs 
miroase frumos, arata bine §i e si bun la con^inut. . .atunci e bun §i 
il voi mai cumpara. Dar daca ceapa miroase dupa-cum-nu-vreau- 
sa-va-explic iar berea are un gust §ocant-de-ne-cumparat iar 
carnea are un miros de-aruncat-unde-§trfi-cu-totii. . .nu o cumpar! 

2. Diferenia dintre a vedea...§i a cdlca iarba 



Nu cdlcafi iarba! .. .ne-a scos din atingerea vie, reala cu 
natura. Noile genera^ii urbane privesc iarba precum pe§tii din 
acvariu: uitd-te dar nu o atingel 

Insa covorul din casa, ala pufos, ala soft...e o imitate 
confortabila a ierbii vii, crude, inalte, in care te afunzi §i care 
miroase seducator, prea seducator. . . 

Am intrat ieri in iarba, in iarba ca un covor...§i am sim^it 
ca traiesc, ca imi umflu plamanii, ca mi-i vindec. Pentru ca 
atitudinea cea mai buna vizavi de iarba este sa ingenunchezi §i sa 
o miro§i, sa o strangi in bra^e, sa o sim^i cat de vie e, ce mare dar 
de la Dumnezeu e...§i sa multume§ti pentru ea. Sa multume§ti 
pentru floare, pentru copac, pentru iarba, pentru apa, pentru 
lini§te, pentru miasma buna, pentru mirosul bun. . . 

Mirosul de tomberon, closet §i nespalare al omului...nu il 
are natura nepangarita de el! Via^a ierbii e o vitalitate plina de 
smerenie. Gesturile dragostei noastre §i ale delicate^ii noastre 
trebuie sa fie ca boga^ia §i spontaneitatea ierbii. Trebuie sa dai 
mult, sa fii mult, sa ier^i mult. 



93 



N-am stiut sd ma inchin... 



1 . Probleme de. ..corectitudine. 



1 T 1 /\ 

Romania . Bucuresti. 29 iulie 2008. In mijlocul unui 
autobuz marca RATB. Intr-un spa^iu sufocant, unde, daca faci un 
gest deranjezi masiv coafura unei doamne sau calci pe picioare 
pe eel care sta in spatele tau, ca un carlig de macara...noi. Noi, 
adica eu. §i, in fa^a noastra, pe scaun, un domn ne. . .filmeaza. 

Cu ce? Cu ochii. Noi avem sansa - o sansa repetitiva - ca 
toata lumea, interesata sau nu de ceea ce ascunde barba mea, sa 
vrea sd nefilmeze. §i ne filmeaza pana la enervare sagace. Se uita 
in ochii tai si uita...sa mai mute capul mai la dreapta...sau mai 
la...stanga. 

Pe scaun, lejer, un domn se inchina. De ce? Pentru ca eram 
/ treceam prin fa^a unei Biserici ortodoxe. Ne inchinam si noi. §i 
ne inchinam nu pentru ca il vazusem pe domnul, pe doamna, pe 
tanarul de langa noi ca...se inchina, ci pentru ca e obiceiul viu 
[nu un automatism] de a ne manifesta dragostea de Dumnezeu, 
nu numai cand vedem Biserici in fa^a, ci oricand putem sa avem 
un moment de respiro, ca sa ne rugam si sa ne inchinam 
Domnului. 

Insa domnul, care sta lejer pe scaun, se inchina... inspre 
Biserica. Noi, care stam cu spatele spre Biserica si cu fa^a spre 
dumnealui, ne inchinam s/?re...dumnearui, dar cu inima la 
Dumnezeul nostru treimic si nu ne intoarcem spre Biserica. 

§i...ne-a receptat, imediat, da imediat, incorectitudineal 
Incorectitudinea pe care am manifestat-o, cand ne-am inchinat 



131 Articol din 29 iulie 2008. 



94 



atunci, cand am trecut pe langa o Biserica, pe langa un locas. al 
Domnului. 

Bine ca imi dadusem acoperamantul jos de pe cap...§i nu 
m-am inchinat cu ceva pe cap, pentru ca incorectitudinea 
devenea de 1+ 1, §i 1+ 1 egal doi. 

De la depistarea incorectitudinii pana la darea jos din 
ma§ina s-au derulat...2-3 minute. A venit de la locul sau, m-a 
intrebat daca poate sa imi spuna ceva, am devenit sociabil...§i, 
mi-a spus ca atunci cand mai tree pe langa o Biserica trebuie sa 
ma inchin...cu fa^a spre Biserica §i nu a§a, uitandu-ma aiurea, 
dupa berze. 

I-am spus ca sunt preot §i teolog...§i, prima sa reac^ie a 
fost urmatoarea: Da, pai mi-am dat seama dupa barbdl 

Intamplarea paradigmatica se incheie aici. Esen^a ei vom 
incerca sa o talmacim in continuare. 



2. Static si dinamic.sau ce se intdmpld cand nu ai ceface 



A presupus ca sunt om religios . . .§i a vrut sa imi dea o 
lec^ie dura, pentru ca, intr-o situate data... a avut impresia ca a 
fost mai cored decat omul religios de langa el. 

Impresia corectitudinii sau motiva^ia corectitudinii in forul 
sau interior a fost mai importanta, pe moment sau poate e norma 
generala de comportament, decat. . .bunul sim{ al rela^iei. 

Mai inaintea socializarii reale, a vorbirii despre sine §i cu 
altul despre sine...s-a trecut la faza defensiva, la cea de anihilare 
a persoanei din fa^a ta. 

Adica eu §tiu ca a te ruja, a te coafa, a te imbata etc. nu 
sunt lucruri bune §i, din pronia lui Dumnezeu, mai sunt §i. . .preot. 

ion 

Asta ar trebui sa ma transforme intr-un Torquemada al 
moravurilor. Pentru ca am §tii toate acestea §i altele o mie ar 
trebui sa ma simt indreptdiit - fara sa mi-o ceara nimeni - ca in 
drumurile mele sociale / societale - cand vad o neregula sa o 
sanciionez brutal. 

Daca vad ca cineva nu se inchina pe langa Biserica, noi ar 
trebui sa il admonestam imediat, fara cru^are. Daca nu are batic 
pe cap, ar trebui sa o dam afara din Biserica, daca miroase a tutun 
ar trebui sa dam cu el de prima bordura, pentru ca §i-a permis, 
dupa o tigare, sa ne. . .abordeze. 



132 Tomas de Torquemada: http://en.wikipedia.org/wiki/Tom%C3%A1s_de_Torquemada. 



95 



Insa ar trebui sa facem toate acestea...fara a dori sa §tim 
c«e s««? ace§ti oameni, wide s-au nascut, Je wide vin, cwm 
trdiesc ei de obicei §i, daca ceea ce noi numim cataclism . . .e §i 
pentru ei aidoma. 

Deci ne-am izbit de aplicarea corectitudinii universal 
valabile, fara racordare la cazurile particulare, corectitudine 
originata de raportarea statica la via^a religioasa. Pentru ca omul 
ca atare era inva^at ca lucrurile religioase se fac numai intr-un 
singur fel...el amendeaza / §i va amenda pe fiecare alt om ca 
atare, care iese din schema lui de calcul. 

Pentru ca gestul insemnarii cu semnul Sfintei Cruci el §tia 
ca se face numai cu capul gol §i indreptat spre...loca§ul Bisericii, 
a considerat ca e un real pdcat, faptul ca eu nu m-am comportat, 
intotdeauna identic, cu aceasta prescript sau ca o ignor metodic. 

De aceasta data insa m-am comportat aproape... ortodox. 
Sunt cazuri in care sunt §i mai neortodox decat acum. Pentru ca 
suntem inva^i cu potcapul in cap, ne inchinam cu caciula in cap 
de multe ori, cu §apca, ne inchinam mai in graba sau foarte incet 
sau punem mana la inima in graba §i atat...sau nu ne inchinam 
deloc, cand trecem prin fa^a unei Biserici. . . 

La suprafa^a, ca §i cand omul are numai trup - §i 
simptomatologia staticului se leaga de vizualitatea gesturilor 
somatice - omul vede una, dar el nu §tie ca preotul care trece 
acum pe langa Biserica sta mereu, ore in rugaciune §i pentru el, 
nu exista inceput de rugaciune... §i sfar§it de rugaciune, cum nu 
are momente, cand incepe sa gandeasca §i momente cand 
ia. . . vacan^e in domeniul gandirii. 

Nu, omul de langa el nu §tie multe despre acest 
preot...cum nici noi nu §tiu, mai deloc, despre cei din jurul 
nostru. 

Insa modul nostru de a ne comporta este inclus in 
domeniul dinamicului vie^ii duhovnice§ti. Daca ploua, daca bate 
vantul §i daca sunt intr-un loc cu oameni, care abia a§teapta sa 
imi dracuie sfanta cruce...nu ma inchin in fa^a Bisericii sau nu 
dau milostenie, ca ei sa traga concluzii despre portofelul meu sau 
despre marinimia mea. 

Nu fac gesturi nici declaratorii, nici ostentativ. Nu vreau sa 
ma creada nici sfdnt §i nici pdcdtos, nici cu multd carte §i nici 
fara discerndmdnt. 

Pentru ca gesturile mele liturgice [§i inchinatul in fa^a unei 
Sfinte Biserici §i milostenia la corf de strada sunt gesturi 
liturgice, de preamarire a lui Dumnezeu] nu le fac pentru ca 
trebuie sa fiu aplaudat sau ofensat de catre cineva, ci pentru ca 



96 



sunt manifestarea fiin^ei noastre fa^a de Dumnezeul nostru si fa^a 
de oamenii din jurul nostru. Nu facem gesturi automate, ci firesti, 
in duhovnicescul si semnificativul lor. 

Daca il salutam pe cineva sau daca nu il salutam...aceste 
lucruri se fac cu rost. Rostul inchinarii, rostul pentru care 
mergem la cineva, undeva, intotdeauna are conota^ii mai vaste 
decat...vederea. 

Vederea fizica, fara o vedere duhovniceasca e boanta si 
oamenii nu vad nimic mare^ nici in tacerea noastra si nici in 
cuvantul nostru. Ba, nici in eforturile noastre multiple de a-i 
lumina pe oameni, direct sau mediat de online. 

Toate par ca se fac sau ca sunt de la sine. Insa nimic nu 
apare de la sine. §i cuvantul, gestul, privirea...au adancimi si 
adancimile au nevoie de ochi, de luciditate, de marinimie, de 
smerenie, de bunacuviinja. 

Staticul stie... ce zice cartea. Insa cartea...nu e om. Sfanta 
Scriptura si Sfnuii Paring vorbesc despre oameni... Dar no^iunea 
de om e generica, e o vorbire despre general. 

Tocmai de aceea, intr-o situate data [nunta, viol, 
inmormantare, furt, inchisoare, declarable de dragoste, ca sa luam 
lucruri multiple, si rele si bune] nu merge cu ce spune cartea, ci 
merge cu. ..ceea ce este. 

De aceea se cunund robul lui Dumnezeu Costel, cu roaba 
lui Dumnezeu Minodora . . .§i oamenii astia stau intr-un 
apartament sau la casa, au o istorie a lor, au pacate si virtu^i, au 
parnnii si nasii pe care ii au. . .si ei nu sunt. ..in general. 

Astia sunt particulari, au particularismul lor. La fel: Viorel 
a violat-o pe Emilia. Viorel asta e unul singur iar Emilia e una 
singura, chiar daca mai sunt alji o mie de viorei si alte o mie de 
emilii. 

§i, ca sa in^elegi cum sta treaba cu ei, si ce sa le spui, ce 
sa-i sfatuiesti si cum sa-i ei, si cum sa le explici...nu scrie in 
nicio carte, in nicio Scriptura, in niciun Sfant loan Gura de Aur, 
pentru ca fiecare om si fiecare pacat si fiecare slujba se face cu 
niste oameni, intr-un moment istorie si in niste condi^ii foarte 
bine batute in cuie. 

Daca nu ai ce facc.te po^i face poli^ist, avocat, preot sau 
medic, care sa nu in^elegi, ca pentru toate astea trebuie sa ai 
voca^ie si ca sa lucrezi cu oamenii, uneori, trebuie sa fie supraom 
si tot nu ii aju^i cu mare lucru. 

In^elegi, cand lucrezi cu oamenii, ca nicio carte si niciun 
sfat si nicio pova^uire nu te pot ajuta, pentru ca totul e 



97 



general... pe langa particularul atdt de complex, care i^i sta in 
fa^a §i ni spune: §i acum: cefacem? 



3. Strdvederea dinamicd si legalitatea staticd 



Tocmai de aceea, rupand din context problema omului care 
are un nume §i o via^a unica. . .ai sohrfii la orice. Cre§tinul trebuie 
sa se inchine, sa posteasca, sa i§i pastreze fecioria, sa fie nebe^iv, 
neclevetitor etc. Cu legitatea e u§or de inva^at pe de rost. 

Inve^i ca^i ani trebuie oprit cineva de la Sfanta Euharistie 
pentru avort, pentru crima §i pentru adulter, le aplici pe pielea 
altora §i nu pe pielea ta, crezi ca ^i-ai facut datoria, chiar po^i sa ai 
con§tinu;a beton de impdcatd .. .insa sa nu ai niciodata de-a face 
cu Minel, Costel, Cozmina, Augustina, care §tiu ce §tiu, care fac 
ce fac, care sunt cine sunt...§i nu au nimic de-a face cu 
repetivitatea...ci cu unicitatea, cu excep^ia, cu modul particular 
de afi un om. 

§i, pentru ca legali§tii sunt cu mult mai mul^i in Biserica §i 
in societate, decat stravazatorii adancurilor oamenilor sau decat 
oamenii care au bunul sim^ sa nu se creada Dumnezeu pe pdmdnt, 
traim de fiecare data aproape stupoarea, ca oamenii pe care ii 
spovedim, pe care ii sfatuim, cu care vorbim foarte intim, spre 
folosul lor, sa considere ca nu suntem atdt de buni pentru 
ei. . .pentru ca nu ii batem, nu ii ocaram sau nu ii privim de sus. 

Adica prefera pur §i simplu un fel de tratament 
sadomasochist la nivelul rela^iei duhovnic-confident, decat 
larghe^ea duhovniceasca in care pot create ca unicitdfi . . .§i nu ca 
piese de strung facute in serie. 

Pentru ca dinamismul vie^ii duhovnice§ti, realismul vie^ii 
duhovnice§ti nu permite chiciul interior, nu permite repetrfia, nu 
permite predica, fapta §i via^a de ochii lumii sau inchipuit 
identice cu ale Sfin^ilor. 

1 W 

Noi nu suntem niciunul loan Gura de Aur . Niciunul nu 
suntem Grigorie Palama 134 , Dostoievski 135 , Platon 136 sau 
Euripide 137 . Ci, fiecare avem darul dumnezeiesc ca sa fim Costel, 
Maria, Miruna, Savatie, Grigorie sau Marian, daca acceptam ca 
reala credin^a, reala sfin^ire, reala dragoste, realul dor de 



133 Mai multe detalii: http://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Gur%C4%83_de_Aur. 

134 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Grigorie_Palama. 

135 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Feodor_Dostoievski. 

136 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Platon. 

137 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Euripide. 



98 



Dumnezeu §i de frumos §i de comuniune sunt realitafi reale in 
noi §i nu realitafi de tip. . . lingvistic, declaratoriu, adica inexistenfe 
frumoase. 

Din acest motiv noi, preotul Dorin, suntem cat suntem, cat 
putem, in masura sanata^ii noastre trape§ti §i suflete§ti, in func^ie 
de biografia noastra, de prietenii no§tri, de du§manii no§tri, de 
via^a religioasa, politica, culturala, economica pe care o 
traversam §i de locul unde suntem situa^i, pu§i de catre 
Dumnezeu. 

Noi nu suntem intr-o mie de feluri. Noi avem limitarile 
noastre, limitari pe care trebuie sa ni le asumam §i care sunt 
lasate astfel de catre Dumnezeu in via^a noastra. Noi putem sa 
facem anumite schimbari, ne putem redirec^iona mereu dragostea 
spre Dumnezeu nostra, spre mila §i dragostea Sa infmita pentra 
fiecare creatura a sa. Noi putem sa facem cat putem. 

Insa noi nu putem sa ne dam aripi ca sa zburam. Nu ne 
putem da o Romanie dupa cum visam noi, in indiferen^a 
naucitoare fa^a de to^i cei care traiesc aici. Nu putem sa ne dam o 
lume dupa nalucirile noastre. Nu putem sa ne dam, a§a, de la 
noi...darul de a trait o mie de ani §i de a fi eel mai frumos, 
de§tept §i sfant de pe toata planeta. 

Nu! Noi putem sa facem ceea ce con§tientizam ca putem sa 
facem §i in masura in care ne smerim sub palma lui Dumnezeu ca 
sa tindem. . . sa facem. 

Nu ne suntem de ajuns noua inline. 

Nu ne putem gasi implinirea in noi inline. 

Nu ne incalzesc legile. 

Nici interdic^iile neiubitoare de fra^i. 

Nu ne implinesc.egoismele noastre viscerale, adanci §i 
nici infatuarile noastre splendide. 

Ci, in masura in care ne dam seama ca unii prin aifii ne 
. . . vedem pe noi inline, §i unii prin aifii viem §i suntem, pentra ca 
to^i ne mi§cam in haral bunata^ii §i pasuirii lui Dumnezeu fa^a de 
noi, §tim ce nu e bine sa facem... chiar daca ar parea cored sa 
facem acel lucra. 

Nu e bine sa ne credem atotrezolvatori de probleme. 

Nu e bine sa presupunem ce e bine sa facem pentra altul 
sau ce e bine sa faca altul pentra el insu§i, in afara de decizia lui. 

Nu e bine sa ne credem mantuitorii altora, salvatorii de la 
inec, droguri §i desfrau, pentra ca i-am oprit noi cu for^a sau prin 
amenin^are. 

Nu e bine sa punem pe om sub lege, sa il vedem inferior 
ei...§i sa nu vedem ca, pentra om, trebuie sa §tii sa iconomise§ti 



99 



legile, sa le suspenzi, sa le ridici temporar, sa le curbezi...de 
dragul lui, pentru ca fiecare om...are nevoie de o solufie unica la 
o problema unica. 

Nu e bine sa te apropii de om §i de problemele lui cu 
badaranie crunta §i sa crezi ca, daca e§ti cine e§ti...po^i sa spui 
orice §i oricum. . .pentru ca §i a§a tot se. . .vindeca omul. 

Nu, omul nu se vindeca cu legi...ci prin dragostea ca 1-ai 
ingles §i il pretuie§ti! II vindeci daca ii sade§ti in fiin^a lui 
sentimentul real - §i nu inchipuit - ca totul e posibil, ca impreuna 
pute^i muta mun^ii, to^i mun^ii. 

Insa, pana atunci, unii vor fi supercorectii, mai corec^i 
decat perfectul...§i vor taia §i spanzura §i enerva la maximum pe 
toata lumea, fara discriminare, iar al^ii vor incerca, cu chiu cu 
vai, sa schimbe macar 1% din ceea ce au distrus matadorii 
spiritului 138 , ai legilor §i ai lipsei de cuviin^a. 

Procentul infim reprezinta, de fapt...numarul de oameni pe 
care ii po^i intraripa ca sa se schimbe cu totul, in mod deplin §i sa 
i§i sfm^easca via^a. 

§i vorbim in termeni infimi... pentru ca am nrfeles ca nu 
po^i sa faci nimic, daca omul, omul particular, acest particular, 
pe care il cheama Sfantul Simeon Noul Teolog 139 , Eminescu 140 
sau Brancu§i 141 , nu vor ei, suta la suta, sa faca ceva cu ei 
m§i§i. . .§i pentru alji, pentru mul^i al^ii. 

In rest... personality pe banda rulanta, piese de schimb, 
oamenii modei, impozan^ii zilei, neapara^ii de o secunda ai 
patriilor sau ai planetei...adica acest 99% nesemnificativ, 
nesemnifwativul notoriu, pentru... reala via^a a Impara^iei lui 
Dumnezeu. 

Tocmai de aceea §i cuvantul Domnului vorbe§te despre 
turma mica, despre incrediniatii in mod autentic ai Sai, care nu 
se smintesc de nimic, de niciun pacat, de nicio amenin^are, de 
nicio cataclismica reorientare a lumii. 



Cei care confunda lupta cu taurul cu.. .lupta cu omul. 

139 Mai multe detalii: http://ro.orthodoxwiki.org/Simeon_Noul_Teolog. 

140 Idem: http://eminescu.petar.ro/opera_completa/index.html. 

141 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C5%9Fi. 



100 



La 18 ani de la primul pas spre...mintea eclesiala 




1. Nimeni nu mi-a spus ca trebuic.sa ma pregatesc 



142 



Copilaria noastra a fost plina de munca, de cautari 
enorme...§i ceea ce dv. vede^i la noi pe blog, aceasta munca 
continua nu este o excepjie sau un act de orgoliu, ci normalitatea 
cu care am trait de cand ne §tim. 

Munca, crea^ia, noutatea erau in fiin^a mea la ele acasa, fie 
ca era vorba de desen, de citit, de scris, de pictat, de facut jucarii 
sau planuri de excursii singuratice prin paduri §i zavoaie. 

Insa, dorul meu de nou, de viu, de prietenie, dorul de dor, 
dorul de absolut, dorul de indescriptibil, de inefabil nu §tiam ca 
e...Dumnezeu. 



Articol din data de 6 august 2008. 



101 



Incercam sa caut in oameni §i in car^i, in filme sau desene 
animate, in propriile mele \ari cu jucarii [adica aveam un teren, 
pe care mi 1-am luat prin efraciie de la bunica mea, tocmai unde 
era pamantul cu cap§uni §i acolo mi-am facut fara dorului: o ^ara 
in integralitate, cu oameni de plastic, gradini, fantani, locuin^e, 
fluviul care a starpit to^i cap§unii etc.] §i in propriile mele 
plasmuiri. . .comuniunea cu toate. 

Iubirea mea iubea tot ceea ce atingea. Nu aveam repulsie 
fa^a de soare, luna, vara, iarna, oameni, ma§ini, case, §coala...de 
nimic. Nu am trait niciodata ideea ca nu se poate realiza ceva 
anume sau ca exista sau pot exista intre oameni momente care nu 
potfi depdsite. 

Mi se parea aiurea - §i mi se pare - ca oamenii se cearta, 
ca nu i§i sunt loiali propriilor lor aspira^ii, ca le place sa fie prosti 
§i nu Sfinfi §i arhidestepfi, ca nu au planuri mari, vise mari, ca nu 
se dedica cu totul celor mai sfinte a§teptari. 

De aceea, starea mea de necredin^a [am fost botezat de mic 
ca ortodox dar nu aveam... obiceiuri eclesiale] era un fel de 
credinla fara partea finala a credin^ei, pentru ca le gaseam pe 
toate normale §i la locul lor, dar nu imi pusesem problema asupra 
a cine le-a facut. Nu mai §tiu ce §tiam sau ce nu §tiam despre 
Dumnezeu sau daca §tiam ca exista a§a ceva. 

Din cand in cand eram dus la Biserica de catre bunica mea 
cu coliva, ca sa ne pomenim mor^ii sau cand murea cineva, la 
vreo nunta sau botez...dar nu mi-am pus niciodata problema, 
pana in momentul convertirii mele, ca...dusul la Biserica este o 
necesitate neapdratd. 

Interesant e, ca aveam unele apucaturi ne-ortodoxe...dar 
un con^inut al credin^ei §i al iubirii pentru oameni §i pentru 
crea^ia lui Dumnezeu foarte dezvoltat, ob^inut din contemplarile 
§i aspira^iile din inima mea, fara ca cineva sa imi fi spus ca a§a 
trebuie sa ma comport. 

Bunica noastra ne-a spus de foarte multe ori, ca de cand 
ma §tie ea a vorbit cu mine ca §i cu un om matur, fara sa ma 
toace la cap cu ce sa fac §i cu ce sa nu fac. 

Ma duceam la §coala, inva^am, ma jucam, ma plimbam pe 
unde mi se nazarea...fara sa ma intrebe nimeni pentru ce fac 
acest lucru, dar §tiam ca la ora 7-8 seara trebuia sa fm acasa, ca 
sa mancam. 

Din acest motiv am trait o libertate de mi§care ca in pustiu, 
pentru ca ma plimbam pe unde doream, fara sa fm suspectat ca as. 
face cine §tie ce dracie enorma. . .§i veneam acasa cand trebuia. 



102 



Iar cu ora mesei, iara§i, nu a trebuit sa imi spuna nimeni ca 
trebuie sa vin acasd, pentru ca sim^eam ca e normal sa fac acest 
lucru, pentru ca ducerile mele in natura nu reprezentau evadari 
din casa §i curte, ci excursii de cercetare a naturii. 

§i ce faceam, la propriu? Ma duceam §i priveam cerul 
minute intregi, numaram norii §i observam modul cum ei se tot 
schimba. Culegeam plante pentru ierbar §i vieta^i pentru insectar. 
Ma uitam cum merg §oparlele prin iarba, cum arata gazele, 
prindeam fluturi, ma duceam sa miros iarba, plantele, sa vad cum 
arata apa §i pe§tii, cum arata caprioarele sau iepurii, randunicile 
§i divers^ copaci, ciupercile... pentru ca nu era nimic, care sa nu 
ma intereseze. 

La fel, cand era vorba de car^i sau arta - ce numeam eu 
arta pana in 12-13 ani - le citeam din scoar^a in scoar^a, recitam 
cu voce tare, faceam teatru de papu§i, discursuri cornice, 
incercam sa ma intrec cu fiecare poet, scriitor §i pictor pe care ii 
cuno§team...§i versificam, pictam sau scriam diverse lucruri in 
stilul lor. 

Mi-am dat seama foarte repede ca stilul nu e de ajuns...§i 
ca am nevoie de propriul stil, pentru ca fiecare avem un mod 
propriu de a vedea lucrurile. 

Mi-am dat seama de acest lucru privind la colegii mei de 
§coala, cum fiecare avea un fel al sau de vorbi §i de a ridica 
probleme. §i, de atunci, am fost foarte atent la felul cum spun, 
calc, vorbesc, gandesc. . .ca sa fiu eu insumi. 

De aceea eram foarte exigent §i critic cu orice, lucram pana 
cadeam lat de oboseala, ca §i astazi. Fiecare zi era un timp unde 
faceam tot ceea ce se putea face. . .fara niciun program prestabilit. 
§i niciodata nu credeam - §i nici nu cred - ca amfdcut sau ca pot 
sdfac tot ceea ce pot sau ce se poate sau ce e de facut. 

Pentru toate aceste motive... a vrea mai mult, a vrea totul, 
era normalul, adevarata via^a pentru mine. §i, totu§i, a trebuit sa 
ma coc, precum graul in Ian, pentru ca sa fiu secerat de catre 
Cultivatorul ceresc. 



2. Cand a inceput revolufia romdna din decembrie 1989 
am constientizat... pentru ce...m-am pregdtitfard ca sa stiu 



Cand a inceput revolu^ia din decembrie... am auzit 
izbucnirile de sinceritate §i de inflacarare ale oamenilor la radio. 



103 



Eram la Scrioa§tea, acasa la noi, §i auzind la radio... am 
deschis televizorul. Atunci mi-a luat ceva timp sa in^eleg ca ce 
vad e real. . .§i nu e un film sau un desen animat. 

Insa, din momentul cand am inceput sa aud acele glasuri. . . 
au inceput sa se petreaca in interiorul meu schimbari radicale, 
fundamentale... acele glasuri fiind aidoma cu for^a cautarilor 
mele, cu dorul meu de tot, de tot ceea ce exista, ca o descatu§are 
plenara a persoanei mele. 

Fara ca sa imi dau seama prea bine...asistam la primul 
eveniment nea§teptat din via^a mea, la un eveniment care ma 
inal^a spre un mod de a fi...care imi dovedea ca aspira^iile mele 
sunt normale. 

Pentru ca in fara dorului, in ^ara mea, oamenii traiau 
dreptatea nu o declamau, traiau in adevar, aveau sentimente §i 
crezuri puternice, erau razboinici, nu se temeau de nimic. Iar 
oamenii care ie§eau pe strazi §i care se puneau in fa^a 
tancurilor...semanau identic, erau fra^i buni, cu oamenii pe care 
eu ii zamislisem, ii scosesem din inima mea §i erau...papu§i, 
razboinici sau fapturi din plastic, care aveau un nume propriu, 
identitate §i mod de comportament proprii. 

Insa, eel mai zguduitor lucru, lucru care m-a facut sa vad 
planul ultim al credinfei mele a fost acela, cand am sim^it ca o 
for^a, ceva, mai presus de oameni, ii poarta pe ace§ti 
oameni. . .cum sim^eam ca ma poarta §i pe mine. 

Iar in momentul cand am inceput sa vad primele slujbe 
ortodoxe la televizor §i rugaciuni facute in pie^ele §i pe strazile 
Bucure§tiului §i, in ziare, au aparut tot felul de mici cuvantari 
despre credin^a, am in^eles ca....Dumnezeu e Cel care ii poarta pe 
ace§ti oameni - cum ma purta §i pe mine in incon§tien^a mea - 
fapt pentru care pot sa sfideze moartea, gloan^ele §i sa aiba atata 
for^a a adevarului. 

Daca Sfantul Petru a avut atata cuvant cu putere multa ca 
sa converteasca 3000 de oameni, impreuna cu familiile lor iar pe 
Sfantul Pavel, Hristos, Cel pe care el II prigonea, 1-a convertit 
cand i S-a aratat intru slava Sa...pe noi, personal, ne-a convertit 
acela§i Duh Slant, in mod direct, fara mijlocitori umani, pe Care 
L-am sim^it ca mi§ca aceasta mare de oameni, ca sa strige 
dreptate §i credin^a, adevar §i omenie. 

In sociologie, teoretizarea j9ras7«w7 care-i mi§ca pe oameni 
ca sa se revolte e formata numai din nevoia de drepturi §i 
liberta^i. Insa aceasta viziune e reduc^ionista, pentru ca vede in 
oameni numai. . .ni§te indivizi avizi de trai bun. 



104 



Reduc^ionista e §i perspectiva psihologica, care vorbe§te 
despre o intrunire de factori, care ii predispun pe oameni la 
revolta. 

Insa, de§i pe atunci nu §tiam ca la aceasta revolu^ie unii au 
mai §i planuit-o, in a§a fel ca al^ii sa...moara, pentru a 
fundamenta schimbarea de garnitura politica...am sim^it, in mod 
fundamental, mai presus de orice interes personal ingust...ca 
Dumnezeu Cel in Treime a fost for^a de inspira^ie a multora §i, 
mai ales, a Martirilor, pentru care vom fi intotdeauna 
recunoscatori, pentru ca, datorita lor, astazi sunt ceea ce sunt. 

§i, Dumnezeu, Cel care ma pregatise prin libertatea §i 
iubirea pentru adevar §i dreptate, prin sentimente vii, viguroase, 
plenare...m-a dus spre mai inalt, spre Sine, ca sa vad ce imi 
lipsea: nu §tiam Sursa tuturor lucrurilor, cine este Creatorul lor §i 
faptul ca in El §i numai in El se implinesc to^i oamenii §i intreaga 
existen^a. 

Din zilele lui decembrie 1989 pana in august 1990 s-au 
produs schimbari rapide, fulminante in noi...§i a ca§tigat, in cele 
din urma, Dumnezeu. 



3. Dumnezeu a cd§tigat impotriva tuturor... atacatorilor 
credintei mele 



Am inceput sa cred...dar nu aveam Biserica, ideea de 
Biserica. Dupa ce a vrut sa ma corupa familia, dupa ce nu m-au 
mai suportat colegii §i prietenii, dupa ce adventi§tii nu m-au 
ob^inut de partea lor... dupa ce am studiat destul cat sa merg, 
iara§i, cu toata inima, in Biserica lui Dumnezeu... pe data de 6 
august 1990 am mers, pentru prima oara la Biserica din satul 
meu, ca §i convertit, fara sa §tiu prea bine...ca Schimbarea la 
Fafa a Domnului inseamna sa intri pe aceasta u§a, in Biserica lui 
Dumnezeu §i, pe fiecare zi, trebuie sa te schimbi, sa te umpli de 
lumina lui Dumnezeu. . .devenind o con^tiin^a / o minte eclesiala. 

Am ajuns de la prima ora...§i cantare^ul Bisericii noastre, 
nea Floricd - un om care gustase din plin lumea celui de-al 
doilea razboi mondial si care inva^ase, in mod practic, fara 
§coala, tainele cantatului la strana de la inainta§ul sau - m-a pus 
sa recit psalmii Utreniei, cei 6 §i, la Liturghie, pe cand se 
imparta§ea preotul, sa citesc... Cazania zilei, adica explicarea 



105 



pentru credincio§ii din Biserica a Evangheliei zilei, a§a cum 
statornicise PFP Justinian al Romaniei 143 . 

Intalnirea cu Biserica, acum, ca nou convertit / reconvertit 
- noi ne-am considerat de acum un convertit, chiar daca fusesem 
botezat, pentru ca am luat-o de la zero - a fost defmitiva §i 
nimeni nu ne-a putut convinge, ca nu aceasta e calea noastra sau 
ca nu Dumnezeu e Acela, Care ne-a calauzit pa§ii spre Biserica 
Sa. 

De aceea, acum, dupa 18 ani, cand au trecut 5 ani de 
seminar, un an de profesorat, 4 ani de facultate, 2 ani de master §i 
4 de doctorat, dintre care 3 de preo^ie, aceasta zi a ramas ziua 
inceputului schimbarii min^ii §i a inimii noastre, cand am inceput 
sa dobandim mintea Bisericii, con§tiin^a de membru real al 
Bisericii lui Hristos, chemat de catre El §i calauzit pas cu pas spre 
noi §i noi in^elegeri dumnezeie^ti. 

Acum 1 8 ani incepea minunea eclesialitajii, a imbisericirii 
con§tiente in via^a noastra, dupa care au urmat experience uluitor 
de impresionante, tot nea§teptate, dar spre care Prea Curata 
Stapana ne-a purtat. . .ducandu-ne de mana. 

Articolul de fa^a e mul^umirea noastra pentru toate 
minunile lui Dumnezeu din via^a noastra §i pentru toata 
in^elepciunea pe care am dobandit-o din multele momente, cand 
Dumnezeu ne-a lasat sa cadem amarnic, ca sa ne in^eleptim §i sa 
nu consideram ca. . .stam. 

E mul^umirea noastra, pe langa toate cele ale zilei, catre 
Dumnezeul nostru §i, in acela§i timp, o marturie pentru cei care 
cred ca nu au un scop in via}a, ca nu-i iubeste nimeni sau nu stiu 
ce sa maifaca. 

Daca cauta^i ceva profund, oricum a^i fi §i oriunde a^i fi, 
suntem incredin^i in mod deplin, ca ve^i gasi raspuns la dorurile 
vii, nestinse ale inimilor dv. ! 



143 



Pentru mai multe detalii: http://www.patriarh.ro/Justinian/index.php. 



106 



Gest cu greutate de recunostinta 




Semnatura 144 ii apar^ine Pr. Conf. Dr. Gheorghe Ispas, 
parohul Bisericii Sfdntul Mina din Bucure§ti, pe atunci asistentul 
Pr. Prof. Dr. Nicolae Necula, la catedra de Liturgica a Facultafii 
de Teologie Ortodoxd din Bucure§ti. 

Semnatura este data pe un Liturghier - adica pe una dintre 
car^ile principale de slujba ale preotului - pe care dumnealui ni 1- 
a daruit noua, personal, ca gest de apreciere, pentru sinful nostru 
liturgic, adica pentru modul in care ne manifestam ca om liturgic, 
in vederea preo^irii noastre. 

§i, acest gest, face obiectul evocarii noastre. De ce am 
dorit sa ne reamintim public acest gest al parintelui Gheorghe? 
Pentru ca el iese din cadrul cursurilor universitare §i, daca stam 
sa ne gandim bine, se singularizeaza intre gesturile, care ne-au 
vizat in timpul studen^iei noastre. 

Parintele Gheorghe a cumparat mai multe Liturghiere, din 
bani proprii, §i le-a daruit drept recompensa tinerilor studen^i 
teologi, care au participat la seminarul de Liturgica pe care il 
sus^inea, pentru rezultatele foarte bune la inva^atura. Adica 
studeniii de zece...erm recompensa^i §i cu cate un... Liturghier, 
ca semn ca trebuie sa slujeasca, in viitor, Bisericii care i-a format. 

Potrivit graficului de studii. . .trebuia sa ne dea doar o notd, 
care se aduna cu nota de la curs §i rezulta, de fapt...nota de 



144 Articol din data de 27 august 2008. 



107 



catalog la Liturgica. Marinimia sa, gestul sau de noble^e fa^a de 
noi, nu era inclus in fisa postului. 

Adica acest gest a excedat aten^ia sa regulamentara fa^a de 
noi. §i, tocmai pentru acest fapt, pentru ca el iese din calculul 
legii sau al rela^iei oficiale dintre profesori si studen^i...dar se 
include in sfera constiin^ei preotesti si profesorale, gestul sau, 
peste ani, a capatat o valoare speciala, fapt care ne-a determinat 
sa vorbim cu glas bucuros, cu inima bucuroasa despre el. 

Liturghierul cu semnatura este astazi cartea de rugaciune a 
doamnei preotese, dupa care isi face rugaciunile impartasirii. 

Astazi diminea^a mi-au cazut ochii pe semnatura si ne-am 
spus ca nu trebuie sa tainuim, pana la sfarsit, acest gest, ci trebuie 
sa-1 spunem raspicat, pentru ca gestul parintelui Gheorghe 
inseamna, de fapt: a fi preot dupa glasul inimii si al constiin^ei, a 
face mai mult decat ceea ce ^i se cere, a lasa in urma parfum de 
duhovnicie, a face gesturi, care sa dureze in timp si sa 
devina. . .recunostinia. 

Nu numai noi am primit acest dar din partea dumnealui! 
Gesturile sale de milostenie sunt proverbiale, ca si amabilitatea sa 
speciala. Insa ne sinuim datori sa-i mul^umim, peste timp, pentru 
acest gest de constiin^a preo^easca, pentru ca el ne-a inva^at 
atunci si, de atunci, mereu, in timp, ca milostenia are caracter 
convertitor, e plina de noble^e si nu se depreciaza cu trecerea 
anilor. . .ci devine tot mai grea in recunostin^a noastra. 

Cu alte cuvinte, gesturile de constiin^a se pot intoarce spre 
tine ca semne de bucurie si de recunostin^a, ca rugaciune si iubire 
vie si pot naste, si unele si altele, noi manifestari de un profund si 
crestinesc bun sim^. 

§i atunci, ca si acum, Liturghierul si car^ile de cult 
ortodoxe in general costa ceva zeci de lei. Parintele profesor a 
scos din buzunarul propriu o suma importanta pentru studen^ii sai 
- desi era numai asistentul catedrei de Liturgica si nu ii ceruse 
nimeni sa faca acest lucru - pentru ca sa ne bucure. Poate ca 
atunci gestul sau... a trecut in inimile noastre mai mult sau mai 
pu^in observabil. Poate ca ne-am bucurat...dar nu am stiut sa ne 
verbalizam bucuria. 

Acum insa, gestul sau venit din senin, dar dintr-un senin al 
grijii pentru viitor, il face o capodopera... pentru ca niciun 
profesor al nostru nu se mai gandise sa ne daruie o carte de cult 
drept felicitare pentru dorul nostru de cunoastere. Da, acum, 
gestul sau poarta amprenta grijii pentru viitor, a vederii in timp, a 
transpunerii in timp. 



108 



§i credem ca in paginile timpului teologic, ale timpului 
teologic pe care il cosemnam pe platforma noastra online, trebuie 
sa se pastreze §i acest gest de nobleje al parintelui Gheorghe, 
care, noua, personal, ne-a aratat ca preo^ia inseamna, in primul 
rand, con§tiin^a §i determinarea de a face lucruri cutremurator de 
frumoase §i de sfmte pentru bucurarea duhovniceasca a 
oamenilor. 



109 



Scrisul, semndtura §i cum aratd un referat al unei 
teze de licenfa intocmit de cdtre profesorul 
Nichifor Crainic 



1 



" 



•MAtix mdwa*iei jjj flu*. @Cfe mint iffia *}J 

UNYERSIUTE* DIP BlCUHf?TI 

C.TSA 1 1 I. 

■ii im; THOU 

5w 



UECAKA 1 1. 1. 

MALI l£TAffl ro- TCDLOOIE 



Wh 



/} Aid nWurtil. avem an^arpi a Vji hmittftt yt'4ittin( tnz*-\ >i* 
*i' I'd rH<jtfwi mT &j"]nrL:(ji'fi n.j «KMi(i ff m^rfyjfcwJ iirfcptfiiffte 





J 



Forma maxima a imaginii 145 



145 Articol din data de 3 septembrie 2008. 



110 




Forma maxima a imaginii. 



Ill 



F?e ftra r 










#iJ>T)i^7 _ S* &/#" JwtfKr ■ 



1 if^*.*! 



Jf*^ jF ***&,' ,T ,.K,Vm JUVJC ^V>-^ .^'(Jv/'V Hfj" V j'(**V- ^(^ 

*7c*c» ftj&ji' iVi;"?' ^fit 1 ^'.ij.jvi fr^Ar'4 i> Jf^f^ff -1 ^l^J' . . tr ■'/■"V 






r-TiT#4 . 



.■■■'■''' ■" 



4 



J'ifA*\i tifmf if iuV^ fr-'-ynii JLt-i^J-i, 



■ i 







■inn; f***i&Jwt-t * V^fij^' 






4^<»iy "*< -fl»n* 






tfj -*y & 



*te 



ttfrj} 






iyyJSP _+^ mfu^ fcu/ij J, >^- r ,X" 



^Vh i- fl/Jy Hn,' ^ti** ^wifc iKwtAftji/i*. #, JUmt*<^^ t^fja^ft^/^''-^! 




i^*T4*-.-fl'_Vi, 









^.■Tj'T'fe^'^ -tiii'4*^.ii' ti 



'• f J>-j£-/v? •(&' Ore* ^ ^fit/ uyUS'f Jr 



/*; ytai^ K d-i, 



^■jj,^;, ^411*^; 



/ 



■ yflS-C^.V ^«Ai. 



Forma maxima a imaginii. 



112 



O expresie a elegan^ei §i a aten^iei §i o mostra de 
rafmament regular. Adica avem de-a face cu un referat obisnuit §i 
nu cu unul special la o teza de licen^a. Referatul este anexat la 
teza de licen^a a candidatului, manuscrisul fiind batut la ma§ina §i 
legat in piele. 

Referatul domnului Nichifor Crainic este elogiator iar 
candidatul scria o teza de licen^a despre poetul Vasile 
Voiculescu, cand poetul implinise 5 1 de ani de via^a. 

Daca nu ne reca§tigam frumuse^ea, aten^ia §i 
maiestuozitatea in Teologie, cu alte cuvinte, se pare ca nu avem 
ce sa lasam posterita^ii! 



113 



Ce ne-a invafat incatalogabilul §tefan Iordache? 




...In primul rand, valen^ele insondabil de cutremuratoare 
ale tacerii 146 . Nu 1-am vazut niciodata direct, fa^a catre fa^a, dar 
unde...l-am vazut, 1-am vazut profund, incatalogabil, maiestuos, 
intr-o splendoare rara, impletind in el dramatismul viefii cu pofta 
de viajd. 

§i, la fiecare inregistrare ramasa de la el se imbina aceasta 
tristeje rara, adanca, profunda, a genialilor, cu clocotul de viaja si 
de voiosie al omului, care se bucura de ceea ce se petrece cu el. 

Dinu Sararu afirma ca a murit ca un fdran autentic, 
pentru ca a cerut sa i se dea lumanare inainte sa moara si si-a 
^inut el singur lumanarea in mana. 

Va fi ingropat in satul pe care si 1-a ales, dupa ce mar^i, 
adica maine, 16 septembrie 2008, va fi la Teatrul National, 
pentru ca sa il. . .revedem pentru ultima oara. 

Aseara, intr-un interviu pe care 1-am urmarit la 
televiziunea na^ionala spunea, ca nu s-a spovedit niciodata - 
pacat, daca nu a primit acest mare dar al iertarii macar odata! - 
insa voca^ia lui a fost aceea tocmai de a marturisi despre om, 
despre vigoarea si neputin^ele omului. 

Am inva^at tainele tacerii cu el, ale tacerii dramaticc.iar, 
in al doilea rand, am inva^at sa privesc profund. Marii actori nu 
pozeaza, ci ei privesc in tainele inimii omului, ca sa scoata 
arcurile de constiin^a ale fiin^ei noastre la lumina. Ei se store de 



146 Articol din data de 15 septembrie 2008. 

147 Mai multe detalii: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dinu_S%C4%83raru. 



114 



viaja, la propriu, pentru ca viat.a unui personaj sa fie viat.a care 
vibreaza in vie^ile altora. 

Ca scriitor de piese de teatru §tiu ce inseamna sa fii in 
pielea personajului. De foarte multe ori, pentru ca sa scriu teatru, 
am fost, a trebuit sa fiu inteligenfa interioara aidoma lui Florin 
Piersic sau §tefan Iordache, pentru ca sa pot rosti / percepe / 
gandi / sesiza via^a unui personaj, sa-i pun pe limba randuri de 
viaja §i sa-1 fac sa fie viu. 

Ca sa po^i sa-i dai viatl, din via^a ta, unui personaj trebuie 
sa fii o inteligenfa creatoare, un om care nu este o personalitate 
scindata in ea insa§i, ci, dimpotriva, o personalitate care poate 
accesa diverse moduri de a fi, tocmai pentru ca este mai presus 
de ele, ca una care le-a inmagazinat organic. 

Iar §tefan Iordache este unui dintre preagenialii actori 
romani, care nu poate fi catalogati intr-un fel, tocmai pentru ca 
nu po^i sa il vezi doar al unui personaj pe care 1-a realizat, ci el 
este al tuturor personaj elor la un loc. 

§tefan Iordache a fost o planeta, o lume care s-a dus 
impreuna cu el §i care nu mai poate fi recuperata. Cand mor 
oamenii de geniu §i Sfintii lumii, ei, tot ceea ce inseamna ei se 
translateaza impreuna cu ei §i ramanem mai goi, mai singuri, mai 
neexplica^i... pentru ca ei ne explicau cine suntem in ample 
moduri. 

Ieri, azi, maine...sunt trist. Sunt trist pentru ca, aidoma lui 

1 dS 

Mitica Popescu , mi-am pierdut un prieten cu care nu am 
discutat niciodata verbal... dar cu care am avut lungi dialoguri de 
in^elegere reciproca. 

Sunt trist pentru ca §tiu ce inseamna moartea lui. Moartea 
lui, a lui Florin Piersic 149 , a Maei Morgenstern 150 , a Oanei 
Pellea 151 , a Emiliei Popescu 152 etc. inseamna §i va insemna 
pentru teatrul §i cultura romana - avansand in mod realist 
lucrurile, chiar daca dureros - apusurile unor lumi interioare 
unice, lasand goluri de neumplut in urma lor. 

Via^a Lui §tefan Iordache , ca §i moartea sa, ne inva^a ca 
valoarea ^i-o da munca, aspira^iile imense, gratia cu care traie§ti, 
prietenii pe care ii cucere§ti cu ceea ce e§ti, patrimoniul spiritual 
pe care il la§i posterita^ii. 



148 Un interviu al sau: http://www.gandul.info/news/mitica-popescu-e-jenanta-societatea- 
romaneasca-prin-lupta-ei-pentru-nimicuri-4246666. 

149 Mai multe detalii: http://ro.wikipedia.org/wiki/Florin_Piersic. 

150 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Maia_Morgenstern. 

151 Idem: http://www.oanapellea.com/. 

152 Idem: http://www.bulandra.ro/ro/biografii/emilia_popescu.htm. 

153 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%9Etefan_Iordache. 



115 



§i, poate, ca eel mai important lucru invafat de cdtre noi 
de la Maestrul §tefan Iordache, a fast acela de a indrdzni sd 
admiri pe oamenii de geniu ai lumii. Acest a indrdzni sd admiri 
inseamna lucrul pe care 1-a facut pentru mine personal, fapt 
pentru care ii suntem recunoscatori toata via^a. 

Dumnezeu sa va ierte, Maestre §tefan Iordache §i sa va 
rasplateasca pe masura admira^iei pe care v-o purtam! 



116 



Crin Antonescu: un om al maturitalii politice 




interviu-cu-crin-antonescu 

ttt 
Preluare de la Victor Ciutacu. 

*** 

Cu o saptamana in urma 154 , o domni§oara atenta §i 
sensibila, m-a solicitat pentru un sondaj de opinie §i, printre 
multe alte intrebari, mi-a cerut sa. dau nume de politicieni in care 
am incredere §i sa §i motivez pentru ce fac acest lucru. 

La primirea intrebarii am avut doar doua nume pe limba: 
Sorin Oprescu si Crin Antonescu. §i, pe amandoi i-am crezut §i ii 
cred capabili sa ma reprezinte, pentru ca mi-au ca§tigat 
increderea ca persoane. . .§i nu pentru coloratura lor politica. 

Pe Prof. Dr. Sorin Oprescu 155 l-am cunoscut prin 
intermedierea televizorului. Pe Prof. George Crin Lauren^iu 
Antonescu 156 l-am cunoscut prin prisma vecinatatii. 

Insa nu mi-am exprimat niciodata admira^ia pentru 
dumnealui, ci raporturile dintre noi au ramas la stadiul de saluturi 
amiabile, de vecinatate. Pentru ca nu am obiceiul de a ma 
autopropune [§i cu acest obicei am pierdut multe in via^a!] nu am 
indraznit niciodata sa imi exprim nici admira^ia, dar nici 
compasiunea, atunci, cand am aflat, ca so^ia sa...se sinucisese. 

Insa am facut rugaciune de pomenire pentru dumneaei, 
cand am vazut ca, intr-o sambata diminea^a, domnul deputat, cu 
un grup de 5-6 persoane apropiate, plecau spre Biserica pentru a-i 
face pomenirea de 9 zile. . .§i, cand ne-am intalnit pe strada sau in 
fa^a blocului, i-am aratat, prin fa^a mea, ca sunt aproape de 
dumnealui, ca §tiu ce s-a intamplat §i ca regret acest lucru. 



154 Articol din 15 noiembrie 2008. 



155 Mai multe detalii: http://ro.wikipedia.org/wiki/Sorin_Oprescu. 

156 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Crin_Antonescu. 



117 



§i cred ca a in^eles mesajul meu...§i a zambit dureros. 
Altadata, intalnindu-ne inopinat, acest lucru s-a repetat §i 
amandoi ne bucuram sa ne aratam respectul reciproc. 

Insa cu fiica dumnealui §i cu bunica [nu §tiu daca e mama 
sa sau soacra sa] ne intalnim adesea, trecem unii pe langa al^ii, 
ne intalnim la cumparaturi sau in pare §i vad, in mod constant, 
modul cum bunica incearca sa fie §i o buna mama pentru nepoata 
ei. 

Iar nepoata este de o delicate^e rani, ascultatoare, cu o 
gra^ie aparte cand se joaca §i poetica in fiin^a ei, pentru ca se 
vede ca sufera dar, in acela§i timp, traie§te bucuriile unei copilarii 
stinghere, de apartament bucure§tean. 

Interviul pe care 1-a postat Victor Ciutacu astazi m-a facut 
sa fiu confesiv §i sa spun aceste lucruri §i nu imi pare rau. E 
placut §i reconfortant sa scrii despre oameni pe care ii stimezi §i 
ii iube§ti, care ni sunt dragi in mod dezinteresat. 

Da, Crin Antonescu e un om al delicate^ii §i al bunului 
simk care traie§te potrivit demnita^ii sale dar care nu abuza de ea. 
Traie§te la modul comun §i nu uita cine este. Adica pozi^ia sa 
sociala nu i-a erodat principialitatea §i tocmai acest lucru e eel 
mai stimabil pentru mine. 

Cred ca Prof. Crin Antonescu m-a inva^at ca politica poate 
avea §i delicate^e §i ca zambetul lucid e un mod prin care po^i 
descre^i frun^i reci, necomunicative. §i asta, pentru ca omul vazut 
la televizor s-a imbinat in mintea mea cu omul intdlnit pe strada 
§i tocmai de aceea am vorbit de o principialitate continud in via^a 
sa. 

Acesta nu e un mesaj electoral! Dar este, cu siguran^a, o 
marturie despre un om, care §i-a capatat o maturitate politica §i 
umana de care avem nevoie. 



118 



Darul bunului simf sau despre Otlodor-ul lui 
Mircea Petru Suciu 




A 1 C*7 1 CO 

In autocarul care ne ducea spre Pasarea , la 
inmormantarea d-lui Silvestri 159 , printre scriitorii - to^i, cu mult 
mai in varsta decat mine - cu care am facut cunostint.a, a fost si 
domnul Mircea Petru Suciu 160 . 

Nu stiam de dumnealui...nimic pana atunci. Am vorbit 
diverse lucruri, am stat la masa unul langa altul si...dumnealui 
ne-a cerut adresa ca sa ne trimita romanul sau Otlodor, in trei 
volume... drept cadou din partea sa. I-am dat tot ceea ce ne-a 
cerut... pentru ca intrezarisem in dumnealui distinc^ia omului 
profund, semnul omului atent la cuvinte, dar si atent 
la...zambete. 

Zambetul sau m-a cucerit din prima: un zambet calm, 
incet, care sus^ine conversa^ia...si nu incearca sa o disipeze. Nu 
am mai intalnit, de ceva ani incoace. . .un zambet si o fa^a de om, 
care sa se ritmeze atat de bine cu cuvintele pe care le rosteste. 

§i, mi-am dorit, ca intui^ia mea. . .sa fie veridica. 



Articol scris pe data de 9 decembrie 2009. 

158 Sf. Manastire Pasarea de langa Bucuresti: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Pas%C4%83rea. 

159 Artur Silvestri: http://ro.wikipedia.org/wiki/Artur_Silvestri. 

160 Un fragment din roman: http://viatadepretutindeni.wordpress.com/prietenii- 
nostriscriitorii-din-romania/proza/mircea-petru-suciu-%E2%80%9Ecantece-si-voie-buna- 
tovarasi%E2%80%9C-i/. 



119 



De ce? De multe ori mizez pe oameni, cred in ei mai mult 
decat se incred acestia in ei insisi. . .§i apoi raman dezamagit. 
Raman dezamagit de neputin^a lor de a nu putea sa se dezbare de 
badaranie, nici atunci cand le dai toate motivele ca esti... 
seriozitatea la ea acasa. 

§i ma bucur ca dumnealui mi-a confirmat intui^ia vizavi de 
profundul sau caracter, de suavul sau bun sim^. . . 

Astazi am primit confirmarea pentru colet, am ridicat 
coletul...si, de vreo doua ore nu imi pot astampara bucuria si 
hazul, ca in Mircea Petru Suciu 161 am intalnit...un Marin 
Preda 162 al Transilvaniei. 

Am citit numai 17 pagini din primul volum...dar mi-au 
fost indeajuns ca sa vad, ca stau in mana cu o carte fenomenala, 
cu un monument de limba romana, cu atata spirit si cu 
atata. . .arhaism dezgropat din uitare. 

Cuvintele de fa^a sunt o reveren^a fa^a de omul de litere 
aflat la senectute, pentru ca a dovedit multa aplecare 
constiincioasa fa^a de tinere^ea mea. §i, cand un om albit de ani 
face asemnea gesturi de incredere fa^a de mine sunt extrem de 
impresionat, pentru ca dovedeste faptul, ca anii n-au trecut 
degeaba. 

Pentru ca stiu ca acest articol va fi citit de oameni care ii 
sunt prieteni. . .ii rugam sa transmita mesajul nostru de mul^umire 
fa^a de dumnealui, inainte ca noi sa il intalnim si sa ne exprimam 
gratitudinea fa^a de gestul sau. 



161 Din pacate, nu am gasit la nivel online nicio fotografie sau o biografie a autorului, caruia 
ii omagiem caracterul si bunul simt. 

162 Mai multe detalii: http://ro.wikipedia.org/wiki/Marin_Preda. 



120 



Oameni care nu mor niciodata 




.163 



Un muncitor...autodidact rar de care ma leaga 
sentimente vii, autentice...dincolo de posteritatea sa. Fara carte 
prea multa...si dintr-o familei sarmana, scapatata...ajunge sa 
lucreze mai mul^i ani in fabrica de ulei de la Rosiorii de Vede 164 , 
pentru ca, in ultimii ani de via^a sa munceasca in subteran, la 
mina, in Petrila 165 . 

Muncea munca grea...insa, dupa ce isi termina treaba si 
acasa...citea multa proza. Diverse romane. Nu mai {in minte 



Articol scris pe data de 12 februarie 2009. 



Mai multe detalii: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ro%C5%9Fiorii_de_Vede. 
Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Petrila. 



121 



cc.Insa cred ca pe la vreo 4-5 ani de la el am auzit de existen^a 
lui Marin Preda. Cred ca mi-a si citit ceva. 

Finul Mihai Stoica a fost omul care m-a inva^at, pentru 
prima data, ce inseamna sa. . .simii cartea. Nu sa o citesti, ci sa i^i 
palpite in inima, sa o citesti ca pe o fiin^a vie. 

Citea car^i cu o virilitate greu de exprimat. Un om cu maini 
mari, lovite, grele...lua cartea in maini cu o seriozitate iesita din 
comun...si statea ore intregi cufundat in ea. Dupa ce citea era 
extrem de practic.Insa atunci, cand citea, parea sa nu auda 
nimic. 

Iar eu eram fascinat ca cineva se poate concentra atat de 
mult la ce spune in carte, incat, se pare, ca am intuit, in mod 
instinctiv, cat de grava e taina aceasta a cititului. Peste pu^in 
timp eu eram omul care inva^a sa citeasca si sa scrie de la 
gradinrfa. . .pentru ca sa citesc. 

Insa mi-am dat seama ca cititul nu te face si nu trebuie sa 
te faca un om inactiv, daca el, era atat de energic si de 
contemplativ in acelasi timp, fara ca aceste doua lucruri sa se 
bata cap in cap. 

Tot datorita fmului Mihai am prins drag de apa si de prins 
peste, insa nu am inva^at niciodata sa mot... si acum, cu atat mai 
mult, nu as vrea sa mai fac acest lucru. Mi s-a parut inotul ceva 
nefiresc pentru om, pentru ca aveam impresia ca, datorita lui, ma 
transform in. . .peste. 

Nu imi placea sa ma vad in apa... insa imi placea si imi 
place apa ca sa o pot contempla, pentru multa via^a care este in 
ea. 

El prindea peste cu mana si nu cu undi^a. Intra sub malul 
apei, sub radina 166 dupa peste, nu ii era frica de serpi, se ducea la 
prins raci si la gasit scoici...si, mai ales, era un specialist 
desavarsit la preparat raci. Primii raci fier^i, de culoare aprinsa, 
mirosind peste inchipuire. . .i-am vazut la el pe masa. 

Pe mine ma prindeau tot timpul in clesti, nu prea 
in^elegeam cum sa mint scoicile ca sa se deschisa...doream sa 
prind pesti si raci si sa gasesc scoici dar mi-era mila sa le 
mancam. Nu suportam sa le omoram. 

Insa el mi-a explicat ca noi trebuie sa le mancam... chiar 
daca ne este mila de ele; ca si lui ii e mila de ele. . .dar ca nu avem 
ce face... I-am dat dreptate: nu aveam ce face, pentru ca §i noua 
ne erafoame. 



166 Cf. http://dexonline.ro/search.php?cuv=radin%C4%83, radina = loc de sub mai, scobit, 
unde se aduna pestii. 



122 



El imi arunca pe§tii iar eu faceam o groapa in nisip, 
puneam apa in ea §i ii pastram acolo, vii. Pentru ca nu se 
in^elegea deloc cu mine trebuia sa mergem cu vadra plina de apa, 
pentru ca pe§tii sa nu moara pana acasa. Insa lui ii placea sa imi 
faca toate gusturile §i, mai ales, sa imi explice ceea ce ma 
interesa pe mine... pentru ca §tia ca pe mine se poate baza §i ca 
in^eleg tot ceea ce el dorea sa imi transmits. 

Nu mai §tiu de unde am facut rost de un iepurc.Insa eu 
nu §tiam ca iepurii stau in cu§ca. . .I-am dat drumul prin curte §i a 
inceput sa manance varza §i joardele de la vi^a de vie. Pentru ca 
mamaia sa nu ma bata...m-a ajutat sa prind iepurele buclucas. 
§i. . .el mi-a aratat cum trebuie sa ii construim ghereta / casa unde 
sa doarma. 




123 



In vreo ora-doua mi-a facut casa pentru iepure... insa 
iepurele nu prea vrea sa stea in cusca aia, pentru ca se sim^ea 
stingher. Insa, si dupa ce a murit finul Mihai. . .ghereta a ramas ca 
o amintire barbatoasa, facuta de mainile lui muncitoare si de 
inima lui extrem de prietenoasa, dintr-o nevoie copilaroasa ca a 
mea, care nu aveam locuin^a pentru iepure. 

Desi putea si trebuia sa faca o lucrare de mantuiala, 
nesolida, el s-a apucat sa faca o lucrare artistica... pentru un 
iepure, care, si asa, stia ca o sa moara maine-poimaine... pentru 
ca eu imi gaseam mereu alte gusturi, alte jocuri, alte proiecte. 

In toata copilarirea mea cu finul Mihai nu am in^eles 
nimic indecent, nimic nelalocul lui. Primele dracuituri si 
injuraturi, paradoxal, le-am inva^at de la colegii mei de joaca, 
care erau niste natantoi invidiosi, buni numai de glume tampite. 

Niciodata nu am vazut si auzit la el lucruri 
indecente...Subliniez acest lucru, pentru ca stia ca trebuie sa fie 
foarte atent cu simplitatea mea, cu curiozitatea mea, cu navalnica 
mea pasiune pentru lucruri noi, pentru experience noi. 

In fotografia aceasta era cu mine la balci si ne-am dus la 
fotograf. Nu mai stiu nimic despre circumstan^ele momentului. 
Mi-a placut mult sa revad aceasta fotografie, pentru ca exprima o 
candoare autentica, fiindca fmul Mihai si-a dorit intotdeauna un 
baiat si nu 1-a avut niciodata cu fma Tudora. 

Cand fotograful ne-a imortalizat pe amandoi - cred ca e 
singura pe care o mai am cu el - a prins, de minune, atat bucuria 
lui pentru mine, paternitatea lui reala pentru mine cat si sfiiciunea 
si cumin^enia vie^ii mele, care, sunt tot la fel de vii in fiin^a mea 
si acum. 

Binein^eles, ca nu le pot arata, ca si pe alte stari, ca pe niste 
carfi deschise. . .tuturor. Cred ca un fald mare al smereniei e acela 
de a nu te prezenta cu sincerita^ile tale tulburatoarc.sub lumina 
rampei. Cand aceste lucruri se produc...sfhn;enia / frumuse^ea 
devin teatrale. §i sunt admirabil de dezgustatoare. . . 

Un barbat de o frumuse^e puternica...langa un copil de o 
candoare fermecatoare. Tocmai asta il uimea pe el la mine: 
candoarea cu care il ascultam, cu care ii puneam intrebari, cu 
care il ascultam, cu care ma lasam condus fara sa o fac pe prostu' 
sau pe sonatu', pentru ca imi displacea pro fund - ca si acum - ca 
cineva sa isi bata capul cu mine si eu sa nu fiu cu totul atent la 
ceea ce imi spune el si la ceea ce vrea el de la mine. 



124 



Intr-o iarna, fina se certase, habar aveam de ce, cu mamaia 
§i nu mai m-a lasat sa vorbesc cu el. Pe fmul Mihai il durea mult 
acest lucru, ca §i pe mine. 

Pe mine nu ma interesa cearta lor, a§a ca m-am dus, langa 
gard [ei stateau in fundul cur^ii noastre] ca sa vad cum taia 
porcul. Noi nu aveam pore in acel an, nu ma interesa sa mananc 
carne. . .dar, ca intotdeauna, abia a§teptam sa mananc §orici. 

Imi era o mila teribila pentru proc. . .dar §i o pofta nesatula 
pentru §orici cu sare, smuls direct de pe porcul, care era parlit cu 
paie. Cand m-a vazut privindu-i printre gard. . .i-au dat lacrimile. 

A certat-o pe nevasta lui nu §tiu pentru ce - probabil dorea 
ca sa nu ma bage in seama - §i a venit la mine la gard, m-a ridicat 
cu mainile pe deasupra micului gard de sarma, dintre cele doua 
cur^i §i m-a pus pe pore, pe porcul curat colilie...care abia fusese 
taiat §i m-a uns pe frunte §i pe nas cu sangele cald al 
animalului... 

Stai aid, cu mine, Doruleiule tata, si nu te uita lafemeile 
astea! Ca barbat trebuie sa ai minte si sa stii ce e bine safacil: 
asta am in^eles eu din gesturile §i cuvintele lui. Acesta a fost 
primul exemplu major de discernamant din via^a mea §i, ulterior, 
exemple de discernamant, din pacate, am primit numai de la 
barba^i, cat §i exemple admirabile de tandre^e duhovniceasca. 

Pentru ca eram un copil premiant...tataie Marin mi-a luat, 
intr-un an, acordeon...intr-un alt an chitara, o ditamai chitara de 
la Reghin . . . Insa mi-a displacut profund meseria de . . . lautar. 

Binein^eles, muzica nu inseamna numai lautarie §i la 
aceste instrumente se pot canta multe lucruri. Insa am in^eles ca 
muzica instrumentala nu este o exprimare umana genuina ca 
glasul...fapt pentru care nu am vrut sa cant fals... din 
instrumente. Le-am primit... §i nu am inva^at niciodata sa cant la 
ele. 

§i, finul Mihai, cand am capatat eu chitara, pe la 8-9 ani, 
tocmai tragea sa moara. Mi-a ascultat zdranganiturile cu o pace 
rani, de§i, i§i ^inea ma^ele in chimir 168 , ca sa nu ii cada, pentru ca 
i se sparsese firul de la operate. 

Era in agonie, intr-o lupta teribila, pe care, culmea, atunci 
nu am nrfeles-o deloc. A doua zi, daca nu ma in§el, a fost luat la 
spital, a murit la spital. ..§i cand 1-a adus acasa am fost terifiat, 
pentru ca prietenul meu, datorita caldurii, avea viermi in nas, pe 
care fina incerca sa ii mascheze cu vata. 



167 Din cele clasice, de aici: http://www.hora.ro/pages/guitars_ro.htm. 

168 Un brau lat, care ii strangea pantecele. 



125 



Am sarit de la o mare tandre^e la o mare...teama §i la o 
apasatoare singuratate. Moartea a devenit un gol teribil in fiin^a 
mea. Atunci am in^eles zadarnicia trupului, a existen^ei...dar §i 
faptul, ca oamenii nu mor niciodata. 

§i acum, cand il evoc, il evoc ca pe un om viu, pentru care 
ma rog mereu, pentru ca e tot prietenul meu, e tot omul pe care il 
iubesc, un om fundamental din via^a mea, intr-un anume fel un 
parinte, intr-un anume fel un initiator al meu in cultura, intr-un 
anume fel un model de bdrbat de care ma simt mandru. 

El este printre rarii oameni din via^a mea pentru care 
cuvantul dat a fost mai presus de orice. La el cuvantul dat era mai 
presus de datorie. De la el am inva^at punctualitatea, de§i, pentru 
unii, s-ar parea ca copiii de 5-6 ani nu §tiu ce e 
aia. . .punctualitate §i ascultare. 

Cu el ma sim^eam, deopotriva, in timpuri stravechi, in 
campanii militare, departe, in expedrfii de cercetare a faunei sau 
intr-o realitate, care nu cuno§tea greul. El aplana greul, facea tot 
greul §i mie mi se parea greul extrem de u§or, pentru ca el dadea 
fiecarei clipei alura ca totul se poate, ca totul e frumos §i prea 
pu^in greu. 

Cred ca la un moment dat am mai scris la nivel online 
despre finul Mihai. Acum mi-am dat seama. §i despre careful lui 
eel mare, care a murit de dorul lui, atunci cand a murit... despre 
Tnica. Ma simt bine, bine de tot ca am vorbit despre el. Ma 
bucur foarte mult ca am gasit aceasta fotografie, care m-a facut sa 
ma in^eleg §i mai mult; sa ma reamintesc. 

Da, e o mare fericire sa fii contemporan cu oameni 
incatalogabili...§i e o minune de fericire sa fii intimul lor! Fiin^a 
mea e formata din aceste intalniri mai mult decat providen^iale cu 
oameni speciali. Ma simt dator sa vorbesc despre ei...§i, cu 
siguran^a, despre unii dintre ei voi vorbi atat de mult, pana cand 
mul^i le vor in^elege foarte bine unicitatea. 



126 



Sunt personal ...de aceea merg cu personalul 




Am fost la mamaia 169 pentru ca sa o spovedesc §i sa o 
imparta§esc 170 , acum, la intrarea in post 171 ...binein^eles cu 
personalul. Personalul e personal... pentru ca sa ai timp sa legi 
rela^ii personale. Pana ajungi la destina^ie te legi la o vorba, mai 
auzi o relatare reala de via^a, mai sesizezi cum sta romanul cu 
via^a. 

Ora diminetii: Bucure§ti Basarab - Ro§iori Nord. Te urci 
din mers, ocupi loc daca apuci, oamenii se intoc de la paza de 
noapte sau de la copii §i cam to^i sunt somnoro§i. Se vand ziare 
nevandute, semin^e, ciocolata cu sau fara expirare, ciorapi, 
§ervetele parfumate, se citesc ziare ieftine, omul mai i§i da 
drumul la vorba sau la telefonul mobil, care a devenit megafon 
portabil. . .Te sim^i bine, de. . . 

Franturile de vorbe devin discu^ii. De la vinderea porcului 
la o vorbire in Spania, de la nenorocijii de guvernanji la criza, de 
la cum a murit Stan a lui Cicondel, in timp ce bea o bere §i i-au 
pus lumanarile...la faptul ca n-ai bilet §i vine 
supracontrolul. . .vorbele sunt vorbe §i romanii sunt romani. 

Din tot vagonul. . .se pare ca un sfert aveam bilet §i alte trei 
sferturi nu avea. Oamenii veneau din spate in fa^a...ca sa nu dea 
bani la.... nasi. De ce controlorii se numesc.rtfl^'?! Pentru ca 



Floarea Piciorus. 

170 Articol scris pe data de 24 februarie 2009. 

171 E vorba de Postul Mare. 



127 



fmii vin la na§i cu...ceva in mana...§i de aceea romanul ii 
nume§te pe controlori na§i. . .pentru ca nu iau bilet ci le dau banu' 
in mana. 

Lumea picote§te...diminea^a. Stam infofolni pentru ca e 
frig. Degerasem o jumatate de ora pe peron...§i mi s-a tras cu 
raceala. 

Insa toata lumea era cam murdara pe ghete §i 
cizme...numai tanara profesoara, navetista, care a coborat la a 
treia sta^ie sau la a patra, nu avea nici pic de murdarie pe cizmele 
ei impecabile, de un alb alb §i, tot la fel, nici pe geanta ei 
ro§ie. . .dar ii era frig. . . §i era morocanoasa. 

Am avut o uluire frumosa. M-am gandit: O, daca ar fi 
curatd §i la suflet cape cizme, ce bine arfi?! §i asta mi-am dorit- 
o §i mie... 

La intoarcere...m-a uluit, in primul rand, verdele ultra 
intens al pulovarului unei doamne, care a urcat cu so^ul ei de la 
stasia Atdrnaii, prima dupa Ro§iori. Ma uitam la pulovar...§i la 
graul de afara, de pe camp. Graul era cam ingalbenit, pentru ca 
nu a avut prea multa zapada...dar verdele de pe ea era atat de 
frumos, incat nu cred ca am vazut vreun verde mai frumos 
vreodata. 

Am venit acasa §i am cautat acest verde in tablourile mele 
§i 1-am gasit doar in unul, foarte concentrat §i...intr-o mica 
por^iune. Mi-ar fi placut la culme sa o pictez pe aceasta doamna 
tanara, care nu cred sa fi avut mai mult de 26 de ani...numai 
pentru verdele acesta uluitor de bine ales. 

Dupa un alb ultrastralucitor, un verde. . .fara cuvinte. 

In gara la Ro§iori am intrat in discu^ie cu un om pe care il 
vazusem ca era suferind. Cand vede ca sunt disponibil pentru el 
imi spune ca a pa^it o mare dandana de curand: o scula electrica 
i-a retezat mana stanga. . .§i mi-a aratat cusatura facuta la un spital 
bucure§tean. Nea Vasile §i-a ^inut tot drumul mana, cu durere, 
intr-un fular. . .pentru ca il junghia la caldura. 

Ne povestim franturi de existen^a romaneasca. Vorbim 
frumos. Un om muncitor, care toata via^a a muncit §i nu s-a dat 
inapoi. Imi reaminte§te despre cum se facea schimbul trei, de 
noapte, pe timpul comunismului, de cum arata Bucure§tiul 
altadata, despre cutremurul din 90... Imi da detalii despre saracia 
bucure§teana actuala, care e saracie lucie in casele sarace. 

Cand vine vorba sa imi vorbeasca despre rela^ia lui cu 
medicii... imi spune ca nu i-au cerut niciun ban ca sa ii puna 
mana la loc. . .dar el le-a dat 650 de lei ca a§a a vrut. 



128 



Altadata a mai avut probleme cu spitalul. . .§i nu i-au primit 
banii. Dar, cand a auzit ca vrea sa ii aduca oua §i vin de la 
^ara. . .medicul a acceptat. 

Am mers impreuna pana la metrou. Cand sa intru in 
metrou mi-am dat seama ca trebuie sa imi cumpar cartela. Insa 
Nea Vasile nu m-a lasat in ruptul capului pana nu am intrat, 
amandoi, pe cartela lui. 

Un om la vreo 50-60 de ani, mic de statura, imbracat 
saracacios §i suferind, mi se pleaca la plecare, imi saruta mana, il 
binecuvintez...§i se bucura ca a avut cu cine sa discute §i ca m-a 
bagat la metrou pe banii lui. S-a bucurat la culme ca am acceptat 
sa ma bagepe banii lui - subliniez asta - la metrou. 

A§a ca sunt personal... §i merg cu personalul, pentru ca 
imi plac oamenii personali . . .§i doresc sa aflu pulsul lor, al vie^ii 
lor. 

Concluzia mersului cu personalul: un alb impecabil la o 
profesoara navetista tanara, un verde de la o tanara doamna §i un 
bun sim{ foarte generos de la un om in varsta, care §tie §i ce e 
munca §i ce e bunul sim^. 

Merita sa conversezi cu oamenii...din personal, pentru ca 
sunt personam Unii dintre ei, desigur! . . . 



129 



Gustul ingratitudinii vs bunul simf al recuno§tintei 




1977, cununia civila aparinfilor mei 



■in 



Barbatul in varsta cu palarie = bunicul care m-a crescut 



173 



Femeia cu flori = mama mea 



174 



Barbatul tanar cu palarie = tatal meu 



175 



mamei 



Femeia in varsta din dreapta imaginii = bunica din partea 

•176 



A 1 *7*7 

In^eleg de ce oamenii se smintesc : fiindca sunt torpila^i, 
pe nepusa masa, direct in sinceritatea inimii lor. §i sunt torpila^i 
la nivel inalt, de oameni in care cred, pe care ii iubesc. . . 

Omul, oricat de meschin sau de copil ar fi, are un punct 
dureros...in care nu trebuie sa il atingi. Nu e uman sa il atingi! 
Dumnezeu nu lasa nerazbunata aceasta sminteala! De aceea, am 
inva^at, pas cu pas, amaraciunea a...ceea ce inseamna sa nu fii 



La primaria din localitatea Scrioastea, jud. Teleorman. 

Marin Piciorus. 
1 Joiana Piciorus. 

Octavian Comeliu Piciorus. 
1 Aurora Mecu, din localitatea Seaca, jud. Olt. 

Articol din data de 26 martie 2009. 



130 



om, ci bruta. §tiu ce inseamna sa nu l\\ dea nimeni nicio 
sansa. . .si totusi, Dumnezeu, sa \\\ faca parte. 

De unde stiu? Simplu! Prin aceste randuri subliniez de ce 
nu sunt trecu^i in CV-ul meu . . .proprii mei paring. De-a lungul 
timpului, mai murfi oameni grosi la inima...au presupus ca 
sunt... bastard 119 . O, nu, nu sunt bastard!. .Si, daca as fi 
fost. . .poate ar fi fost mai simplu! 

Parnuii mei traiesc, insa nu le plac.copiii si, mai ales, 
popiil De aceea am considerat ca inca nu ma pot legitima cu 
oameni. ..care nu ma vor. 

1 80 

Cutremurul din 4 martie 1977 a insemnat, pentru mine, 
personal... un eveniment...al izbavirii. Mama, impreuna cu o 
asistenta 181 , in mod ilegalist...vroia ca sa ma avorteze in acea zi, 
pentru ca sa nu isi pateze...rochia de mireasa. Tocmai se 
pregateau... 

§i cutremurul a inceput chiar atunci, cand ele doreau sa 
produca avortul. . .intr-o curte vecina. . .si s-au inspaimantat. 

Cutremurul a insemnat... minunea vie^ii mele, minune care 
pe al^ii i-a omorat iar pe mine m-a facut viu! Cand s-a intors 

1 89 

acasa, pentru ca totul sa ii fie clar ...toate lucrurile ei cazusera 
din sifonier...si se imprastiasera pe jos. Numai ale ei! Nu a mai 
indraznit sa ma avorteze... insa a ^inut un regim de via^a ca sa 
devin. . .rahitic si sa mor prematur. 

Insa, cu tot efortul ei de a ma omori...m-am nascut bine, 
paradoxal, pentru ca Dumnezeu m-a dorit. Dar, la doua 
saptamani dupa nastere...m-a lasat la bunicii mei, fara lapte si a 
plecat la mama ei. . .in urma unei cer^i cu tatal meu. 

1 81 

Bunicul meu... s-a pomenit cu mine, care eram de 
dimensiunea unei linguri (mi-a tot repetat acest lucru, cu lacrimi 
in ochi, pana a murit), mort de foame si singur. La doua 
noaptea. . .o vecina mulgea vaca 184 . . .ca sa imi dea sa mananc. Era 
primul dintre strainii. . .care aveau sa ma imbra^iseze. 

De aceea, cand am inceput sa scriu literatura, pseudonimul 
meu, Dorin Streinu 185 , era, de fapt, o marca personala dar, in 



178 De la nivel online. 

179 Anumiti credinciosi baptisti romani au tras...aceasta concluzie, cand au vazut ca nu imi 
tree, in CV, numele parintilor mei. 

180 Mai multe detalii: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cutremurul_din_1977. 

181 Care locuia la Alexandria, si care venise la soacra ei. 

182 Pentru ca sa inteleaga raul pe care mi-1 facea. 

183 Marin Piciorus. 

184 Nu mai stiu cum o chema pe femeie, dar era mama unui tractorist, pentru ca tataie era 
seful sectiei de tractoare din comuna si acela era subordonatul lui. 

185 A se vedea, la nivel online, tagul: Am fost Dorin Streinu: 
http://bastrix.wordpress.com/category/am-fost-dorin-streinu/. 



131 



acela§i timp, §i o recuno§tin^a pentru mul^ii straini din via^a 
mea. . .care mi-au fost mai aproape decat. . .cei de aproape ai mei. 

Din acea noapte...bunicul meu §i-a jurat ca nu ma va mai 
da parkrfilor mei, acestor oameni iresponsabili §i reci, care au 
trait in aceea§i curte cu noi...dar intr-o indiferen^a greu de 
in^eles. . .chiar §i pentru mine. 

Bunica mea 186 a devenit casnica... numai pentru ca sa ma 
creasca §i sa ma educe. Lor amandoi le datorez primii mei 20 de 
ani de via^a. . .pentru ca am trait cu ei §i am mancat din banii lor. 
Parin^ii mei §i-au vazut de via^a lor, §i-au folosit cum au vrut 
banii. . . iar eu am inva^at sa rabd, sa in^eleg. . . §i sa iert. 

Toata adolescen^a mea a fost o drama... vie. De 
aceea... mi-am jurat sa nu fiu nesimfit, rau, razbunator, alcoolic, 
curvar, indelicat etc., ca parin^ii mei. Tot acest travaliu al §colilor 
prin care am trecut §i toata crea^ia mea...e facuta cu ajutorul, 
preponderent, al strainilor...sJ nu al rudelor. Cei ai mei... dep arte 
au stat...§i se sileau cei ce cdutau sufletul meu... 

N-am in^eles niciodata cum po^i sa invidiezi sau sa ura§ti 
pe cine va... pentru ca face lucruri bune. Am ajuns la aceasta 

1 87 

varsta. . .am terminat studiile doctorale luna trecuta . . .am fost la 
bunica mea ca sa o vad. . .§i parin^ii mei nici nu s-au uitat la mine. 

E mai mult decat incredibil...insa nu pot sa imi inva^ 
mama §i tatal ca sa ma iubeasca! Am suferit enorm...ca nu am 
avut iubirea lor...pana cand durerea mi s-a cauterizat...§i harul 
lui Dumnezeu m-a dezlipit de acea durere sfredelitoare. 

E pentru prima oara cand vorbesc, in mod public, despre 
aceste lucruri, deloc frumoase, deloc atragatoare, deloc u§or de 
zis. De ce? Pentru ca sa observam cu totii...cat de rau e sa te 
compor^i in acest fel, cat de dezumanizant e. 

Ii am pe parnuii mei, pe rudele mele care nu ma vad...§i 
nu ma vor, pentru ca am intrecut pe to^i din neamul meu in 
cunoa§tere si elegan^a §i nu pot sa suporte aceste lucruri... zilnic 
in rugaciunile mele. Sufar zilnic pentru ei. Plang pentru ei...Ma 
zbucium...Insa nu po^i sa faci nimic, nimic impotriva voin^ei 
oamenilor! 

Neamul meu m-a inva^at, pas cu pas, ca nu po^i sa iube§ti 
cu for^a, ca nu e§ti respectat pentru ca e§ti un om al lui 
Dumnezeu, ca nu valorezi nimic... daca nu e§ti grotesc sau...daca 
excelezi, daca intreci, daca dai lec^ii prin propria ta prezen|a. 

Insa eu nu vreau sa in^eleg aceast lecfie intoarsa. Nu vreau 
sa accept... ca bunul sim^, binele, cura^ia, sfin^enia, 

186 Floarea Piciorus. 

187 Pe 19februarie'2009. 



132 



de§teptaciunea sunt ni§te pagube...§i nu ni§te valori 
fundamentale. 

Traiesc o singuratate teribila din partea acelora care m-au 
nascut...§i a acelora care ar fi trebuit sa ma iubeasca, macar a§a, 
trupe§te, prin intermediul sangelui comun. 

De aceea, cu demonii smintelii...sunt in razboi de la 
varsta de 6-7 ani, cu ace§ti demoni, care l\\ spun sa la§i binele la 
o parte, sa nu mai fii cinstit. ..§i sa te faci o bruta...care sa ii 
calare§ti pe cei mai pro§ti decat tine. 

Ma trezesc §i ma culc. . .cu acest satanism injur: cu ranjetul 
demonilor care vor sa clachez, sa ma pierd...in rele. O, §i e atat 
de u§or sa fii satanist. . .dar atat de greu sa rezi§ti, pas cu pas, intr- 
o lume duplicitara, avida numai dupa bani §i dupa imagine 
decupata de context! 

Insa mesajul meu...e sa va iubrfi parin^ii §i sa ii respecta^i, 
chiar daca nu va vor sau chiar daca nu §tiu sa va arate iubirea lor, 
mai mica sau mai mare! Sa-i iubrfi tocmai in pofida faptului ca 
nu va vor, ca nu sunt aten^i la voi. . .ca va invidiaza. 

Toata aceasta durere, acest munte de durere din inima mea 
nu a fost in van. Eu am scos din el aur...iar ei foe! Acum, am 
in^eles de la bunica mea, ca nu §tiu cum sa faca ca sa vorbeasca 
cumine... 

Insa ce sa vorbim...dupa 31 de ani? Habar am ce se mai 
poate vorbi...Nu pot sa ii iubesc trupe§te, ca de la fiu la 
parinte. . .pentru ca nu am primit o astfel de iubire. . . 

Nu pot inventa iubire! Iubirea se daruie, pentru ca sa se 
intoarca, inapoi, la tine! Ii iubesc duhovnice§te, cu iubirea lui 
Hristos, care vede §i in parinte §i in du§man §i in prieten... numai 
apropiafi. 

Sunt in stare ca sa ii spovedesc.ca §i pe bunica mea, cu 
toata aten^ia, daca ar renun^a la ateismul lor declarat, 
furibund. . .pentru ca eu reprezint pe preotul pe care ei nu il vor. 

Insa...trecutul nu poate fi §ters...§\ nici comprimatl 
Neiubirea, aceasta ingratitudinc.are nevoie de iertare. 

Imi cer scuze daca v-am intristat cu marturia mea 
publica... Doar vreo 3-4 in§i o §tiau pana la aceasta data, a§a, in 
toata nesavoarea ei. Astazi am trait o decep tie... care m-a intristat 
pro fund. . .§i, scriind aceste lucruri. . .mi-am plans durerea de doua 
ori. 

Nu da^i na§tere la copii, daca nu §ti^i sa ii iubi^i mai mult 
decat pe dv. in§iva! 

Nu va bate^i joe. . .de vlastarele lui Dumnezeu, pentru ca nu 
ve^i scapa nepedepsi^i! 



133 



Nu ii sminti^i pe cei mici sau pe cei sinceri cu dv., pentru 
ca va ve^i sataniza pas cu pas! 

Imi cer inca odata iertare... pentru ca v-am intristat, poate, 
cu durerea mea! 



134 



Omul care mi-a spus prima oara: „ ar fi bine sa 
facefi teza doctorala pe opera Sfdntului Simeon 
Noul Teolog" 




~n 



Moartea dramatica a parintelui profesor Constantin 
Mihoc m-a luat iara§i pe nepregatite. Statura sa inalta §i calma 
imi staruie in minte de cateva ore, de cand am auzit vestea 
nea§teptata a mor^ii sale. 

De§i nu am mai avut ocazia sa discut cu dumnealui, clipele 
marcante, cand 1-am cunoscut intru catva, au fost acelea, cand in 
primul an de facilitate, am facut o lucrare despre vederea lui 
Dumnezeu la Sfantul Simeon Noul Teolog 190 . 

L-a impresionat faptul, ca un student, abia intrat pe bancile 
faculta^ii, venea cu un proiect, pe care l-a muncit in mod personal 
§i ca era apt sa discute despre probleme atat de profunde §i 
nelaindemana oricui. 



' Articol din data de 5 august 2009. 



Mai multe fotografii cu sine: 
http ://images. google. ro/images?q=Constantin+Mihoc&oe=utf-8&client=firefox- 

a&rlz=l Rl GGGLen R03 56&um= 1 &ie=UTF- 

8&ei=ZK04S6ezO6aknQOA2NzwDw&sa=X&oi=image_result_group&ct=title&resnum= 

4&ved=0CCsQsAQwAw. 

190 Am pastrat manuscrisul acelui articol, pe care inca nu 1-am editat la nivel online sau in 

vreo carte a mea. 



135 



De aceea mi-a spus sa pastrez textul §i sa ma gandesc 
serios, ca, pe viitor, sa fac munca de cercetare academica §i sa 
continui subiectul ca atare. 

Fara sa imi propun, cu ostenta^ie, alegerea subiectului, 
proiectul tezei mele doctorale a fost tot pe teologia 
simeoniana 191 ...§i, se pare ca parintele profesor Constantin 
Mihoc a avut dreptate. 

A avut dreptate cand m-a incurajat sa fac ceva, la care nu 
ma gandisem nicio clipa mai inainte. Un astfel de indemn a fost 
benefic §i ii sunt recunoscator pentru el. 

Dumnezeu sa va odihneasca in pace, parinte profesor 
Constantin §i va mul^umesc pentru cele pe care le-am inva^at de 
la Sfin^ia voastra! 



191 Teza noastra doctorala se afla la nivel online si o puteti downloada, in mod gratuit, de 
aici: http://bastrix.wordpress.eom/2009/l 1/1 8/vederea-lui-dumnezeu-in-teologia-sfantului- 
simeon-noul-teolog/. 



136 



Sa vezi si dincolo de ochi 




1 Q9 

Nici adormirea sa nu m-a luat pe asteptate. Exista, 
uneori, un fel de a muri...care ma lasa fara cuvinte. Tocmai de 
aceea nu am scris nimic, de cateva ore incoace, de cand am aflat 
vestea. Pentru ca nu ma pot obisnui usor cu moartea unora. . . 

Parintele Teofil, un alt Fericit al lui Dumnezeu, a plecat 
dintre noi cu un aer frumos, cu zambet teologic. Pentru ca 
prezenta sa printre noi a avut darul sa ne spuna, ca poti sa vezi 
dincolo de ochii stinsi, dincolo de pleoapele lasate, dincolo de 
tine. . .daca ai harul lui Dumnezeu drept ochi noi, duhovnicesti. 

Cand unii merg de-amboulea si cu ochi buni, cum sa nu fie 
o minune imensa, cand vezi pe un om fara ochi, ca merge sa 



192 Articol scris pe data de 30 octombrie 2009. 



137 



predice peste tot, sa spovedeasca, ca citeste si scrie carti, concepe 
carti. . .si, mai are si zambet non-atotsiutor? 

L-am audiat de vreo doua-trei ori in direct, in sala. Nu am 
vorbit niciodata cu dumnealui, insa am auzit vorbe 
frumoase...dar si urate despre el. Insa eu nu ma uit la ceea ce se 
spune despre cineva... ci la ceea ce vad in cineva. Nu imi plac 
comentatorii care denigreaza si nici cei care umfla conturul unei 
persoane. . .ca sa devina, cu dinadinsul, personalitate. 

Personalitatea duhovniceasca nu este intruziva, adica nu se 
propune in mod barbar in viata ta...ci ea intra ca uleiul in 
candela si la fel si arde in tine. Persoana sa si cuvintele sale s-au 

5 5 5 

sedimentat in timp, desi nu cred sa fi vorbit vreodata despre el in 
mod public. Doar privat. . . 

Dumnezeiescul Teofil face parte din lumea lui, care nu e 
lumea mea...Face parte din romanismul primei parti de secol 20, 
are parfumul lui, modul lui de a pune problema...insa, de foarte 
multe ori am simtit caduce, improprii modurile cum punea 
problema, atat el cat si alti Dumnezeiesti Parinti ai Romaniei, 
care au adormit. . .sau o vor face in curand, ca asta e viata omului, 
fie el si Sfant... 

5 

Insa, cu toate ca era depasit de vreme in abordarea sa 
eclesiala si in cuvantarile sale (si toti suntem depdsiti, mai mult 
sau mai putin, atata timp cat lumea noastra, in care am trait, 
moarc.la un moment dat si nu o mai invie nimeni si vine... la 

5 5 

rand... lumea altora), tocmai asta m-a fascinat: ca imi vorbea 
despre lumea lui, care nu era lumea mea...dar care a imbogatit 
lumea mea. 

Femeia de la tara, de vreo 60-70 de ani, care vine la oras, 
dupa cum stiti, vine cu fusta ei si cu baticul ei de acum 30 de ani, 
pe care le-a imbracat, cand era ea tanara, cu modul ei de-a fi. Nu 
stie, eel mai adesea, cum se vorbeste la mobil, cum se foloseste 

5 7 7 5 7 , 

un card bancar, cum se face chat... Lumea ei a inghetat 
undeva...si aceasta inadaptare continua la nou pe mine ma 
infioara, pentru ca e, eel mai adesea, voita. . . 

La fel erau si vorbele si modul lui de a face teologie si 

5 5 O 5 

modul lui de a vedea lumea: ramasesera in urma. Insa, cu toata 
aceasta ramanere in urma in domeniul surselor teologice si a 
raportarii la ele, a vorbelor, a cunoasterii pacatelor si a bunelor 
vremii noastre reale si nu imaginare . . .FarintelG Teofil avea 
ingenuitatea sa, frumusetea sa, copilarismul sau matur, sfintenia 
sa, experienta sa enorma...care te faceau sa treci peste micile 
neajunsuri aduse de varsta si de inadaptare. 



138 



Ceea ce m-a binedispus, ceea ce m-a umplut de har era 
seninatatea, jovialitatea si lejeritatea sa duhovniceasca de a 
disculta probleme grave, in doi timpi si trei miscari si cu un 
limbaj comun. Traia o Ortodoxie destinsa si nu crispata. Stia sa 
se faca iubit, apreciat, ascultat pana la sufocare...pentru ca 
spatiile unde el conferentia deveneau, deodata, mici. 

Era fenomenul frumos, minunat, care se dorea vazut. Era 
eel de la care se asteptau multe, impotriva sanatatii si a 
handicapului sau. Era eel care isi inregistra (cat imi placea asta!) 
cuvantarile, pentru ca sa le reasculte, sa le pasteze. . . 

Un om al curajului si al rezistibilitatii impotriva 
handicapului sau dobandit de vedere. Un om al muncii, cum nu 
sunt multi dintre cei tineri, de astazi. Un om al bunului simt, cu 
dragoste fata de Traditia Bisericii, cu dragoste fata de romani, cu 
dor pentru tineri, pentru a se darui prin cuvant si fapta altora. 

Nu, lucrurile nu tree neobservate, chiar daca, uneori, 
raman...neconsemnate! Faptele raman in oameni, formeaza 
oamenii. Ceea ce se face in ascuns, in taina se vede pe fata, pe 
trupul, in cuvantul, in carnea si in sufletul omului. Nimic nu 
ramane fara vedere! Ochii lui Dumnezeu privesc, iau seama, 
asculta indelung. Ochii lui Dumnezeu ne asculta indelung si 
urechile Sale ne vad indelung. 

Si iarasi: nu mi-am propus in aceasta seara ca sa va 
vorbesc despre el. Nu mi-am propus nimic. Dar harul vietii lui, 
care a ramas in mine si in multi altii, cu siguranta, m-a indemnat 
sa vorbesc si vorbesc cu placere, cu bucurie, cu candoare, pentru 
ca cuvintele izvorasc. . .si nu sunt trase de par. 

Necrologurile nesincere sunt precum copilul dus cu forta la 
gradinita. Ala nu vrea sa mearga...si bunica-sa sau mama-sa ii 
spun invatatoarei...ca nu a putut sa doarma toata noaptea de 
dorul gradinitei... 

Cam asa ramanem in oameni: ca un izvor de bucurie si de 
seninatate, de cuvinte frumoase, daca suntem o imagine plina, 
crestineasca, pro fund ortodoxa! Daca vrei sa fortezi lucrurile nu 
vei avea nimic. Dar daca te darui oamenilor, daca le misti inimile 
si mintile, daca le umplii gandurile si inima cu har, atunci harul 
lui Dumnezeu va vorbi despre tine in inimile altora. 

Dumnezeu sa te ierte, Parinte Teofile, si sa ne ierte, prin 
sfintele tale rugaciuni catre Domnul! Si iti multumesc frumos 

G 5 5 5 

pentru candoarea de a ne fi aratat ca Ortodoxia e o viata cu mult 
umor serios, cu multa nevointa serioasa, cu multa curatie 

~ i ? 5 

ascetica, cu multa deschidere, adica cu fata omenoasa. 
Si abia e inceputul. . . 



139 



When You Are Born Again 




The day of October 3 1 is my birthday. . .and I reached at 32 
years . After 4 years of literature and painting, after 100 or so 
books, after 15 years of theology, after 4 years of priesthood, 
after 4 years of blogging, in 32 years... I feel everything from the 
beginning, all in a student's life. Today I felt, that I was born 
again, or take to the top, because that life is a journey, that never 
ends, although you die. . . 

God taught me to appreciate life, because life means 
properly in which we saved. He taught me to respect life from the 
first moment of my life, because I was saved from death by an 
earthquake. An earthquake, earthquake in 1977, saved my life in 
order not to be aborted by my mother. 



Articol scris pe data de 31 octombrie 2009. Fotografia supra e facuta de doamna 
preoteasa, cu mine rugandu-ma la mormantul Fericitului Dumitru Staniloae, Parintele 
nostru. Langa mine e crucea sa si a sotiei sale... 



140 



Continuously and learned that life is pointless, if your life 
means a work that fulfills you. And my life is a job and a prayer, 
which I celebrate myself, make myself beautiful, beautiful man. 
Therefore today I am happy, fulfilled. . .but feel that I have to take 
one from beginning, I forget what I did and I concentrated on 
what to do. 

Without this fresh start everything I have done not make 
sense. 

Looking back and seeing the long line of miracles in my 
life. I see those who helped and those who I have avoided due to 
satanic or I was impaired. I see all sorts of people and great 
events in my life. This would have occurred, if not 
started. . .earthquake. 

In Romania, died in 1977, in that earthquake, many people 
value... But I was born when, at the end of October and early 
November, in an ambiguous atmosphere. I have lived until about 
13 years into full communism, for class 8th to begin to teach 
democracy, because of the revolutionary events of 1989's 
Romania. 

The year 1989 marked my conversion to the Church's life, 
just because some young people, like me, who were dying in the 
streets, with flowers in their hands, because President Nicolae 
Ceau§escu, the communist dictator of that date. In 1989, in 
Bucharest, tank was passed over the young demonstrators, who 
had flowers in their hands. 

Their faith and their courage have passed since then in my 
heart, for which I thank them and pray for their salvation. 
Therefore I say that no one comes by chance on this earth, but 
each one is born with a purpose, a purpose that God wants. And I 
think my vocation is to be a servant of the Church, a priest and a 
writer of the Church, a theologian, to speak about the wonders of 
God in the life and history of the Church. 

I feel the same with all my being. Therefore I need, day by 
day, to do something more and more beautiful for me and for all 
together. And every day is an evocation of presence and work of 
God in our lives. His presence with us is that which makes us 
constantly changing life, to see our sins, we see errors, let us see 
our wickedness. . .but we while, to be others, to be His own. 

Write it here, I do not evoke my person, but evokes person 
of God and I thank and publicly, in the eyes of all for the 
wonders of my life. And our Church has, in its Liturgy, prayers 
for the blessings of God poured into our lives and encourages us 



141 



to thank His with heart size. It teaches us to thank and to enjoy 
front of God. 

And, if we live our lives before Him, all before Him and 
we should enjoy beautiful. 

I thank, my God, for all! 

I know, that I can not pray to Thee. 

But I know You know my heart and understand my joy for 
You and that only You are my joy completely. 

Your will be with me, my God, to know what to do with 
my life! 

This is the fulfillment of my, if I see what to do. 

Fill me of Thy glory and Thy eternal joy, that Yours is the 
Kingdom and power and glory of the Father and the Son, and 
Holy Spirit, now and ever and ever. Amen! 



142 



Intdlnirea cu Sfdntul Ierarh Spiridon sau despre 
seriozitatea asprimii duhovnicesti 




Nu, nu mai suport tipul de icoana renascentista, cum e 
aceasta 194 , care e o bataie de joe, o inlocuire a celei traditional 
ortodoxe! 

Insa, prin intermediul ei, 1-am intalnit prima data pe 
Sfantul Ierarh Spiridon 195 , pe la 7-8 ani. E o reproducere pe 
hartie, de prin anii '70-80 probabil...insa seriozitatea privirii sale 
de aici a devenit prima intalnire a mea cu asprimea vietii 
duhovnicesti. 

Harul lui Dumnezeu a lucrat in mine insa, prin aceasta 
icoana adanc desfigurata, antropocentrica, si mi-a dat sa simt 
ceva din profunzimea vietii Sfantului Spiridon. Nu stiam nimic 
despre el...decat aceasta privire. Si, se pare, ca aceasta privire, 
alaturi de alte priviri si intelegeri s-au constituit in fundamentul 
viitoarei mele convertiri. 

Aseara am cunoscut o femeie foarte speciala, profunda, 
misterioasa...si, in acelasi timp, foarte trista in sine. Tipul de om 



' Articol scris pe data de 1 1 decembrie 2009. 



Mai multe date despre sine: http://ro.orthodoxwiki.org/Spiridon_al_Trimitundei. 



143 



care a crezut ca viata e o aventura... si aceasta aventura, acum, isi 

5 5 ~ ~ 5 

cere scadenta. 

5 

Si privind-o am inteles cat de usor e pentru o astfel de 
femeie trecuta prin viata si inca sub 50 de ani, invartita prin 
lumea artistilor, a politicienilor, a magnatilor de tot felul sa se 
converteasca. Doar cateva cuvinte. . . 

Trebuie sa ii spui acele trei vorbe, in ochi, direct, ca sa o 
faci sa se rascoleasca interior. . .sa geama dupa Dumnezeul ei. 

Tristetea profunda are nevoie de...realismul vietii 
duhovnicesti. Asta cautam cu totii! Cum sa II gasim pe 
Dumnezeul Cel viu, Care ne umple inima, Care ne tamaduieste 
viata, Care face ordine in viata noastra, care e vraiste. 

* 7 5 ~ 5 

Doar cateva vorbe. . . 

Ma uit adesea la tinerii care cred ca II cauta pe Dumnezeu, 
care vin sa te-asculte, care se due la Manastiri, in pelerinaje. . .Dar 
ei nu-L cauta, in mod real, pe Dumnezeu, pentru ca sunt plini de 
ei si plini de viata in acelasi timp. Nu II cauta pe Dumnezeu 
pentru ca nu L-au pierdut de fapt. Ei cred ca nu stiu ce sa 
faca. . .dar, de fapt, ei niciodata nu au trecut prin drama renuntarii 
la ei insisi, la constiinta, la Dumnezeu, la tot. 

55? 55? 1 

Ei sunt ingenui in cautarea lor. . . si au tot. 

Oamenii storsi de viata insa, oamenii secatuiti de atata 

55? 5 

distractie, curvie, hule si depravare morala II cauta in mod real pe 
Dumnezeu, pentru ca ei nu-L mai au. Nu-L mai au ca tinerii 
prostuti, care cred ca nu stiu ce sa faca, cand, de fapt, ei nu vor sa 
ia taurul ascezei de coarne. . .si nu ca nu stiu ce sa faca. Stiu ce sa 

5 5 5 

faca. . .ca nu sunt baloti de paie, dar nu vor! 

De ce? Simplu! Pentru ei, viata lor le sta inainte...E lunga. 
Li se pare ca mai e timp si pentru Dumnezeu, pentru a-L iubi pe 
Dumnezeu mai aprins, dar se invata tantalai, efeminati in 
dragostea lor pentru El. 

Insa pentru unul care are nevoie de har ca de sange in 
vene, Dumnezeu e lucru serios si nu...plimbare, pelerinaj, 
convorbiri duhovnicesti. 

5 

Nu vorbi de funie in casa spanzuratului. Tot la fel, nu vorbi 
despre Dumnezeu si despre credinta, acolo unde acestea sunt 
cautate cu rafuieli interioare, cu zbucium, cu neliniste multa. 

Unii cred ca II au si nu II mai cauta si mor reci si goi sau 

5 5 5 C 

calduti ca apa statuta, pe cand altii se zbuciuma in chip si fel, II 
cauta peste tot, II cauta si II vor si II nimeresc, tocmai cand 
credeau mai putin, pentru ca nu se cred posesorii Lui. 

Dictatorii, fariseii, puslamalele religioase, mentorii 
inchipuiti, ocultatorii credintei sunt cei care cred ca sunt pe picior 



144 



de egalitate cu Dumnezeu. Adica cred ca se trag de barba cu 
Dumnezeu, joaca zaruri cu El. 

Insa, pentru cei care credinta nu e o diploma, pe care sa o 
arati la toti, cu care sa te impaunezi, Dumnezeu e o somitate de 
seriozitate, de raspundere, de atentie si delicatete, de nu mai au 
timp sa se laude cu ea. 

M-a strapuns si a ramas in mine seriozitatea privirii si a 
vietii Sfantului Ierarh Spiridon. 

Aceasta a fost prima intelegere experimentala a relatiei 
sale cu mine. El m-a invatat privindu-ma prin icoana. Cand am 
citit viata lui, cand am sarutat Sfmtele sale Moaste am invatat si 
experimental alte lucruri, dar niciodata aceasta privire directa, 
complexa, profund serioasa, profund acaparatoare. Ceea ce m-a 
invatat direct prin icoana sa nu m-ai m-a invatat nimeni 196 . 




Icoana infra e o icoana traditional ortodoxa a Sfantului Ierarh Spiridon. De aceea puteti 
face comparatie intre aceasta si prima, cu care am inceput articolul. 



145 



Si aceasta privire directa si tipul de aceste experience 
directe si minunile si tot felul de intelegeri duhovnicesti traite in 

5 5 5 C 5 

relatia cu Sfintii nostri sunt date vii, reale ale Traditiei ortodoxe. 

5 5 5 7 5 

De aceea trebuie scrise, pastrate, sublimate, pentru ca altii sa stie 
ca, inaintea lor, aceste lucruri s-au mai petrecut si cu inaintasii lor 
si sa se bucure si sa fie incredintati de veridicitatea lor. 

5 5 5 5 

O privire cat un tratat de teologie! 

O privire bulversant de frumoasa si care iti transmite 
intuitia adevaratei experience duhovnciesti. 

Tocmai de aceea Sfmtele Icoane trebuie sa fie pictate 
traditional, cu chipurile Sfintilor pastrate traditional in Biserica, 
pentru ca ele sa ne priveasca si sa ne transmita simtul adevaratei 
nevointe, adevaratei seriozitati, adevaratei cuprindere a 
adevarului. 

1 Q7 

Nu poti agiorna Icoanele! 

Masacrul adus de renascentism si realism in pictura 
bisericasca ortodoxa e ca bomba cu neutroni. Pana nu le inlocui 
nu te vindeci de o privire neroada, boanta asupra vietii 
duhovnicesti. 

5 

Sfmtii iconografiei ortodoxe autentice nu sunt bucalati, 
grasi si plini de osanza iar Sfmtele nu sunt cu pieptul afara si 
senzuale! 

Tocmai de aceea iconarii reali sunt teologi vizuali, teologi 
care vizualizeaza dogmele si nu pictori! E ca diferenta intre 
lautar si compozitor de muzica: urechea e ureche chiar si cand e 
mare dar muzical, iar compozitorul e ala cu stiinta mare in 
domeniul muzicologiei. 

Din cauza saraciei inca se mai picteaza in Romania, de 
catre tot felul de ageamii, Bisericile noastre. Preturile picturii 
bisericesti insa sunt foarte piperate si nerealiste. La fel si pretul 
constructiilor eclesiale. Totul este exorbitant. 

5 

Sunt rari insa si maestrii picturii ortodoxe, pentru ca 
iconarul nu numai ca e un geometru al ascezei, dar trebuie sa fie 
si un teolog profund si un traitor profund, ca orice teolog 
ortodox. 

Pentru ca trebuie sa transmita starea ascetica si duhovnicia 

5 

Sfantului sau a complexului praznical pe care il picteaza. Trebuie 
sa trasmiti, in mod iconic, nevazutul dar sesizabilul, perceptibilul 



197 Nu le putem schimba dupa gusturile si mofturile generatiei de fata, ci trebuie sa le 
pictam potrivit Traditiei Bisericii si pline de teologia si ascetismul lor. 



146 



la nivel duhovnicesc al Sfantului, care trebuie sa intre in relatie 
cu tine. 

Icoana nu e o fusta sau o rosie, pe care tu pui mana si o 
cumperi! Icoana e o prezenta personala, prin harul lui Dumnezeu, 
pentru ca intermediaza o intalnire personala cu Sfantul iconizat 
pe ea si care ne personalizeaza. Desi icoana nu e vie, pentru ca e 
pictura pe lemn sau pe zid, ea intermediaza o relatie vie cu 
Sfantul iconizat pe ea, tocmai de aceea e o prezenta personala, 
pentru ca te introduce intr-o relatie personala abisala. 

Insa, daca pe Sfantul Ierarh Spiridon 1-am cunoscut de la 
icoana spre viata lui si spre rugaciunea fata de el, pe Sfanta 
Mucenita Filoteea / Filofteea (romanizat) am cunoscut-o de la 
cateva date despre ea si apoi, intr-un mod profund si foarte 
personal, in momentul cand i-am sarutat Sfmtele Moaste. 




147 



.198 



Undeva in 1991-1992, inainte ca sa intru la Seminar 
sarutarea trupului Sfintei Filofteea a fost prima mea intalnire cu 
Sfmtele Moaste ale unui Sfant 199 . 




Sfanta Filofteea m-a invatat, prin acea sarutare a trupului 
ei, ce inseamna curatia si fecioria sufletului si a trupului. Atunci 
am avut prima intalnire reala cu curatia la modul zdrobitor, 
defmitiv. 

La fel pot da multe detalii, despre intalnirile mele cu 
Sfintii, care inseamna tot atatea transmisii directe de experienta. 
Ale lor catre mine. Si, cu siguranta, fiecare dintre dv. puteti da 
marturii asemanatoare, despre modul cum ati perceput ca Sfintii 
lui Dumnezeu intra in viata dv., pentru ca asa, de fapt, se petrece 
cu fiecare credincios in parte. 

Relatia e reala, e vie, e transfiguratoare. 

Dupa aceea nimic nu mai e la fel. 

Totul devine si mai mult, si mai bogat in intelegere. 



Seminarul Teologic Sfdntul Calinic Cernicanul de la Turnu Magurele, Teleorman. 
199 Racla cu Sfintele Moaste ale Sfintei Mucenite Filofteea. Fotografia a fost preluata din 
articolul de aici: http://calindragan.wordpress.com/2009/12/07/7-decembrie-sfanta-filoteia- 
iubitoarea-de-dumnezeu/, unde gasim si amanunte biografice despre Sfanta Filofteea. 



148 



Insesizabila poveste. Despre el la persoana a 4-a 



El statea cu sensibilitatea 200 pusa la pamant in fata lui, a 
celuilalt. II batuse pana cand 1-au durut mainile, pana cand oasele 
mainii drepte, ale pumnului, au inceput sa-1 doara. 

Disproportia dintre tata si fm sau dintre mama si fiica nu 
mai contau in acest moment si nu mai conta nici daca el sau ea 
sau niciunul dintre ei, deci eel de la persoana a 4-a, vazuse ceva, 
asa, din intdmplare. 

Cearta devenise agresiune, agresiunea calca in picioare 
cuvintele, cuvintele nu mai contau deloc in fata lui, si cand da cu 
pumnul, eel mai tanar, nu avea nicio alta sansa, decat sa rabde 
loviturile. 

Rabdarea, o astfel de rabdare, naste monstri. Frustrarile se 
tin lant. Ele pot naste misoginism, triumfalism, barbarism, 
sadomasochism interior, dorinta de ati bate ioc de cei care ti se 
par tot la fel de neputinciosi ca si tine, eel de odinioara. 

Sangele ii siroia pe obraz. Lacrimile se amestecau cu mucii 
lui sau cu murdaria de pe jos. 

Fata ii devenise altceva. 

Ea era o expresie pe care, daca ai fi stat sa o descifrezi, te- 
ar fi infiorat. 

Fa^a lui era o panorama deschisa, viguroasa, a razbunarii, 
a dorin^ei de a se razbuna cu orice pret sau de a baga in pamant 
pe eel din fa^a lui, de a-1 desfiin^a pur §i simplu. 

Cand te gande§ti in spatele vie^ii tale, lucrurile sunt 
estompate. Dar atunci nu erau. Amintirea uita, te ui^i, i^i revii, dar 
undeva se aduna tot timpul o mie de miliarde de frustrari, pe care 
nu mai §tii sa le gestionezi prea bine. 

Mama il elibera de mazga de pe fa^a. Ii §terse lacrimile, 
dar nu §i furia din inima, il imbraca in alte haine (pe astea i le 
rupsese celalalt) §i il trimise la joaca. 

Ce fel de joaca mai e aia, in care \\\ vine sa vorbe§ti cu 
jucariile, dar nu §i cu oamenii? 

Ce joaca teribila e aceea in care \\\ inabu§i toate cuvintele, 
pentru ca niciun cuvant al tau, nu valoreaza niciun ban? 

De unde joaca?! §i, cu toate astea, el se juca in tacere, 
invaluit intr-o umbra de mister frumos, pe masura ce furia din el 
pierea si revenea grija de caii lui din plastic, care trebuiau, §i ei, 



200 Un text din data de 13 decembrie 2006. 



149 



culca^i, cand vine seara. Furia se pierdea in launtrul inimii lui §i 
ie§ea la rampa, la fatada, frumusetea. 

De fapt, frumusetea era acea savoare, pe care al patrulea, o 
gase§te la al treilea §i nu o mai gase§te la primul. Mama era intre 
primul §i al treilea. Al patrulea sta distant de istorie §i nareaza 
istoria. 

Istoria are nevoie de istorici, dar are nevoie §i de 
personaje reale. Daca al patrulea pierdea din vizor drama aceasta 
mica, ea nu ar fi existat niciodata in istorie. 

Cel care comenteaza evenimentul face istorie fara sa vrea, 
fara sa ii §tie consecin^ele. Insa istoriile se pierd ca §i urmele 
personajelor. Istoria se rescrie de fiecare data, mai dureros sau 
mai fals, cu mai multa patima sau cu dezinvoltura. {...} 

Insa, in acea seara, al treilea s-a gandit ca via^a nu poate sa 
fie bataie §i nici stres zilnic. A in^eles cat de prost e§ti cand nu 
§tii sa \\\ respec^i timpul, via^a, cand nu §tii sa i^i respec^i inima §i 
lacrimile. 

Nu a mai vrut sa planga §i nici sa scoata lacrimi din el in 
momentul, cand nu are nicio indulgen^a din partea nimanui. §i-a 
propus sa nu repete gre§eli paternale, sa nu contamineze, la 
randul lui, alte lacrimi, tot la fel de suave §i de sincere ca §i ale 
sale. 

Pentru istorii de inima, trebuie sa m...inimal El, al treilea, 
are inima. 



150 



Ma vei intreba lucruri. 



Ma vei intreba 

daca mor cand traiesc , 

daca imi beau ceaiul sau 

cafeau la fel ca si tine, 

daca iubesc tot ceea ce trece 

pe langa mine si prin mine, 

daca toate intrebarile 
ma asalta sau numai unele. . . 

Ma vei intreba daca 

nu te-am mintit niciodata 

si despre cat de greu mi-a fost 

cand nu ai fost langa mine, 

ce prieteni am avut, 

pana cand i-am avut, 

de ce i-am pierdut 

si cat de mult copilul din mine 

a devenit matur 

sau maturitatea din mine 

e la fel ca ochii tai vii, 

zglobii. 

Cand imi vei darui prietenia ta 

ma vei intreba 

unde am fost pana acum 

si de ce nu ne-am intalnit 

mai devreme, 

de ce nu au fost emailuri 

pana la noi 

sau telefoane, 

care sa ne uneasca. . . 

Sau, poate, ma vei intreba ce 
nu am facut cand tu nu erai 
sau ce am facut cand te asteptam. 

Si iti voi spune atunci, 



201 



Un poem din 30 ianuarie 2007. 



151 



prietenul meu, 
iubitul meu suflet pereche, 

ca te asteptam ca sa vii, 

cu aceeasi intensitate cu care 

ma grabeam sa te astept. 



152 



Unde nu erau ei? 



909 

Mereu incercau sa treaca mai departe . Cumparau ziarul 
de dimineata, mai discutau la o cafea, vorbeau ore in sir despre 
mici lucuri, pe care ei le considerau cele mai importante si se 
odihneau. . . Se odihneau in timp ce vorbeau 'sir-te margarite , in 
timp ce el isi amintea despre tineretea lor iar ea, mai atenta la 
timp, ii repeta intr-una, ca trebuie sa mai faca si piata. 



In chilia sa, parintele Nicolae isi impartea timpul intre 
asteptarea rugaciunii de seara si cartea pe care trebuia sa o 
termine. O pasare se auzea pe un ram, cantand...in timp ce 
rugaciunea inimii lui era ca susurul unui rau incet, de munte... 
Nu puteai sa ii strivesti rugaciunea. . . . 



Sunase telefonul de mai multe ori. Comenzile de alimente 
pentru a doua zi trebuiau sa soseasca, alaturi de nota de plata la 
gaze. 

Doamna Cecilia nu incercase sa il sune pana la aceasta 
data pe V., pentru ca nu stia in ce ape o sa-1 gaseasca. Avea un 
tremur interior, care sim^eai ca o sa dea pe afara, ca o sa 
izbunceasca in plans sau, ca si de alte da^i, o sa ridice telefonul si 
o sa-1 sune. 

Nu 1-a sunat in acea zi. A asteptat, de fapt, pana seara, 
cand to^i angaja^ii firmei au plecat si apoi 1-a sunat, ca o 
adolescenta, care spune primul te iubesc din via^a ei. 



Isi numara banii pe care ii castigase in acea zi. Statuse pe 
caldaram de la ora 9 dimineata pana la ora 1 6, cand a gonit-o, de 
acolo, ploaia. 

Acum, uda pana la piele, se aciuase langa un copac, si 
incercand sa nu o vada nimeni (desi ploua toren^ial) femeia isi 
numara banii uitandu-se in toate par^ile. 

Instinctul atentiei... Frica de a nu fi furata... 



202 O scriere din data de 31 ianuarie 2007. 

203 Vorbeau multe si de toate. 



153 



Acum doua saptamani mi se plansese ca i-au fost fura^i 
banii de catre un capcaun, care venise si i-i smulsese din mana. 

Am crezut-o...desi eram sigur ca imi poate insira la 
minciuni cu ghiotura 204 si eu tot am s-o cred. Nu din credulitate, 
ci din sinful ca nu puteai sa nu o crezi pe ea. Ea te mintea, 
intotdeauna, foarte credibil. 



Trecu indiferenta pe langa chioscul de ziare, se indrepta 
spre el (el o astepta) si se sarutara. Intalnirea lor avea, de departe, 
ceva erotic si indiferent in acelasi timp, un fel de prins al mainii 
care i^i da de injeles dar, in acelasi timp, si multa indiferenta a 
asteptarii. Jocul de culise era usor interceptabil. 

Sim^eai ca nu sunt casatorrfi si ca aventura e pusa la punct, 
in cele mai mici detalii dar, in acelasi timp, ca ceva funest ii 
asteapta. O iubire unde nimeni nu se gaseste si nu se intalneste cu 
nimeni ci numai trupurile se cauta intr-o febrilitate nauca. 



M-am intors acasa binedispus, cu un fel de bucurie pe care 
nu mi-o pot ascunde. I-am povestit ce am facut. So^ia mea se 
astepta ca sa mearga astfel lucrurile. 

Am baut pu^ina apa rece si m-am uitat la linistea din 
camera, la linistea care imi facea bine. Dupa atatea cuvinte, unde 
obosisem din plin, intalnirea cu tine, in tacere, in impacarea 
inimii nu e resim^ita decat ca o binecuvantare imensa. 



Unde nu erau ei? Unde nici noi nu eram. Nu eram in noi, ci 
aiurea. Treceam de la una la alta. Ne imbatam de iluzii, aveam 
capul plin de planuri, care mai de care mai mare^e si nu incercam 
sa ne protejam, cumva, sanatatea. Munceam prea mult. Ne 
dureau ochii dupa ore intregi de citit, incat nu mai puteam sa-i 
inchidem. 

Citeam tot ceea ce ne cadea in mana, citeam cu o nespusa 
graba, cu graba ca vrem sa terminam de citit toate car^ile din 
lume. Binein^eles, ca nu aveam sa citim toate cdriile. 



204 Cu ghiotura = in numar mare, cu gramada. 



154 



§tiam cu to^ii ca planul nostru de a introduce, cu for^a, 
zeci de pagini, de ganduri in noi, nu inseamna o achizifie ci o 
tortura interioard, atata timp cat nu vine totul de la sine. 

Citeam §i dincolo de puterea normala a adolescen^ilor care 
eram, pana cand creierele noastre incepeau sa gandeasca 
excedentar, sa ia foe §i sa ne mi§cam ochii, de la pagina la 
pagina, uluitor de repede. 



Uitam. Ceea ce ne aducem aminte e, de fapt, ceea ce am 
uitat §i ne-am readus aminte. Efortul nostru nu e acela de a 
inmagazina ci de a ne clddi mereu, de a ne sim^i ni§te locasuri de 
Bisericd. Cu toate caderile noastre zilnice, ceea ce este in fa^a 
noastra e bucuria iertarii lui Dumnezeu. 



155 



Primdvard cufrisoane 



De cand suferise atacul de cord era foarte atent la tonul 
vocii, la faptul de a nu se enerva, la efortul prea mare. Mult prea 
atent la detalii. II enervau sunetele stridente §i mai mult. 

Nu mai putea suporta ticaiturile ceasului, mana stanga il 
junghia mai tot timpul...Isi cauta refugiul in rugaciunile sale dar 
§i in munca de a termina cat mai repede cartea. Cartea lui, 
principala lui opera, acel summum al puterii tale pe care il dai de 
la 50-60 de ani incolo. 

Nu puteai sa il inielegi numai pentru ca il priveai. Nu te 
puteai opri in fa^a lui §i sa il intrebi cum?, de ce?, pentru ce? se 
intamplasera toate lucrurile. Sunt sigur ca ^i-ar fi spus, ca via^a 
are multe lucruri pe care le inielegi parcurgand-o §i nu sta^ionand 
intr-o gara... 

Era o gara mica. Ne opriseram in ea pentru cateva ore, 
pentru ca nu mai era o alta legatura. Atunci mi-am dat seama cat 
de greu e sa a^tep^i ceva, care §i a§a o sa se intample. Cat de greu 
e sa prive§ti cum trece timpul, pe masura ce nu ai nimic de facut 
sau nimeni nu te baga in seama. 

Cand a venit trenul eram obosi^i, prea obosi^i ca sa mai 
avem chef sa discutam. Fiecare privea pe geam §i incerca sa uite. 

Sejurul nostru ne-a urmarit ceva timp. Foamea noastra de 
adevar fusese terfelita in picioare. Insa ie§iseram invingatori, 
atata timp cat evitaseram atat de multe obstacole in calea noastra. 

Cand am ajuns acasa nu am avut timp sa ne mai gandim la 
altceva decat la somn. Odihna noastra ne scotea afara din inima 
toata grija, framantarea din cele cateva zile chinuite ale calatoriei. 

...Si, totu§i, privind inapoi, acel colt de rai pamantesc, 
unde ne-am rugat §i am trait cateva zile ne-a facut bine, cu toata 
atmosfera tensionata din jur. Locul era mai frumos decat negrija 
oamenilor care il locuiau. Insensibilitatea lor ne-a ranit insa mult. 



205 O nuvela din 3 februarie 2007. 



156 



Poveste tehnologicd 



Un om se chinuia sa i§i scoata 206 
trecutul din cap cu o §urubelnitl. 

Credea ca a§a e mai bine... 
sau, poate, se credea masina... 

Incerca, din rasputeri, sa inghita 

tone intregi de nesimtire §i de 

buliba§eala 207 , 

numai sa nu mai fie cu cap. 

Dorea sa fiefara cap. 

t • 208 

I§i pusese un cosorog 

de cap in loc de cap, 

se uita la capul lui ca 

la un metal de cap, 

pentru ca nu mai dorea sa aiba cap. 

Dorea sa fie racheta, viteza luminii... 

Tocmai de aceea §i mergea 

pe strada val-vartej, 

ca un girofar stricat, 

ca un fel de a calca in strachini candid.. 

In felul lui, avea doua maini 
pe care le folosea numai in buzunare. 

Mergea cu nasul pe sus, 

incat il lovise un avion in nas mai ieri, 

pentru zkprea inalta nasul. 

Acum are un borcan de nas, 
pentru ca §i ochii lui 
au ceva pisicesc in ei, 



206 



Un poem din 4 februarie 2007. 



207 De excese grandilocvente. 

208 Cosorogul = partea din fata, in forma de semiluna, care te apara de razele soarelui, a 
sepcii. 



157 



meat, atunci cand 

il deranjezi, te zgarie rau... 

de§i pare bland. 

Dar el nu e deloc bland. 

E salbatic, e derbedeu... 

e bestial. ..e aiurea...e singur... 

Are o singuratate de cue, 

de cuci, de cuculeana...pe langa 

batiste de singur, 

mancare de singur, 

pat de singur, 

ifose de singur. 

Merge pe strada cam singur, 
chiar daca se crede vapor. 

Dar el nu e vapor... ci singur. 

Cel cu §urubelnrfa incearca 

tot timpul sa fie 

in pas cu debandada 209 . 

De aceea i§i baga in cap 

tot felul de satelrfi artificiali 

§i behaie debitatii. 



209 



Cu dezordinea, cu neoranduiala. 



158 



Antipoezia de dupd masd (poem de clasicd 
rezonanfd) 

910 911 

Daca Emil Brumaru vorbe§te toata ziua despre femei, 

919 

Kiki Vasilescu rupe revistele semidocte iar 

911 

Ioana Baetica e, in mod fals, obsedata de sex, 
afara e frig de te doare in basca §i cainii au figuri in cap. 

914 

Se tot mini poetii de ce Savatie Bastovoi nu mai vrea sa 
scrie poezie din aia, de pierde vara si de ce nu avem cu to^ii 
obsesii sexuale puternice, incat sa ne vina sa mergem pe pereti. 

Acum e la moda sexul, toata lumea injura pe toata lumea, 
toata lumea e o mahala puternic retardata de conflicte sau de 
curentii de aer dinspre polul nord. Maine, literati se vor ocupa 
oare de crime in serie? 

91 S 

Se vinde foarte bine Cartarescu dar pe nimeni nu 
intereseaza cultura. De fapt ce e cultural 

Daca ai taste poti safari cultura, zice Zosoram . Cineva 
se impiedica tocmai acum de o metafora, cineva sudeaza ni§te 
substantive in mod haotic, de enerveaza pana §i pietrele de 
canalizare; nu §tie omul ce e o litota 217 , pune doua puncte §i mai 
mananca un hot dog. 



10 Un text scris pe data de 4 februarie 2007. 



211 Mai multe date despre sine: http://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Brumaru. Cu referire la 
poemele sale pornografice, ca erotice nu mai sunt de mult... 

212 Mai multe date despre sine: http://www.kikivasilescu.ro/. Cu referire la o fila video, in 
care rupea revistele romaneste, care i se pareau prost scrise. Daca vreti sa cunoasteti 
instigarile sale la cultura si la critica reala, puteti accesa contul sau din You Tube: 
http://www.youtube.com/user/kikih2o. 

213 Ioana Baetica e din Turnu Magurele, mi-a fost o persoana apropiata spre finalul studiilor 
mele seminariale, alaturi de mama ei, Nicoleta (profesor de Limba Romana, care ne-a fost 
un mare sprijin la varsta de 17-18 ani) am discutat, ne-am cunoscut, in mod reciproc, 
poemele de inceput...si aici fac referire la romanul sau fracturist, pornografic in mod 
obstinat: Fisa de inregistrare. 

A se vedea: http://atelier.liternet.ro/articol. php?art=1416. 

214 Acesta este blogul sau personal, pe care si-1 asuma acum: http://savatie.wordpress.com/, 
desi exista mai multe puse pe seama sa. Aici ne referim la un pasaj din romanul 
autobiografic scabros Letopizdet (Cactusi albi pentru iubitea mea), al lui Alexandru 
Vakulovski. A se vedea aici o recenzie a romanului: http://www.bookblog.ro/literatura- 
contemporana/letopizdet-cactusi-albi-pentru-iubita-mea/. 

215 Mircea Cartarescu. 

216 O referire aluziva la Valentin Petcu, alias Zoso (http://www.zoso.ro/), care pentru multi 
frunzaristi ai onlineului e un scriitor, cand el nu este decat un exponent reprezentativ al 
postmodernului fdrd cultura. 

217 Litota e figura de stil care consta in faptul de a spune foarte putine amanunte si, prin ele, 
sa se inteleaga foarte multe lucruri despre cineva sau despre o anume intamplare. Minimul 
de efort scriitoricesc (dar cu multa inteligenta) pentru maximum de rezultat. Adica o palma 
peste obraz...venita din plan stilistic. 



159 



Acum, daca ai fotbal, inseamna ca e§ti academician. Dai 
un uspe metri cu capul, l\\ §tergi nasul in batista pe care nu o ai, 
tipi ca energicul pentru ca e§ti marfd expiratd §i generatia de 
maine e tributara celei de ieri 218 . 

- Nu te enervezi, ma, de tipi ca descreieratul, zice mama 
lui Cornel? 

- NU!...Asa e la rnodd acum: care e mai prost iipa mai 
tare. De ce sa nu tip daca sunt liber? 

Insa a venit polrfia §i 1-a luat pe Cornel la intrebari, la 
perchezitii §i la ambiguitati. Dar el, n-o sa vorbeasca cu politistul 
despre ce urlase, 1-a intrebat daca are blog. 

- Tu ai ma blog?, il intreba el. 

Politistul crezu ca e vreo injurdturd §i ii mai dadu doua 
cartoane de oua pe gratis. 

Asta iar il mai intreaba §i polrfistul ii mai dadu vreo doi 
litri de benzina, din corf, de la tanti Lili. 

De fapt a zis si domnu ' Iliescu , zise Cornel, ca pe 
blogurile alea scriu toft derbedeii, ce le trece prin cap, ca e o 
incdierare intre clanuri. 

Cand auzi polrfistul ca domnu' Iliescu e pronunt.at intr-un 
respect fidel §i calm de catre Cornel, zis §i Alifie, atunci in^elese 
ca blogurile astea nu sunt din alea de perchezifionare, ci e o 
treabd de marfd. 

990 

Sa ne intoarcem la punctele noastre de suspensie . Avem 
emisiuni joase , ca sa nu te doara genunchii. 

Cineva mi-a zis: Astia cred ca nu dau emisiuni bune la TV 
pentru ca sa nu ne invefe cu exigence mari. 



218 In 2006 a existat o falsa problema publica in Romania, ca multe altele de dinainte si de 
dupa, si anume asupra generatiei expirate. Sau a generatiilor expirate. S-a intocmit o lista a 
personalor care trebuie scoase in afara spatiului public, uitate, de catre o alta lista de 
intelectuali, care nici ei nu prea au dovedit prea multe lucruri geniale sau, mai pe inteles, 
pot fi trecute la expirati. 

In loc de idei cu bun simt si cu fundamentare, venite din experienta reala, scriitoriceasca si 
de viata...discutia propunea: rafuieli ideologice. Un articol din Cotidianul, pe aceasta tema: 
http://www.cotidianul.ro/plesu_si_liiceanu_despre_generatia_expirata-17961.html, desi 
domnii Plesu si Liiceanu, pentru o alta lista de intelectuali, fac si ei parte din generatia 
pomului laudat, la care nu trebuie sa te duci cu sacul. 

219 Tot prin 2006, daca nu ma insel, presedintele Ion Iliescu, intr-un interviu, a spus ca pe 
bloguri sunt numai niste pierde vara. Asta in rezumat. 

Cand a vazut ce se poate crea pe WordPress, datorita generatiei de creatori de online din 
care si noi facem parte, in 2007 si-a facut blog, adica pe acesta: 
http://ioniliescu.wordpress.com/, devenind si dumnealui creator de online. 
Alaturi de premierul Adrian Nastase (http://nastase.wordpress.com/) au fost primii creatori 
de online surprizd ai WordPress-ului romanesc, care au scris in mod constant. 

220 La problemele pe care nu mai vrem sa le discutam...desi toti le vad si ii enerveaza tot 
timpul. 

221 Foarte proaste. 



160 



A§a e: daca ne baga secven^e mari §i exigence mari, incepe 
sa ne doara capul, sa ne plezneasca capul, sa ne urle capul §i daca 
ai capul mare sau fe taie capul sau fe inmoaie capul inseamna ca 
e?ft' cm cap tare. 

999 

Urmaresc atent petele de cerneala pixeloasa din miile 
de pixelii ai displayului. Sunt sigur ca el, ea, ei, vor crede ca am 
cineva cu ceva. Dar nu am nimic cu nimeni. 

O cana de apa sta in dreapta mea §i mai beau ceva apa §i 
ma gandesc la amicul meu de pe net, care imi da car^i §i imi 
spune ca se imbata cu apa §i cu inten^ii bune 223 . 

Inten^iile bune sunt ca painea. Cand nu le ai mori de 
foame, cand ai prea multe dai §i la al^ii iar cand ai timp mai mult 
atunci ar fi bine sa te rogi. 

- Eu nu ma rog, zise Cornelus. 

- De ce, il intreb eu. 

- Pentru ca nu vreau. 

-Inseamna ca nu vrei sa fii fericit, Cornelusule. Inseamna 
ca nu vrei sa fii fericit. 

E bine sa strecori ni§te fraze, pe ici, pe colo. Baie^ii cu 
blogul vin §i se uita. Hmm!.. .zice unul, ca maraitorul 224 . Asta e 
dus cu pluta, zice el la adresa mea, transformandu-se in 
ganditorul de la Hamangia 225 , care mananca semin^e, necoapte, 
de floarea soarelui. 

Nu conteaza, nu conteaza, 
e §i el o capra breaza, 
un copil §i o garoafa... 

Orice trece de o anumita limita a decen^ei se nume§te 
impertinenfd. 

Ultimul vers este un enun^: parin^ii ar trebui sa spuna 
pove§ti copiilor lor inainte ca ei sa adoarma. Pove§ti adevarate. 



22 Urmaresc cu atentie creatiile online. 



Cu referire la impartitorul, foarte generos, de carti de aici: 
http://www.esnips.com/web/RomanianE-Books, care isi zice: aquaholics. 

224 Ca invidiosuL.caruia nu ii place nimic. 

225 Mai multe date, despre celebra sculptura, aici: 
http://www.enciclopedia-dacica.ro/webring/Pagini/_romare/pagini/istorie/romani.htm. 



161 



Solitudine 




.226 



Un " v copac rezemat 

langa gard - 

o intalnire. 



1 Un haiku scris pe data de 6 februarie 2007. 



162 



Pastel oricum ar fi el (poem pentru copiipre- 
scolari) 




Doua maturi, obosite 

de atata abnegatie 227 , 

stateau aruncate intr-un colt 

§i faceau politica: politica strazii. 

Erau uscate de abnegate. 

Langa ele, un caine flocos, 

negru, cu multe zoaie pe el, 

adica murdarie, se ruga de maturi 

sa il ajute cu caldura de afara, 

adica sa ii mature caldura din blana. 

Maturile se uitau de sus la caine, 
de§i erau maturi. 

Cainele fusese ca^el la mama lui, 
care avea grija de el, ii amenaja lini§tea. 

Dar acum, de cand el este orfan 

§i soarele vine la el ca printr-un geam, 

via^a este foarte grea. 

Langa caine, o mica gaza, musca 
sau libarca, o mica vietuitoare, 

nn o 

ca la Elena Farago , 

trecea prin fa^a maturilor 

sastisite de senza^ii tari 

§i a nevolnicului 229 caine, 

ducandu-§i lini^tea lor pe spate, 

in capul mic sau in inima, 



227 



Un poem din 9 februarie 2007. 



8 Mai multe date despre sine: http://ro.wikipedia.org/wiki/Elena_Farago. Ma refer la 
poemul, foarte sensibil, Gandacelul (http://poezii.t2i.info/elena-farago/gandacelul/), pe care 
1-am invatat, la scoala, in primele clase. 
229 Nevolnic = lipsit de forta, batran... 



163 



daca gazele or avea §i ele, acolo, 

o inima, ca orice om, 

caine sau... matura. 

Insa maturile nu cam au inima, 
pentru ca te matura de nu te vezi. 

Maturile stau ^an^o^e, 
beligerante, acre de emotie. 

Am facut din ele 
ni§te insolente. 

Nu po^i sa mai dai cu matura 
pana nu le ceri voie maturilor. 

Un guzgan 230 trece prin pastel, 

ca un tren inter city, §i il 

enerveaza pe ca^el, caine 

sau ce-o mai fi el, 

il enerveaza rau. 

Cainele sare peste maturi, 

arunca cana cu lapte de pe masa, 

face sa cada draperia... 

§i tot nu prinde guzganul de apa dulce. 

Dupa acest act de eroism 

se intoarce langa maturi, 

gargari^a, albina sau libarca 

ajunsese deja la puii ei 

iar eu ma bucuram sa vad, 

un tablou de pastel 

sau ce-o mai fi el, 

aga^at in fa^a ochilor mei, 

atat de simplu §i, totu§i, 

atat de viu ca acesta. 



230 



Un sobolan. 



164 



Vorbe de carta folositd 

Imi consumi prea 

repede inteligenta . 

Treci repede peste 

cuvintele mele 

§i cau^i insecte, goluri, 

prapastii... 

Cine te-a pus inspector peste 
ganduri sau peste sentimente? 

De ce ma inspectezi, a§a, toata ziua, 

cu nasul tau adulmecand prozaic 

peste o cana de cuvinte, 

de lapte, 

de apa? 

Pe semne ca nu ai 

o cana cu cuvinte §i tu 

sau de zambet. 

Cand imi omori lini§tea simt, 

ca oricat de cana de apa as. fi, 

oricat de mult mai folosi, 

tot am demnitatea mea 

de cana folosita. 

Vad, imi halucinez 

in minte degetele 

tale care ma folosesc, 

gandurile tale, care 

se dilata in fa^a 

mea §i vor sa ma sugrume... 

Cand visele tale te tree fiorii, 
cand inima ta te trece gandul, 

cand tot ce trece... trece, 

Hi aminte§ti ca ai fost 

un consumator egoist de apa, 

ca ai baut ca un nesatul 



231 



Un poem din data de 10 februarie 2007. 



165 



via^a ta de apa 

§i nu ai dat niciun strop 

de cana de apa altora. 

Tu e§ti un consumator sau 

un consumat de curiozitatel 

Tu e§ti un cdldu sau o victimdl 

Se presupune ca o cana, 

ca orice obiect, 

perisabil, 

7^7 

ageamiu . . .nu §tie pana unde 

duce nelini§tea ta de 

cautator, de cutezant... 

Sa presupunem ca acea 
cana te cunoa§te, te §tie. 

Cum reac^ionezi 
fa^a de ea?! 

Te tree fiorii, o mangai pe obraz, 

o intrebi de vorba sau, 

ca un bezmetic 233 , te napuste§ti 

asupra ei §i o...strivesti? 

Cine te mai face vreodata, 
cana?! 

De ce e§ti cana, cititorule, 

§i niciodata nu te transformi 

in imbrafi§are, 

in coloana sdrutului, 

in cruce de stejar, de piatra, de aurl 

Cine te face sa fii un uliu, 
o cana, o marfa, cititorule? ! 

De cine te doare pe tine, 
candnu te doare?! 



232 



Care nu se pricepe prea bine. 



233 Ca un zapacit, ca un om care nu esti in toate mintile. 



166 



De cine ma doare pe mine, 
cand te doare pe tine? ! 

O cana este intotdeauna 
un obiect pentru eel care 

o folose§te in graba 
§i e un prieten mut pentru 
eel care contempla lumea. 

E un prieten mut, 
care §opte§te celui 
care vede lumea. 

E un prieten, 
care vorbe§te. 



167 



Jurnal de om cotidian (unfel de lasd-md sd te las) 




In fiecare zi esti 

5 

pus sa optezi 

intre mai mult 

sau deloc . 

O iei pe strada principals, 

faci la dreapta, 

te lovesti de realitate, 

5 ~ 

o izbire dura 

si iarasi mai mananci 

ceva la doispe. 

Te razgandesti 
in mijlocul strazii. 

Daca esti mai 

zanatic pui mana 

pe bicicleta sau 

pe motocicleta 

si faci turul gandurilor. 

Din gand in gand, 

te cam dor oasele, 

o foame de doi lei 

te rapeste 

si mai musti din viata 

5 5 5 

inca o data. 
Desi foamea nu e 

5 

gurmanda 
se tine de tine 

5 

ca guturaiul. 
Platile se tin 

5 5 

ca scaiul de nori. 



234 



Un poem din 16 februarie 2007. 



168 



Te uiti iarasi la ceas, 

5 3 1 

obturezi tastele, 

te dor iarasi salele 

si plonjezi in virtualitatea 

ta hoinara, 

dandu-te cand Maricica 

din Balcic, 

cand Ostrogotul 

de la capdtul mdrii. 

Tu, 

despre tine, 

vorbestiurat... 



Eu incerc sa vorbesc mai 

235 

cu acupunctura cu tine , 
mai cu elan. 



Eu nu cred ca tie ti-e foame 

numai de naluci, 

chiar daca visezi numai berze, 

rate si alte gainarii. . . 

Eu cred ca dincolo de nelinistea 
ta tampa sta un baiat, care 
nu e caraghios nicidecum, 

care isi face temele, 
care e un viitor de baiat, 
care nu e o hahalera 236 . 

Insa cine stie cum esti tu, 

5 5 7 

daca te subestimezi? 

Cine sa stie ca tu ai principii, 
daca te lasi dus de vail 

Cine baga mana in foe 

dupa tine, 

daca pe tine putin 

te doare de tine? 



235 



Mai la obiect. 

236 Hahalera = persoana fara caracter, lipsita de scrupule, o pramatie, un om de nimic. 

237 A te lasa dus de val = de moda timpului, de gura lumii, de ceea ce fac mai toti. 



169 



La21: 15, 
el a iesit din casa, 

intr-o amarata 

de geaca la moda, 

si-a luat bani la el 

si s-adus sa...bea. 

Bineinteles, singur. 

Daca vrei sa ii spui 

ca nu e bine asa, 

el ti-o reteaza scurt: 

Lasa-ma, ba, in pace!... 

El il foloseste pe ba!.. . 

cam nazal... Dar pe 
cine inter eseaza asta?! 

El e el si sa piece toata 
lumea, cand trece el. 

Dupa cateva zeci de ore 

se va intoarce ca un mort, 

ca un fir de trandafir 

stors de vlaga 
si va adormi bustean. 

Cand se va trezi va 

vrea sa manance, 

desi nu a contribuit 

cu nimic la frigider. 

De mila, 

ii pui sa manance, 

ca de aia esti mama de 

adolescent si nu. ..lichea. 

Apoi intra pe chat pana 

i se inrosesc ochii, injura 

si dracuie birjareste, 

da muzica in surdina 

pana exaspereaza 



170 



toata scara... 

Si, tot asa, 

ca o pala de enervare, 

te insulta la nesfarsit 

si se insulta la sigur, 

ros de invidia ca 

nu e si el altul. . . 

Final. 

Nu sunt de acord cu acest 
mod de viata, dar el exista. 

5 7 

Nu putem da nicio lege 

in acest sens si nu putem 

sa schimbam 

pe nimeni cu forta. 

Insa e lamentabil 
sa traiesti asa. 

Un nou inceput. Se aude un cantec vesel in camera lui. 
Cred ca a aruncat Cannibal Corpse 23 * la gunoi, cu tot grohaitul 
lor demonic. . .si si-a adus aminte de vremuri mai bune. 

Pot eu sa cred intr-o noua identitate a acestui tanar? De ce 
nu as face-o. . .Toti meritam sa inviem din morti. 



238 Mai multe date aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Cannibal_Corpse. 



171 



Un omfugea cu realitatea la subraf 




239 

Pentru ca este primavara 
§i nu avea bani de flori, 

un om fugea 

cu realitatea la subra^ 

prin ora§, 

prin cotloanele ora^ului 

§i i§i jumulea propria 

lui umbra de intrebari. 

Un om fugea cu o ma§ina 

prin intrebarile tale, 

nefiind indragostit de stopuri 

§i manca intruna insatisfactii, 

dejectii verbale, tranzitive, 

declamative, 

corelative... 

De ce nu este oprit 
acest om, care mananca faruri? 

Ce, daca e primavara, 

trebuie sa mearga 

cu realitatea, galant, pe strada?! 

Sa se mai opreasca §i el, 

oxigenatul, 

ca sa mai ia aer. 

Primavara de primavara, 

primavara fara teorii, 

fara repro§uri, 

plina de politica oligarhica 

§i de mucali^i fara bani. 



239 



Poem scris pe data de 1 martie 2007. 



172 



O primavara in care 

oamenii se tern de ei, 

o primavara 

in care campurile 

nu mai au pove§ti 

de adormit copiii, 

o primavara 

cu zgomot surd, 

cu ma§ini aruncate 

la fiare vechi. 

Prea multa primavara. 
O violenta primavara. 

Dragostea, ca o primavara, 
te aten^ioneaza sa nu fi obscen. 

Pofi sdfii om, dar nu obscen!, 
zice primavara. 

Primavara nu este 
ca primavara care a fost. 

Ea este intotdeauna 
ca primavara, 
care este in toi 
sau in mugur. 

Nici noi nu mai suntem 
ca primavara, care a fost, 

ci ca primavara, 
care da cu ochii de noi. 

Ce te doare, 

de primavara? 

Ce nu ma doare, 

de primavara? 

Daca tot a fugit omul ala 

cu realitatea 

§i ne-a lasat numai 

cu emo^ii cre^e, 

la ce mai poate fi 



173 



primavara? 

Oricum de primavara, 
oricand de primavara, 

mereu inotand 

in deslu§irile pa§ilor tai, 

mereu izolat 

de ierni cu naluci. 



174 



Fiecare gdnd e dragoste . 




Te opresti la 

r a i240 

fiecare gand , 

ca sa iti amintesti 

de mine... 

Merita, oare? ! 

Tu crezi ca da, 
pentru ca de aceea 

241 

m-ai crescut , 

de aceea 

mi-ai purtat pasii 

pe fiecare zi. 

Ma astepti sa vin 

ca/?e un mare dar, 

cape o bucurie. 

Ce bucurie 
iti fac eu?! 

Tu imi spui ca 
sunt bucuria ta. 

Eu ma simt mic 

pe langa bunatatea ta, 

pe langa imensa 

ta dragoste pentru mine. 

Pe fiecare zi invat 

5 

ca nu te merit, 
ca nu te merit nici pe tine 



240 



Un poem din 16 martie 2007. 



241 Un poem dedicat bunicii mele Floarea Piciorus. 



175 



242 



Marin Piciorus. 



si nici pe bunicul meu, 
sotul tau , 

5 ? 

caruia astazi i-am 

facut pomenirea 

de trei ani. 

Nu stiu ce inseamna 

sdfii vaduv. 

Tu stii. 

Si ma inveti si pe mine 

ce inseamna sd stdrui, 

sd pldng ca sa merg 

mai departe, 

sd vreu sa merg 

mai departe frumos. 

Viata ta e eel mai 

autentic poem, 

pe care nu stiu sa-1 scriu 

ci doar sa-1 contemplu. 

Stiu ca privind la tine, 
vad un om care 
si-a sfmtit viata 

5 5 5 

prin plans 
si 

5 

prin dor. 



176 



Atonalitate (un fel de linii drepte,cdnd ele 
sunt strdmbe) 

Cadea lumina 
pe cosorogul 

•• -243 

§epcn ei . 

- Cum cadea lumina? 
- Cadea. 

- Cadea §i...doar atat?! 

- De ce cadea? 

- Nu §tiu de ce cadea. . . 

§tiu ca s-a auzit o 

muzica in fa^a mea, 

un fel de gol §i 

de suspansuri 

§i de-nu-§tiu-ce-altceva. . . . 

- Te rog nu 
ma mai intreba! 

Ce enervant e ca sa scrii 

despre o-ntrebare, 

care nu mai vine, 

care te doare, 

care nu te cauta 

la domiciliu, 

nu are e-mail 

§i nici stilou... 

-Mi se pare ca 

aud un ecou. 

„Nu ma enerveaza", 

ii zic eu, 

chiar daca este ecou 

§i are maneca de tricou 

§i are nasul cat un ou. . . 

- Un ecou?! 
-Nu, unbou... 

- Un ecou este 



243 



Un poem din 1 1 aprilie 2007. 



177 



ca un bou 
§i are un tricou 
§i sta in metrou? ! 

- Nu, un tricou e 

ca un tricou 
§i mi se pare 

ca vad un ecou 
darparcae ou... 

§i incep din nou: 

cadea o raza de soare 

pe nasul tau 

§i erai frumoasa, 

foarte tanara 

§i mi se pare ca 

§i acum te vad, 

tot la fel de tanara, 

ca un ecou, 
mancandun ou... 

- Ce romantism 

de§ucheat! 

In tricou, 
mancaun ou... 

- Da manca un ou, 

§i o raza de soare 

nu cadea pe nasul tau. 

Pe nasul tau cade 
numai enervare... 

- Nu ma mira 
nicio mirare. 

- Pai nu te mira, 
ca nu e§ti sensibil, 

cateodata, 

de atata nesim^ire 

e§ti incredibil, 

tu nu vezi nicio 



178 



raza de soare, 
nicio poezie, 

nicio incantare, 

esti tare de cap 

ca o masina, 

care sare 

la trambulina... 

- Ca o trambulina? ! 

- Da, ca o masina, 

care sare 

la trambulina, 

pentru ca 

nu are benzina... 

- Mai naucit de cap, 
uite ma doare pancreasul 

si mi se sparge 
de emotii 
sinasul... 

- §i ce are pancreasul 

cu nasul, 

cand pe mine 

ma intereseaza 

cat e ceasul?! 

- §i cam cat 

vrei sa fie ceasul? 

- Spre seara. . . 

- Atunci e seara. 

- Da, dar eu vream 
ca sa mergem la gara, 

sa vedem cum tree 

trenurile in gara, 

cum arata o gara 

in seara, 

cum se scar^aie resile 

ca o moara... 

- Aha. . .intr-o inserare 

in seara, 
pasul tau de domnisoara, 



179 



sta o raza pe o nara, 
pasul tau de domni§oara, 
ai in ochi numai o seara, 
pasul tau de domni§oara, 
ochii tai sunt ca o gara, 
pasul tau de domni§oara, 

cine §tie, 
pasul tau de domni§oara, 

ce te doara, 
pasul tau de domni§oara, 

tot cuvintele sa doara, 
pasul tau de domni§oara. . . 

- §i cand se mai termina. . . 
pasul tau de domnisoarall. 



- Intr-o inserare-amara, 

intre doua trenuri, gara, 

plopii fara so^ e-afara, 

§i leoaica e afara, 

ca o tanara, 

afara, 

o leoaica e afara, 

ca o tanara vioara. . . 

- Nu, e ca o tanara.. . iubireall 

- Vezi, ca este tot iubirea 

§i-ai intrat in jocul meu, 

ca un pas de domni§oara, 

enervarea sa te doara, 

ca o tanara iubirea, 

ca un pas de domni§oara, 

ca o raza de lumina 

ce-i cadea pe cosorogul §epcii. 



Post scriptum: Dedicat unui cuplu de indragosti^i, care nu 
mai §tiau ce sa-§i spuna, pentru ca i§i spusesera totul. 



180 



Discuiii clandestine, ceva poezie si doud cepe 
El 244 intra pe partea dreapta in scena §i ii spune ei: 

- Ai capul ca un celular, pentru ca toata ziua vorbe§ti la 
celular. Ce, e§ti celular? Spune: e§ti celular? 

- Nu sunt celular, sunt femeie. . . 

- Cam prost eu, nu §tiu ca tu esti femeie .. .Dar ara^i ca un 
celular. . . Si aud voci. . . 

- Auzi voci in capul tau pentru ca e§ti nesanatos. Daca e§ti 
nesanatos auzi voci §i daca auzi voci e§ti diliman 245 , adica trebuie 
sa te spitalizam. 

- Cine pe cine spitalizeaza? ! 

- Eu pe tine. Te ducem acolo, te bagam in cama§a de for^a, 
eu ma fac ca te vizitez. . .§i tu stai acolo, ca un celular. . . 

- Ba, nu, tu e§ti un celular! . . . 
- Ba, nu, tu e§ti un celular! . . . 

Regizorul este iritat de aceasta frecven^a de celulare pe 
scena §i fiind supraenervat opre§te mersul bun al repetrfiei. 

- Ba, voi ma baga^i in pamant cu zile...Daca scrie acolo, 
in textul ala dement, ca voi trebuie sa zice^i celular..., celular..., 
celular..., voi asta zice^i?! 

- Adica sa improvizam?!, zice ea. 

- Da, sa improviza^i, zice regizorul. 

- Atunci, repetam, adica zicem mai departe. . .§i mai bagam 
§i de la noi. . ., zice el, barbatul. 

Femeia, ca §i cand §i-ar pune parul pe moa^e, se uita in 
oglinda cu interes. De fapt nu prea are ce vedea, ca se §tie, e tot 
ea, dar ea tot se uita. . .cu interes. 

Un interes de cateva minute bune. 

Barbatul e si el interesat sa vorbeasca cu femeia dar nu §tie 
ce replica sa-i dea, pentru ca are prea multe replici in cap. 

Ii zboara replicile prin cap, el nu §tie ce sa faca, e 
consternat de situate, ba, mai degraba iritat, sta ca un pisalog, ca 
un clandestin, arata cu degetul, da din bra^e haotic, pana cand. . .il 
apuca un singur gand, un gand dominant, freudian am zice, sa se 
gandeasca, daca nu cumva el s-a indragostit aiurea. . . 



244 O piesa de teatru din data de 26 aprilie 2007. 

245 Prescurtare de la dilimache = nebun. 



181 



Nici nu pot sa continui. La Freud 246 , daca iji vezi so^ia e ca 
§i cum {i-ai vedea mama in ea, adica te-ai fi casatorit cu mama 

Elucubra^ii. . .Adica demen^e, absence. . . 



ta 247 



-Ti-a§ putea recita o poezie, draga mea, 
numai cu acceptiunea ta. . . 

Femeia se tot uita in oglinda §i in ultimele trei sferturi de 
ora. Atrac^ia frumuse^ii nu ii da pace. 

- Da, po^i, daca nu ai altceva mai bun sa faci. . . 

- Poezia inseamna safari, nu sa nufaci. . . 

- §i ce faci tu, ma rog, daca imi creezi mie poeziiV. 
-l\\ spun ce simt... 

-Hai, spune-mi! 

—Te vad visdnd si-mi pare rdu.. . 

- Asta e primul vers?! . . . 

- Da, §i or sa mai vina §i altele. Daca nu a^tep^i sa creez 
versuri, atunci ma due in oras. §i te las cu bigudiurile. 

-Hai, zii! 

- Zic, dar fara sa ma intrerupi. Daca ma intrerupi \\i dau cu 
ceva in cap. . .(femeia cam tacu male) 

De enervare libera 

Ma enervez pentru 

ca nu am ce sa-^i spun. 

Cred ca am cateva 

lucruri sa-^i spun, 

adanci sau seci, 

dar nu §tiu 
cum sa ^i le spun. 

A§a vreau eu 

sa ^i le spun, 

chiar daca ma enervez 

§i ma enerveaza §i 

bigdiurile tale 

de o 

jumatate de ora 

puse 



246 



Sigmund Freud: http://ro.wikipedia.org/wiki/Sigmund_Freud. 
Aluzie la supozitia lui Freud, ca noi ne iubim so 
mama sau ca vedem in ea pe propria noastra mama. 



247 Aluzie la supozitia lui Freud, ca noi ne iubim sotia cu aceeasi iubire cu care ne-am iubit 



182 



§1 iara§i raspuse. 

Dar pentru ca nu §tiu 
cum sa ^i-o spun, te iubesc, 
chiar daca ma enervezi 
ca ni pui de o jumatate 
de ora bigudiurile. . . 

Poezia a durat adanc in noapte. Problema e ca nu poezia e 
de vina, ci doua cepe, ginga§e, care mi-au cazut prin email direct 
in my books sau in my space. 

- Doua cepe ginga§e?! 

- Da, doua cepe ginga§e, mari, galbene. . .din care am facut 
salata. 

-Salata?!! 

- Da, domnule, salata cu salata de primavara §i a fost 
buna. . . 

In spatele meu, al doilea regizor al regizorului imi spunea 
sa termin ca e ora mesei. Atunci, daca e ora mesei, pofta buna de 
teatru, de poezie si de alte lucruri §i: fi^i sinceri! 



183 



Nu e bine sa mirosi flori...dar ai tot dreptul sa 
mirosi gaze de esapament 

O viitoare mamica mergea 
pe strada cu prietena ei 248 . 

In fa^a lor: flori. 

O ^iganca romantica, 

cu toale mai 

alese, 

da drumul la reclama 

ca sa-i cumpere floarea. 

Viitoarea mamica 
da bir cu targuiala 

§i cat pe-aci 
sa cumpere flori. 

Dar dansa, de langa ea, 

§tiutoare, se vede treaba, 

a obiceiurilor populare, 

ii spuse cu in^elepciune: 

Nu e bine sa mirosi flori!. . . 

Noi am trecut 

pe langa cele doua 

§i am luat in nas, 

pe langa 

gaze de e§apament 

la greu §i 

cateva mirosuri de pi§at 

facut pe gard, 

mirosuri de maldare 

de gunoi neridicate 

de domnul Prigoana 249 . 

Sau poate ca 
acolo e alta firma, 



248 



Un poem din 8 mai 2007. 
Silvii 
orasului. 



249 Silviu Prigoana, care nu era in Parlament la acea data si se ocupa cu salubrizarea 



184 



mai scumpa la vedere 

§i vrea, 

cu tot dinadinsul, 

ca Bucure§tiul 

sa fie eel mai frumos oras. 

al gunoaielor §i al mirosurilor. 

Poemul continua 
cu drumul in piaja. 

Si preo^ii fac pia^a. 

Am cumparat 

salata verde 

si ceapa, 

pentru ca era prea verde 

§i prea mare si mirosea §i bine, 

pe§te, 

un pui §i role de hartie 

de §ters pe maini. 

§i ele sunt tot poem. 

§tiam ca am pe blog 

cateva poeme care a§teapta, 

probabil sa piece in vacan^a 

§i vreo doua, 

maxim trei adjective, 

acum, cand este luna mai. 

Poemul se lasa 

cu miros de pe§te, 

chiar cu paine calda. 

Poemul ii saluta 
pe to^i enerva^ii, 

pe care i-am enervat 
astazi pe blog 

§i carora o sa le treaca 
pana s-or insura. 

Asta cu insuratul este o 



185 



expresie romaneasca 250 . 
Cert este ca daca ai flori 
§i nu le miro§i inseamna 
ca e§ti increzut de flori. 

Sau mitocan de flori. 

In orice caz florile, 

daca tot e sa le miro§i, 

atunci trebuie 

sa le miro§i bine. 

O noapte buna §i 
pute^i sa mirosrfi flori! 

E voie. 



250 Cand un copil se taie la mana sau cade din neatentie si se raneste usor, i se spune de 
catre parinti sau bunici: O sa-ti treaca, pana te insori sau te maritil Adica se va vindeca in 
curand, vei uita durerea de acum, pentru ca nu e ceva grav. 



186 



Drumul care te duce, prietenul meu! 



<J C 1 

Nu incerca sa ni pierzi diferen^a . 

Nu incerca sa fii eel care nu po^i fi. 

Fii macar eel care reu§e§ti sa fii. 

Gropile vie^ii sunt ni§te iatagane 
care ni taie toata increderea. 

Increderea ta e ca vantul 
care sufla in panzele corabiei. 

Daca vei fi naucit de idei 

o sa visezi numai ne§anse. 

Daca vei fi muncit de ne§anse 

vei avea numai idei, 

idei hatre, 

idei contagioase. 

§i daca tinere^ea ta 

va deveni o epava, 

vai de batrane^ile 

care nu au ce sa-^i mai spuna! 

Prietenul meu, 

fii macar autentic, 

daca nu 

un declarator de con§tiinfe. 

Fii macar tu 

care ma vezi §i te vad, 

care mancam cuvintele 

care ne dor, 

ca §i cand am fi doua pasari 

care vin sa bea apa, 

doua pasari tacute. 

Anotimpul nostru 
nu este efemer, 
chiar daca trece! 



251 



Un poem din 17 mai 2007. 



187 



Anotimpul nostru trece, 

chiar daca ramanem 

in inima lor 

§i in privirea Lui. 

Anotimpul nostru 

se coace 

§i ne coacem 

ca spicele de secerat, 

ne coacem ca merele 

ce vor fi culese, 

ne transformam din barbafi 

in mai bdrbafi, 

din mai tineri 

in tot mai translucizi. 

Nu te teme sa fii pe drum, 

pe drumul pe care nimeni 

nu a plecat cu mana goala! 

Nu te teme safii in drum, 

mereu ca drumul, mereu ca inainte, 

pentru ca drumul Lui te poarta 

§i vei ajunge o u§a pentru 

cei care vin spre tine. 

Te temi sa devii drum 

§i u§d altora? ! 
Te temi sa fii desuet 

ca adevdrull ! ! 

Te temi sa fii sincer 

c& dr ago steal \\\ 

Orice privit inapoi 

te scoate din drum. 

Orice alergat aiurea 

te scoate din ritm. 

Inva^a sa ai ritmul 

acestui drum 

care te poarta 

§i, inevitabil, te clarifica, 



188 



te face sa vezi, 

ca tot ce am vorbit 

intre noi 

este mdntuire. 



189 



De dor in multefeluri (sofiei mele) 
Mi-e dor sa l\\ spun 

- . . . -252 

ca nimic nu se uita . 



Mi-e dor sa te vad 

pe fiecare zi, 

sa te ascult, 

sate caut... 

Sunt tot felul de doruri 
care se cauta unele pe altele. 

Mi-e dor sa fiu mereu altul 

§i mereu sa ma las in urma, 

ca pe un necunoscut. 

§tiu ca §i \iq \i-q dor 

§i imi ara^i dragostea ta 

intr-un fel de 

nu mai am cuvinte. 

Tot ce am trait impreuna 
are un dor al lor. 

Daca te-am privit 

cant te treze§ti, 

daca mi-am dat seama 

ca de fiecare data mancarea 

are un dor al ei 

§i vorbele tale 

§i privirile tale, 

atunci de fiecare data 

mi se deschid 

in mine lacrimi 

de dragoste, 

de dor, 

de fericire...vie. 

Pot sa spun mereu 



252 



Poem din data de 6 iunie 2007. 



190 



cuvinte, 

mereu doruri, 

insa in fa^a ta 

sunt numai eu, 

care sunt purtat 

de toate dorurile 

pentru ca sunt ^inut 

pe palme de tine. 

Toate dorurile 

se intorc 

inapoi 

cand iube^ti 

o singura data. 



191 



Solufia mersului incet §i bicarbonatul 



Daca vrei sa vezi lucrurile din jur la reala lor valoare 
trebuie sa mergi incet, sa contempli. Daca mergi incet, nu mai 
transpiri mult. 

Iar daca transpiri mult po^i sa iei bicarbonat §i sa te ungi la 
axile (la subsuoara) §i transpira^ia se impu^ineaza. Doamna 
vanzatoare a avut dreptate: daca nu ai alergie la acizi merge cu 
bicarbonatul. 

Se presupune adesea ca mersul incet nu afecteaza inima. 
Sau daca mergi incet ai probleme cu inima. 

Daca i^i acoperi capul cu §apca, soarele e ^inut la departare 
iar daca \\\ la§i capul sa fie afectat de ultraviolete po^i sa ai 
vertijuri (ameteli) sau cefalee (dureri de cap). 

Insa doctorii §tiu prea pu^ina greaca §i, cu toate astea, toate 
medicamentele sunt cam in greaca 254 . 

Iar tinerii care sunt in trend folosesc din plin cuvinte 
americane, fara ca vreunul sa inceapa sa viseze in limba engleza. 

De ce sa visezi intr-o limba in care vorbe§ti numai pentru 
ca sa fii la moda? §i de ce sa folose^ti un singur cuvant pentru 
realita^i, care pot fi spuse in mai multe feluri de cuvinte? 

Spre exemplu: merg incet. Pot merge §i alene, §i 
contemplate, pot merge tacut, ingdndurat, taciturn, vesel in 
inima mea, tandru. 

Pot doar merge? Cand merg fac mai multe lucruri, ma 
gandesc in mai multe direc^ii. §i pe cine intereseaza asta? 

§i ce rost are bicarbonatul in toata povestea din aceasta 
seara? §i de ce e o povestel De ce trebuie sa pui semnul intrebarii 
dupa toate lucrurile pe care nu le §tii? 

Bicarbonatul e „sarea acidului carbonic, in care un atom de 
hidrogen a fost inlocuit cu un metal". 

Iar acidul carbonic este „un acid slab, care se ob^ine din 
dizolvarea bioxidului de carbon in apa". 

Iar bioxidul de carbon se mai nume§te §i anhidridd 
carbonicd. 

Iar anhidrida este o „substan^a anorganica care, 
reactionand cu apa, formeaza un acid". 

§i acidul ce este? 

§i lacrima ce este? 



253 Un articol din 18 iunie 2007. 

254 Numele medicamentelor. 

255 In tendinta zilei, in moda zilei. 



192 



§i caldura ce este? 
§i ce este cand nu este? 
§i daca nu este? 
Poate ca este... 

Excesul de cuvinte e tot la fel de daunator pentru dialog ca 
§ipenuria de cuvinte. 

- De ce nu ai folosit sdrdcia de cuvinte? 

- Poate ca o sa folosesc si aceasta sintagma. 

- Ce inseamna „sintagma"? 

- Sintagma este „unitatea semantico-sintactica stabila, 
formata dintr-un grup de doua sau mai multe cuvinte intre care 
exista raporturi de subordonare". 

Adica este o expresie, o locutiune, o zicere. „Saracie de 
cuvinte" suporta raporturi de subordonare. De ce nu au relafii de 
subordonare? 

Expresia este o unitate semanticd, o unitate a cuvintelor, 
pentru ca au acelasi sens cuvintele sau formeaza un sens dar, in 
acelasi timp, facand parte dintr-o propozrfie, face ca membrele ei 
sa aiba raporturi sintactice. 

Familia mea este o sintagma? Noi reprezentam o unitate 
pe care unii o binecuvinteaza, pe cand arfii o injura. Noi suntem 
lega^i de al}ii sau de ei. Ei sunt alfii pentru noi. 

Noi ne vedem cu alfii. Alfii ne spun despre efectul 
bicarbonatului, despre rata somajului, despre salarii, despre 
incalzirea globala, despre numarul la pantof, despre copilul lor de 
un an, despre pre^ul cireselor, despre noul supermarket. . . 

Noi mergem incet. Ei merg incet. Ei merg repede. §i mai si 
fumeaza in timp ce merg. Iar noi trecem prin spatele lor si le 
luam fumul in nas si ne gandim, subit, unde sa gasim Critica 
raiiuniipure ... 

De unde ideea de critica? De ce sa critici pe cineva care nu 
te-a rugat niciodata sa il critici? Critica are criterii sau, cand 
blufeaza devine autocriticd? 

Desi critic inseamna: agitat, tulbure, framantat, zbuciumat, 
grav, periculos, greu, primejdios, totusi a critica inseamna: „a 
examina eviden^iind defectele si cauzele lor, aratand mijloacele 
de remediere ale defectelor". 

Insa cand e treaba cu arta (e cumva o gluma?), se spune: „a 
aprecia critic, subliniind valorile etice si artistice". 

De ce sa critic? Cand oamenii se critica inseamna ca au 
lucruri pe care se bat. 



256 Mai multe detalii: http://ro.wikipedia.org/wiki/Critica_ra%C5%A3iunii_pure. 

257 Cand minte. 



193 



Cu ideile de remediat e numai pentru dic^ionar. Cand e 
vorba ca cineva sa te critice, mai intai te injura, \\\ da o palma sau 
te scuipa §i apoi \\\ zambe§te frumos. 

Insa amestecul dintre bioxidul de carbon §i apa face sa 
rezulte acidul carbonic. 

Iar acidul carbonic se nume§te a§a pentru ca el confine 
mult carbon. Iar carbonul este un „metaloid, existand in natura 
sub forma de grafit, in carbunele de pamant §i in bitumuri, §i in 
bioxidul de carbon, fiind component de baza al tuturor 
substan^elor vegetale §i animale". 

Adica mi-am dat cu carbuni la subra^ ca sa nu mai 
transpir? Insa, daca mai caut §i defini^ia carbunelui, o sa dau de 
faptul ca mi-am dat la subra^ cu resturi de plante din timpuri 
stravechi. 

Deci timpurile stravechi sunt bune §i pentru timpurile 
contemporane. Istoria contribuie la mirosul meu iar eu, pentru ca 
sunt mai cultivat, ma chinui sa tai frumo§ii tei din fa^a blocului. 

- Vre^i sa taia^i teii? 

- Nu! Nu eu. . .Dar dv. §trfi ce este o metafordl 

- De ce ar trebui sa §tiu ce e o metafordl 

- Da, chiar a§a, de ce trebuie sa §trfi ce este o metafordl '! 

- Dar de ce trebuie sa §tim ce e o metafordl 

- Pentru ca o metaford este ceva care ne poartd de la 
cuvinte spre sensurile cuvintelor. Ei spun ca trebuie sa substituim 
cuvantul-obiect, cu cuvantul-imagine. 

Insa cred ca e complicat sa pui pe frumoasd, in sintagma 
frumoasd ca o dragoste, fara sa traie§ti metafora. 

Candva m-am luptat cu obsesia versului: „ea era frumoasa 
ca umbra unei idei" 258 . 

In ecua^ie, ea era nu frumoasd, ci o umbra. Ea era ea, o 
femeie iar ideea era pe plecate. Ideea fugea, se prelingea in 
noapte, pleca. 

Ea era frumoasd inseamna ea pleca. Daca pleca, nu era 
frumoasa. Ea fusese frumoasa candva in inima mea. 

Ea era frumoasd ca o idee inseamna ca ea era frumoasa ca 
o bucurie. Cand am o idee buna ma bucur. Dar, cand ea era 
frumoasd ca umbra unei idei nu inseamna ca ma mai bucur de 
ea, ci ca ea a ramas in inima mea, ca o umbra a frumuse^ii §i a 
iubirii trecute. 



~ 58 Un vers nichitian. Al lui Nichita Stanescu. E vorba de primul vers din poemul Evocare, 
poem inclus in volumul Opere imperfecte (1979). 



194 



Trist, nu? Sa vorbe§ti frumos despre fiin^e care s-au 
despar^it de tine dureros inseamna sa fii trecut frumos peste 
traume. 

Amintiri de profesor ratat sau, mai degraba, amdnat. Daca 
ar fi sa predau undeva sau sa mai vreau sa predau ar trebui sa fac 
un curs despre totul §i nimic. 

Nu despre toate §i nimic, ci despre lucruri esen^iale fara 
morga ca acele lucruri sunt esenfiale ci sunt pur si simplu. 

- §i ce are predatul cu bicarbonatull 

- §i ce are Basescu 159 cu Traian, imparatul Romei 260 ? 

- §i ce are televizorul cu vrdjitorul din oz ? 

- §i ce are cdldura cu prefecture^! 

Cred ca §tn;i despre ce e vorba. Este vorba despre mersul 
incet, care nu e productiv de§i e sdndtos §i despre mersul rapid, 
care e profitabil dar te bagd repede in pdmdnt. 

Dupa mersul incet stai pe scaun, daca ^i-1 ofera cineva, §i te 
urfi. Dupa mersul repede, daca l\\ ofera cineva scaunul, stai jos §i 
i^i tragi sufletul. 

Nu este interesant ca romanul, taranul roman, care nu a 
inva^at §coala dar cunoa§te ritmurile naturii §i ale omului, 
vorbe§te despre trasul sufletului §i dupa oboseala multa §i cand 
moare omul? 

„I§i trage sufletul... Nu mai traie§te mult, Parinte!"...„§i-a 
tras sufletul, a inghrfit de trei ori in sec, a dat ochii roata in casa §i 
§i-a inghi^it hapul 262 ". . . 

Treaba e, ca daca mergi repede sau incet, daca alternezi 
ritmurile, ajungi tot acolo. Iar cei care nu au bani mul^i prefera sa 
fie ingropa^i in pamant, pe cand ceilal^i in beton. 

Apropo de beton. Curgea cimentul preparat in betoniera 263 
iar ei doar indreptau moluzul. Moluzul, ca §i sintagma sau ca 
uniunea reprezinta unita^i de existen^a de sine statatoare, care au 
o relate cu noi. 

Eu priveam moluzul iar el nu ma privea pe mine. Deci 
eram intr-o relate de indiferenid reciprocd. Sintagma, de§i 
folosita de catre mine, nu cunoa§te ce este aceea o uniune. 



259 Traian Basescu: unul dintre presedintii postdecembristi ai Romaniei. Mai multe detalii: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Traian_B%C4%83sescu. 

260 Imparatul Traian al Romei s-a mantuit datorita rugaciunilor Sfantului Papa Grigorie eel 
Mare al Romei. 

261 The Wizard ofOz (1939): un film pentru copii. Mai multe detalii: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Vr%C4%83jitorul_din_Oz_%28film_din_1939%29. 

262 A inghitit in sec. 

263 Masina care prepara betonul. 



195 



Pana aici a fost bicarbonat 264 . Solu^ia este sa mergi incet 



dar rapid. 



264 O discutie introductiva de ordin general. 



196 



Pa§i de dimineafd. 



In fiecare diminea^a 265 , 

oamenii grabi^i se trezesc 

ca sa fuga. 

Fug ca sa prinda ceva, 

pe cineva. 

Fug sa se prinda 

pe ei m§i§i. 

In fiecare diminea^a, 

cu soare sau fara soare, 

oamenii care i§i muncesc 

creierii ca sa 

surprinda ceva frumos 

pentru aljii 

se trezesc 

ca sa se grabeasca. 

Unii privesc cu enervare 

graba lor. 

Al^ii se gandesc ca graba aceasta 

aduce ceva. 

Al^ii nu §tiu ca exista graba. 

Oricum, diminea^a devreme, 

primii pa§i stau ascun§i 

in ganduri. 

Cand gandurile se trezesc, 

ne dam 

seama ca ne dor 

picioarele, 

ca am fost pleca^i de acasa de 

cateva minute, ore, 

§i ca graba ne-a dus 

spre locuri anume. 

Dimine^ile se trezesc 



265 



Un poem din 10 septembrie 2007. 



197 



cu gandul, sa mai 

munceasca ceva 

§i astazi 

sufletul meu. 



198 



Cutia cu interese [literaturd fan-te/zis-td] . Nu are 
bulind ro§ie... 




-266 



Se trezise de diminea^a ca sa scotoceasca prin cutia de 
conserve a imagina^iei lui §i dadu, intempestiv, peste o cutie 
darapanata, altoita undeva in inima lui: peste cutia de interese. 

Cand o deschise, grijuliu, Mircea Planetaru, in^elese ca 
inima lui nu vorbe§te / §i nu a vorbit niciodata grafic ci numai 
ondulatoriu. Ca, intr-un timp, era pisic siamez cu unii, altadata 
era critic literar cu arfii §i niciodata el. . . [in]su§i. 

Care imi este interesul?, se gandea el, cand vazu ca in 
cutia de interese, toate, absolut toate, erau meschine. Ce ar fi 
facut Antoanela in locul meu? Dar Mioara? Dar Cornel? Care 
Cornel, pentru ca eu §tiu eel pu^in douazeci de [scor]neli 267 ? 

Ceasul de pe masa batea in soare. Cutia de interese, odata 
deschisa, capatase o conformable 3D , un fel de internet + 
televiziune, ca sa avem media viitorului. 

Care este interesul meu?, se gandea el, mancand o placinta 
cu mere luata din col{. Ce interese am ca sa exist sau ca sa nu 
exist? Dilema cazu pe el ca o nazbatie. 



1 Un articol din 12 septembrie 2007. 



" Scorneli = minciuni ticluite cu grija, inventii meschine. 
268 Cum se creeaza grafica 3D: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Programe_de_grafic%C4%83_3D. 



199 



De fapt, ce personaj se mai gande§te sa moard, cand toata 
lumea vrea sa trdiascd cu orice chip? Poate ca moartea, 
metafizic vorbind, nu mai are relevant pentru psihicul 
contemporanului de rand, ci numai viafa, ca o iluzie perpetua, 
conteaza? 

scriu cu litera mica, am pus punct sj iara§i scriu cu litera 
mica, in wordpress sunt mul^i oameni care scriu cu litera mica, 
pentru ca sunt [a]non[imi]. 

anonimii nu au litera mare ci numai mica, foarte mica. 

cand te injura o fac cu litera mica. 

tastele dor prea mult ca sa mai faci o Litera mare. 

Litera mica vine dupa litera mare, chiar daca te doare scrii 
cu litera mica, o dai mai mica. NU O MAI SCRII CU LITERA 
MARE, CI CU MICA... 

daca nu te doare scrii cu litera mica. 

cu litera mica continui sa traie§ti §i ramai o litera mica. 

de fapt, ce are litera mica cu cutia de interesel de ce 
trebuie sa mai pun §i semnul intrebdrii, daca sunt o litere mica? 

sa scriu fara diacritice pentru ca sa devin impozant. 

[im]pozant sau [ex]pozant? POATE CA [EX]PONAT... 

daca scrii puiin §i prost ai nevoie de comentarii ca sa 
ajungi sus, pe schele. 

tatdl meu, cum i§i aducea aminte Cornelu§, din clasa intaia, 
eprivitor in stele. 

Ce mai conteaza?! Am revenit la litera mare. 

Cred ca am scris prea mult pentru cat gande§te Mircea 
Planetaru. Trebuie sa scrii cat mai prost pentru ca sa nu devii 
interesant. 

§i daca nu mai §tii ce sa scrii pui poze, pui emoticoane, 
faci trimiteri 269 , te dai de-a rostogolul, dai sms-uri ca sa iti vina 

970 

sus^inatorii, faci un schimb de carte , te duci la coafor, mai iei 
un diazepam, mai bagi mana in [a]PA! marii, mai faci o 
tumba. . .§i apoi revii §i scrii pe wordpress, acolo unde cuvantul se 
stoarce ca sa devina idee. 



269 O ironizare a emoticonarii articolelor si a inflatiei de lincuri fara rost, a fotografiilor sau 
a filelor video la gramada, fara niciun sens. 

270 Dupa ce a fost un proiect caduc Bookblog. ro (http://schimbdecarti.ro/), pentru ca a fost 
gandit ca un mod de cunoastere mediata a ofertei de carte de pe piata, a fost preluat si de 
Laurentiu Dumitru (http://laurentiudumitru.ro/blog/category/schimb-de-carte-ortodoxa/) si 
ortodoxizat.. .si mai prost, adica transformat intr-o interfata vandabila a cartilor scoase de 
cateva edituri ortodoxe din Romania. 

Ideea genuina era ca astfel de schimburi de carte si de idei se fac intre cititori reali, 
pasionati, nu intre ageamii. Si se fac cu carti rare, scumpe, greu de gasit...si nu cu carti de 
piata, pe care nu mai trebuie sa le cauti... pentru ca le gasesti peste tot. 



200 



wordpress, acolo unde cuvantul 

se stoarce ca sa devina idee, 
wordpress, acolo unde cuvantul 

se stoarce ca sa devina idee, 
wordpress, acolo unde cuvantul 

se stoarce ca sa devina idee, 
wordpress, acolo unde cuvantul 

se stoarce ca sa devina idee, 
wordpress, acolo unde cuvantul 

se stoarce ca sa devina idee. 

Pe cutia cu interese scria: repetiiia e mama somnoleniei. 

- Cum, ma, scria a§a?! 
-Da... 

- Aha, deci nu §tii cultura. Tu nu §tii ca se zice, ca s-a zis, 
ca unul a zis, ca doi au zis, ca trei au zis: repetiiia e mama 
studiorum. 

- Bd, adica domnule, de ce nu §tii ma c«/?[ura]? Adica tu 
§tii numai [ura] §i nu §i [cultural Nu le ai cu cultul, nu?! 

771 

Adica e§ti barbarian, e§ti meto[so]prana . 

EA a yaau 7iava ai (povxupi ypeceaxi ai a vsvu ijieSiax 7ts 

979 

b^oy ca sa ni le arate §i noua. 

adica, El, §tie sa puna (povxupi 7te b^oy 273 §i noi nu. 

Ce fraieri suntem! Adica §i noi trebuie sa avem ni§te 
fonturi gre[§e]§ti 274 nou nou^e pe blog, pana nu vin americanii §i 

97S 

fac ei ce §tiu mai bine in Iran: dau cu bomba . 

Ca noi asta trebuie sa inva^am: ca atunci cand nu mai ai 
argumentele cuvintelor, cand se termina vorbele [diplo]-ma^ilor 
§i vezi ca e rost de [fura]-ciune, dai cu bomba, furi petroul ca in 

9T ' f\ 977 

Iraku§ , te dai de credincios §i cititor al Scripturii zilnic ...§i 
mai faci cate un pui de masacru. . . 



271 Rostirea sintagmei: mezzo-soprana = cantareata de muzica de opera cu voce intre 
soprand si contralta. 

Cu litere grecesti, fara diacritice: EL a gas it pan a si fonturi grecesti si a venit imediat pe 
blog... 

273 Idem: fonturi pe blog...O ironizare a pastorului baptist Marius Cruceru, care face, eel 
mai adesea, lucruri in mod ostentativ, pentru ca sa le vedem noi si sa ii admiram...prostul 
gust... 

274 Adica grecesti... nu-i asa? Sau trebuie sa avem, in mod negresit, fonturi grecesti. 

75 Existau zvonuri ca americanii vor ataca Iranul, datorita faptului ca acestia au baze de 
imbogatire a uraniului. 

276 Adevarata miza a celor doua invazii in Irak. 

277 Cum se dadea presedintele Bush jr: http://en.wikipedia.org/wiki/George_W._Bush. 



201 



- Scrie asta undeva? Unde scrie? De ce va inchinati la 
icoane? Scrie in Biblie ca trebuie sa va inchinati la icoane? Nu 
scrie 278 ... Ca iata, in Biblia noastra 279 , tradusa de Cornilescu 280 , 

no i 

ala care a plecat de la voi la n[oi], zice a§a. . . 

Ca da...doi-zece, un§pe, trei sferturi jumatate, lol 282 , lol, 
lol, apoi vine un buzz 283 , doi de trei, o parola si. . .loghin 284 . 

- Ce, canta doamna Loghin 285 ?! Unde? Ma due §i eu la 
concert... 

- Adica, da, el nu in^elege, el e.. [pros]t. Lol... Nu Lola, ci 
lol. . .Prietenii §tiu de ce. . .adica lol. . . 

Soarele stralucea puternic. Pasarile plecau in ^arile calde. 
Ogoarele, strajuite de tractoare, arau. Patratele plecau / or sa 
piece in tlrile calde 286 . Tractoarele arau. Or / o sa mai fie schimb 
de car^i. 

O sa bag cartea in copacul trei, de pe aleea 

9 °.7 

crizantemelor , a florilor de mac §i a lalelelor, con; cu farmacia 
aia pe colt §i o sa o gasrfi acolo, daca sunte^i repezi de picior. 
daca nu sunte^i repezi, o ia altul. ceea ce nu ar fi rau, ca neuronii 
pu^ini sunt. . . §i mai bine ascultati un haus . 

Acest text a fost scris de micul ANONIM 289 . Marele 
ANTONIM [NU, antonescu!], manca din cutia cu interese solda 
primita lunar pentru denigrare 290 . 

El denigreaza in reviste §i ziare, pe bloguri §i pe saituri. El 

90 1 

decimeaza toate literele . 



78 O ironizare a modului de comportament total anacronic si obtuz al neoprotestantilor 
romani in relatiile lor cu ortodocsii romani. 

279 O editie online a ei: http://www.ebible.ro/. 

280 Dumitru Cornilescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Cornilescu. 

281 Adica a fost ierodiacon ortodox...si a devenit neoprotestant. 
~ 82 Rasete prelungi. 

283 Un tarait de telefon, un zgomot enervant. 

284 Codul de acces: http://en.wikipedia.org/wiki/Login. 

~ 85 Irina Loghin, interpreta de muzica populara: http://ro.wikipedia.org/wiki/Irina_Loghin. 

Vorbeam despre sistarea (intamplata) a lui La Patratosu 
(http://patratosu.wordpress.com/) si despre destramarea clubului de patratosi zeflemisti...din 
jurul pastorului Marius Cruceru. 

287 O ironizare a modului in care Gramo eel batrdn, adica Gheorghe Stefanov 
(http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_%C5%9Etefanov) facea schimb de cdrti prin 
Bucuresti. 

88 Pronuntarea pe romaneste a lui house. E vorba de enervanta, din punctul nostra de 
vedere, muzicd electronicd de dans, care are o repetitivitate melodica agasanta. A se vedea 
mai multe date aici: http://en.wikipedia.org/wiki/House_music. 

~ 89 O ironizare a faptului ca, la nivel online, cei mai multi dintre creatorii de online ai 
vremii de atunci, ai lui 2007 dar si cei de astazi, sunt anonimi. Anonimi pentru ca le e rusine 
cu ei insisi, pentru ca nu au proiecte serioase sau sunt persoane cunoscute, care ori vor sa se 
dea in stamba ori vor sa plateasca polite altora, sa se razbune. 

290 Exista si creatori de online cat si comentatori de online platiti, infiltrati, interesati de 
ajungerea in atentia cat mai multora a unui nume, a unei idei, a unui produs. 
El nu dialogheaza ci calominiaza, besteleste cu toata gura. 



202 



§i, la final, scrie pseudonimul lui preferat: marel antonim, 
gogo§el, unu' 292 , acidu^u' 293 , freeze, uratu', bobocel, gigi grasu', 
sparanghel, mutu, cinTe, proscrisu', a§a-zisu', ala, gui^aru', 
franzeli§or, balauru' 294 , corcodel, terminatorul, ala care te... 

wordpress, acolo unde cuvantul 

se stoarce ca sa devina idee, 
wordpress, acolo unde cuvantul 

se stoarce ca sa devina idee, 
wordpress, acolo unde cuvantul 

se stoarce ca sa devina idee, 
wordpress, acolo unde cuvantul 

se stoarce ca sa devina idee, 
wordpress, acolo unde cuvantul 

se stoarce ca sa devina idee. 

da, inter-textualitate 295 2007, aha... 

wordpress, acolo unde cuvantul 

se stoarce ca sa devina idee, 
wordpress, acolo unde cuvantul 

se stoarce ca sa devina idee, 
wordpress, acolo unde cuvantul 

se stoarce ca sa devina idee, 
wordpress, acolo unde cuvantul 

se stoarce ca sa devina idee, 
wordpress, acolo unde cuvantul 

se stoarce ca sa devina idee. 

- auzi, ma, ne la§i?! lasa-ne, ma, in pace...ce tot scrii a§a, 
toata ziua, ca un apucat 296 ?! 



292 Un pseudonim folosit de catre un baptist roman agasant si prost crescut, care ne-a scris 
de mai multe ori in 2007 si 2008, pentru a-1 apara pe Marius Cruceru. 

293 Folosit de catre un alt baptist roman, la noi pe blog, de asemenea in mod badaran, de 
unul care lucra in Austria sau Germania (dupa propriile sale declaratii), daca nu ma insel, la 
o fabrica de facut masini. Apara pe acelasi pastor baptist. 

294 Avea blog: http://www.zelist.ro/bloguri/balauru.wordpress.com/posturi.html. 

""' Dr. loan Radulian, Conceptul de intertextualitate, in format PDF, 12 pagini. 

Downloadabil de aici: http://www.c- 

cultural.ro/biblioteca%20virtuala/simpozion/conferinta/conceptul%20de%20intertextualitat 

e/conceptul%20de%20intertextualitate.pdf. 

De fapt acest articol e unul intertextual la modul serios, pentru ca imbina mai multe nivele 

de naratiune si de simbolism. 

296 Ca un nebun. 



203 



Un om, care nu i§i folose§te creierul pe fiecare secunda, 



297 



crede ca fac [e]foarte la scris. Dar el, a§a crede. . . 

- te rugam respectuos, domnu' . . ., sa nu ne mai. . .sa nu ne 
mai...sa nu ne mai...[hapciu!!!] incondeiati 298 a§a, ca noi ne 
sup[a]ram foe §i incepem sa va amenintam sa §trfi, sa va 
denigram. ca noi ne pricepem sa denigram. noi la asta suntem 
speciali§ti . 

Camioanele cu muncitori duceau pe oameni sa culeaga 
ro§ii 300 . Ogoarele stateau langa ro§ii. Cateva ro§ii stateau intr-o 
gramada. Langa gramada, cateva mdini mici incerca \incercaul\~\ 
sa manance ro§ii §i, sa mai dea cu ele prin capul la alte persoane 
cu mdini mici. . .sau mari, pentru ca munca e o. . . 

In cutia cu interese se mai scria: oricine i§i cunoa^te 
interesul se incearcd sa fie folosit. Daca nu poate a fi folosit 
pentru ca nu se poate, pentru ca el nu se lasa, se incearca a sefi 
fost momit cu ceva. 

Momit, momeala, momi§oara...ce mai faci la noi in ^ara?! 
Era un drum pardosit cu. . . intenfii bune. 

Cei care nu in^eleg / nu au in^eles nimic din ceea ce am 
scris pana acum pe blog [ca pana acum am cam postat vreo.... 
I02l...postari, aha.. .da,... Ro-(mdnia)] sa citeasca in con-ti-nu- 
are, pentru ca exista §i o con-ti-nu-are in-te-re-san-ta §i me-ri-ta 
sa nici nu §trfi ce pier-de|i. 



297 Eforturi. 

298 Sa nu mai scrieti despre noi atat de lucid, de transant... 

99 Si am simtit in mod viu...dar ridicoL.cat de bine stiu sa fie badarani anumiti credinciosi 
baptist! romani. 
300 In timpul regimului comunist. 



204 



Bibelou de porfelou, fife de Bucur[esti] si ca sd 
vezi si sd nu crezi 




ca da, in fa^a magazinului Unirea 301 , se intampla tot ce se 
intampla 302 . se a§teapta lumea, se da cu taxiul, se mananca la 

■J A1 

mecdonals [adica la mec, ba!] §i vine florin cositoru, cu 
ditamai pufelul mic §i frumos [paroxism de economie de pia^a!] 
§i te imbie: ia, un bibelou, §efu! 

Te prive§te insistent, §i el, §i cainele, §i daca te eschivezi, 
vai de calimara ta cu cerneala. inseamna ca n-ai stofa la animale. 

bucure§tiul e plin de frfe. degeaba te m[torci\ in dreapta, 
degeaba te scuzi in stan/ga, daca nu impingi cu caruciorul pe una, 
daca nu il dracui de ma-sa pe altul, daca nu e§ti intelectual 
remorca , adica daca nu ara^i ca e§ti, daca nu uluie§ti ca e§ti. 
daca nu sperii in injuraturi, nu valorezi. 

la bucure§ti i^i faci blog ca sa pierzi timpul, fti iei ma§ina 
ca sa o turezi la maximum , dai muzica pana la blana ca sa 
ara^i ca {i-ai luat §i tu celular cu melodii, fti faci freza pana in 
ochi, mergi iarna dezvelit ca vara, e§ti fraier dar ^ie nu rji pasa §i 
te bucuri, frate, te constipi de bucurie. 

bucure§tiul e un fel de unicat, un fel de bibelou de 
por^elou, pentru ca in interiorul de andargraund 307 ce este, ca care 



Un articol din 14 septembrie 2007. 



Adica aici e punct de intalnire, isi dau oamenii intalnire. 

303 Adica: http://www.mcdonalds.ro/. 

304 Neam prost, care nu te intereseaza de nimeni ci numai de tine, de unde trebuie sa ajungi 
tu sau de ceea ce trebuie sa iei tu. 

305 Mergi cu viteza maxima. 

306 Dai muzica la maximum. 

307 Citire a lui underground. 



205 



este 308 , po^i sa faci ce te taie golaverajul 309 , ca tot e sa fie 
viat.a. . .ca a§a e viat.a. 

-? If) 

bucure§tiul de bibelou e un fel de intdlnire de 
bloggdri 311 . unul se scarma in nas dupa succes, altul se 

Tin 

scalambaie, exista grame de gramo prin cotloane sofistice, 

-J 1 -5 

teroare de cititoare pe altundeva, exista urletul carpatilor de 
balaur 314 , exista blog de goroloid 315 , exista bd, eu suntfu-sea! 316 , 
cartarescu 317 langa dinescu 318 , strada am-zei 319 langa bulevardul 
23 august, grefos langa paradoxal, ditamai bannerul corf cu 
Biserica Sfantul loan , cutezanfa langa rezonanjd. . .exista multa 
d-i-z-a-r-m-o-n-i-e langa p-r-i-m-a-r-i-e. 

§i, cand ^i-e lumea mai draga, vine un evanghelizator fara 
epolefi la vedere §i rage la un megafon. Unde? in fatl la unirea , 
unde tinerii se pupa fumand, in timp ce, 

dac-ai vrea sa treci, 

un nor de fum 

^i-ar inunda plamanii. 

sa nu ne confundam! exista un bibelou de bucure§ti §i un 
Bucure§ti profund intr-o coabitare de zile mari. in bibelou se 
mananca saman^e 322 pe jos, se rage, se clampane, se scrie pe 
pere^i, se arunca hartiile pe unde vrei, \\ se fumeaza in nas, ti se 
calca panto fii, \\ se arunca ditamai plea§ca de apa in cap, etc., 
ETC., etc. ... 

daca te compor^i smerit §i gra^ios in bibelou, po^i sa pari 
venit din lumea de apoi . . . 



308 O ironizare a greselilor de limba ale primarului Marian Vanghelie 
(http://ro.wikipedia.org/wiki/Marian_Vanghelie). ..care au ajuns, datorita trupei de umor 
Mondenii (http://mondenii.primatv.ro/), antologice. 

309 In loc de: ce te taie capul...ce iti trece prin cap. 

310 Bucurestiul nespalat, al oamenilor fara caracter si al micilor gainari sau al marilor 
oameni de lux format din actuali si fosti puscariabili. 

311 O ironizare a intalnirilor dintre creatorii romani de blog, care nu au nimic de-a face cu 
creatia online. ..ci cu distractia groasa, fara spirit. 

312 Aluzie la http://gramo.ro/, pe atunci in WordPress, ca si noi, la spatiu gratuit. 

313 Idem: http://www.terorista.ro/ pe atunci fiind tot in WordPressul gratuit, ca si Gramosii. 

314 Idem: http://balauru.wordpress.com/. 

315 Un alt blog romanesc de pe WordPress, care taia frunza la caini. 

316 Fusea, care era proprietarul Neogenului: http://www.neogen.ro/ si venise pe WordPress, 
ca sa isi faca reclama. 

317 Mircea Cartarescu. 

318 Mircea Dinescu. 

319 Strada Amzei din Bucuresti: 

320 Din coltul nordic al magazinului Unirea din Bucuresti. 

321 In fata magazinului Unirea din Bucuresti. 

322 Conform vorbei tiganesti. Seminte. 

323 Aluzie la versul huliganic din: Romania, trezeste-te! al trupei de hip hop Moromezzi. 



206 



aici trebuie sa te reactionezi ca arcu', sa ai colti ca pisica §i 
cangi precum crabul. da, cand te inveti cu atmosfera, ti se pare 
beton, fraiere, pentru ca expresia: cep... mea, ca daca sufli ceva, 
te tai, sa moara, m.... "/expresie grando, frate, lini§tita in 
comparable cu alteleiy t4 se va parea. . .unt, dupa o vreme. 

prima data, expresia, cam lunga §i taioasa, te nauce§te. 

Apoi, cand auzi cum se dracuie dumnezeii, cum se baga 
organul in laringe, cum se injura de mama si de toti Sfintii, 
in^elegi ca dracuitura e un fel de buna ziua in bibelou §i „ du-te in 
p...md-tii" e un fel de compliment camaradesc 324 , care se zice 
atunci cand ai mai violat vreuna sau te-ai imbatat manga 325 . 

concert de mozart, vernisajul unei expozrfii cu pictura 

"X 0f\ 'i 1*7 

abstracts, congresul de patrologie , muzeul antipa sau 
militar nu au rezonantl la bibelou, pentru ca bibelou asculta, 
cu giga putere: pupa-te-as pe epolet, ce sa fac? dar n-am 
carnet 329 , sau: „suntem o tara de c. . ., de ratati §i de. . .p. . ." 33 °. 

e greu sa nu crezi, pana nu vezi bucure§tiul noaptea, 
bucure§tiul slinos, bucure§tiul unde sexul costa cat o tigare §i 
unde tran§ezi vanzarea de rinchi in timp ce mananci o §aorma, 
tragi o doza pe nas 331 , mai bei, ca sa iti iei avant 332 §i apoi te duci 
§i iti iei nevasta la bataie pana o desfigurezi. 

ca, ce te intereseaza pe tine de police? tu iti bagi in toti 
mortii, tu e§ti mare mahar, tu e§ti cu vreo treizeci de ghiuluri pe 
mana dreapta §i tai §i spanzuri. ca tu nu e§ti ca romanu' prost, tu 

333 

e§ti §menar . . . 

no, no, no!...nu este rasism, nici antisemitism...ci 
coabitare de neplacere. pana nu vezi, totul e basm. §i pana cand 
nu te doare pentru oamenii care traiesc acest iad nu sim^i nimic, 
ca om, din aceasta drama zilnicd.. . 

tu stai unde nu vrei, el vrea unde tu stai, ea vrea cu ma§ina, 
el vrea mai multe, el se increde de§i e vai de mama lui, ea se da 



Intre pneteni. 

325 Rau de tot. 

326 Fusese recent, la Bucuresti. 

Muzeul National de Istorie Naturala ,, Grigore Antipa ": http://www.antipa.ro/. 
Muzeul National Militar ,,Regele Ferdinand I": 
http://www.defense.ro/muzeumilitar/index.html. 

329 Cantec de petrecere sau cum sa-i zic, care se tot transmitea pe EtnoTV: 
http ://w ww . etno .ro/. 

330 Un vers dintr-un cantec romanesc hip hop...caruia nu ii mai stiu autorul. 
33 Te droghezi. 

332 Ca sa prinzi curaj, curajul prostului... 

333 Esti tigan imbogatit din furturi, din bani dati cu camata, din gainarii de tot felul, din 
trafic de droguri, din prostitutie, din trafic de organe, din pedofilie etc. 



207 



de doamna de§i face trotuarul, el fura ziua §i se distreaza noaptea, 
QSiface tot ceea cepoate ca sa ajunga bine . 

de ce e a§a eel care este 335 ! probabil ca fiecare dintre noi 
avem un cuantum adanc de vina. o vina careaia ne e teama sa ii 
privim ochii. 

o la§i gravida §i apoi o fort.ezi sa il arunce in veceu 336 . nu te 
doare ca o doare 337 . ii iei banii mamei tale din po§eta cu japca 338 , 
ca tiganca care vinde droguri cere astazi mai mult decat ieri. daca 

Tig 

ai nevoie de bani te camatare§ti §i o sfecle§ti . 

daca o dai cu sticla 340 ajungi fara chilo^i in cur. fumezi ca 
un spart §i rfi mancam eolaeii mai devreme. nu te uit4 la suferint.a 
celor care te iubesc, care se dor pentru tine, pentru ca e§ti din 
bibelou 341 . 

daca ai fi din Bucure§tiul profund te-ai da pe credinja, pe 
cultura, pe elevate interioara. daca e§ti din bibelou, nu ti se cere 
nimic §i crezi ca ^i se cuvine totul. . . 

ehei, ca sa vezi §i ca sa nu crezi... am visat toate astea azi 
diminea^a. cand m-am trezit §i m-am dus sa ma spal pe ochi, mi- 
am dat seama ca nimic nu e adevarat, ca tot ce am scris aici e 
baloane de sdpun . 

nu-i frumos, ca tot ceea ce parea dramatic sa nu fie?! po^i 
sa intri in second life 343 §i sa te inchipui ca in viafd. ni place jocul 
sj ui^i visul. E ca visul unei nop^i de TOAMNA, de elena 

r- 344 

tarago . 

Somn u§or, na^iune, 
oriunde ne-am afla dormind! 

Nimic nu se intampla, 
cand se intampla prea multe. . . 



334 Sa parvina. 

335 Cel fara scoala si care se ocupa numai cu lucruri ilegale. 

336 Sa il avorteze. 

337 Nu te doare de problemele ei inainte si post-avort. 

338 Cu forta si in mod nedrept. 

339 Apelezi la camatari si dai de mari probleme. 

340 Daca esti alcoolic. 

341 Esti din lumea indiferentilor, a badaranilor. 

342 Aluzie la unul dintre versurile piesei: Sa nu crezi nimic, al trupei Iris: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Iris_%28forma%C5%A3ie_rom%C3%A2neasc%C4%83%29. 

343 Un joe online interactiv, deschis tuturor pe baza de cont personal. Un articol de 
prezentare din Gdndul, 4 august 2007: http://www.gandul.info/tendinte/second-life- 
cuvantul-aduce-viata-872175. 

344 Greseala intentionata. E vorba despre Visul unei nopti de iarna a lui Tudor Musatescu: 



http://ro.wikipedia.org/wiki/Visul_unei_nop%C5%A3i_de_iarn%C4%83. 

345 Al 

afla! 



345 Aluzie la o replica celebra, a unui film american: Noapte buna, America, oriunde te vei 



208 



Ce ma bucur ca sunt pros t! 





Am a§a o bucurie ca sunt prost 346 ...de nu va pot spune! 
Daca as. fi fost pu^in mai rasarit 347 , s-ar fi cerut mai multe de la 
mine...Dar daca sunt prost, sunt frasin de prost, nu pot sa am 
vreo speran^a de ameliorare, nu? ! 

Apropo: am uitat sa ma §i prezint. Dar ce conteaza pana la 

T.AQ 

urma «« numel O biografie se poate rescrie la nervi, se poate 
asambla la zambet...§i poate fi fidela cu cele mai bune vise ale 
tale. Dar tu. . . sa nu fi deloc. . .tu. 

Adica eu... 

Da, sunt teribil de prost. Nu §tiu ce sa ma fac, pentru ca 
sunt prost de bubui, de claxonez. Tot ce vreau sa fac.nu le mai 
fac. De ce nu le mai fac? Pentru ca imi trece cheful repede de ele. 
Le las a§a. . .in coada de morcov 349 §i nu le mai fac. 

Se supara cineva ca nu le mai fac?! Se supara cineva ca 
mor prostlW §i, daca a§ muri genial, ce? Chiar a§a?!!! Tot o 



Un text din 18 octombrie 2007. 
Mai dezghetat la mine, mai destept.. 



Un pamflet facut la adresa acelorasi autori de blog sau comentatori, care nu isi asuma 
numele, care se dau de anonimi. 
349 Rescrie a sintagmei: in coada depeste. 



209 



varza...Mai bine sa raman asa cum sunt eu, cum m-am creat 

350 

eu . 

Sa nu mi se ceara nimic in plus, sa fiu nesimtit, tocsun, 
tembel...dracos...Ca atunci cand esti prost... esti prost si 
gata. . .Nu i^i trebuie scoala sa fii prost. 

Am auzit ca numai cand esti maz destept \\ se cere sa fii 
competitiv. Dar daca esti ^rast, po^i sa fii si surd, si mut, si 
dulau 351 ... 

Pe cine intereseaza ca tu esti dulau, nu?! Ji se spune ca nu 
stii sa mananci, ca nu stii sa te exprimi, ca nu ai niciun 
Dumnezeu, ca esti un nemernic. . . 

§i ce daca sunt prost?\ Daca am bani... si sunt prost, nu 
merge? Eu cred ca merge. . . 

Iar am uitat sa ma pronunt.. Adica sa-mi pronunt. numele. §i 
daca mi 1-as spune ce ar fi? Ca daca sunt prost, si am $7 6am, si 
ardt si bine...CQ mai conteaza numele? §i daca am vreun nume 
conteaza? Eu cred ca nu conteaza sa ai vreun nume...ci sa fii 
prost. . .dar smecher. 

Adica sa nu ai studii, sa fii prost. . .dar sa ai bani. §i daca ai 
bani. . .nu po^i fi prost? Dar de ce tot ma fac prost. . .pe mine, care 
sunt smecher?] 

Eu nu sufar de complexul de autoeducare ca al^ii. Eu sunt 
asa cum sunt eu, cum au fost si parin^ii mei...Si eu nu vreau sa 
ma schimb. Am oroare de schimbare, de faptul de a ma 
schimba... 

Eu nu vreau sa fiu genial. 

Eu vreau sa fiu prost! 

Nu se poate sa ma lasa^i asa?! 

Nu se poate sa ma lasa^i ...?!! 

Nuse poate?!!!... 

Eu cred, totusi, ca e mai bine sa fii prost... Consumi mai 
pu^ina energie, nu mai rade lumea de tine ca nu stii ultimele 
studii in materie, ca nu stii sa vorbesti de 30 de ori mai multe 
limbi straine de cat cunosti, ca nu po^i sa. . .zbori. 

Eu zic ca e mai bine prost. . .La revedere. . .si hai, pa! 

Anonimu', fraiere! 



350 M-am intalnit cu mai multi oameni de-a lungul timpului, care, din cauza invidiei dar si a 
constiintei de sine, se dadeau de oameni simplii, nescoliti, desi aveau studii universitare. 
Pentru ca sa nu imi spuna ca se simt prosti in fata mea...mi-au spus sa ii las in pace, ca ei 
sunt oameni pacatosi, fara prea multe ambitii de la viata. 

Insa, in fata altora, erau zmei. Se laudau cu orice lucru...pe cand, in fata mea, o faceau pe 

smeritii, pe pacatosii... 

Acesta e un exemplu tipic de fariseism...care acopera, de fapt, impostura. 

351 Nesimtit. 



210 



Poeziile de noapte sunt altfel decdt poeziile de zi?i 




De ce sa scnu poezn?! 



Usile \\ se deschid intotdeauna, 
daca nu {i-au fost inchise. . . 

Usile sunt niste intdmplari. 

Poeziile de noapte sunt si 

ele niste intdmplari, 

care nu se petrec ziua. 

Usile \\ se deschid brusc. 

Pantofii, ca si usile, 

sunt de vanzare, dar noi 

mestecam dioxid de carbon. 

Muzica noastra 
intra intamplator, 

pentru ca 

te cunosc 
din intdmplare . . . 

Care intdmplare?! 



352 



Un poem din 1 1 noiembrie 2007. 



211 



Am uitat daca intdmplarea 
e de noapte sau de zi... 

In orice caz conteaza. . . 
cand se deschid u§ile. 

Daca ramai blocat in lift, 

ai u§i care nu se deschid, 

ca ni§te poezii suprarealiste, 

care se scriu numai noaptea? 

Care noapte era cea in care te-am 
intalnit dar nu te-am vazut? ! 

Ma uitam la nimic. . . 
§i nu te-am vazut. 

Dar eu nu cred in intdmplare. . . 
chiar daca nu te-am intalnit! 

Eu cred in providenld.. . 

chiar daca cuvintele mele 

par sa nu aiba sens. 

Cum sa nu aiba sens cuvintele? ! 
Care cuvinte nu au sens §i de ceV. 

Daca nu in^elegeti 
nu trebuie sa arunca^i. . . 

U§ile, daca crezi, 

nu sunt baraje... 

ci puncte de trecere. 

U§ile sunt de trecere. 

Va rog, doamna, trece^i. . . 

pentru ca aici, pe loc, 

nu se sta niciodata! 



212 



Poveste de neadormit copiii 









■ft- *^ 


^^ 




*■ 





A existat odata un mic prichindel , care nu se culca pana 
cand cineva nu ii spunea o poveste. Era un nazdravan de baiat, 
adica un chiulangiu de la §coala, iar mama lui il alinta, ca orice 
mama, cu multe minciuni adevarate. 

Princhidelului ii placea sa fie bagat in seama. Cand nu mai 
era bagat in seama arunca cu paharele pe jos, nu i§i mai facea 
temele §i dracuia ca un apucat, ceea ce voi, dragi copii, nu trebuie 
sa face^i! 

Povestea noastra este despre Mic§unel... pentru ca 
prichindelului ii placeau cap§unile. Intr-o zi s-a furi§at in 
bucatarie §i a mancat toate cap§unile pentru dulcea^a. 

Mama lui 1-a prins manzolit din cap pana in picioare cu 
sirop de cap§uni, de aceea 1-a poreclit. . .Mic$unel. Insa lui nu ii 
placea acest nume. El dorea sa fie iubit, in^eles, alintat...Mama 
lui in^elegea acest lucru §i il alinta... Dar era §i severa cu el, 
pentru ca dorea sa ajunga un om inva^at. 

La 18 ani...Prichindelul de alta data dore§te sa se angajeze 
barman. Nimic mai gre{os... Adica sa stea intre bere, ca un 
apucat. . .§i sa manance cap§uni. 



353 Un text din 1 1 decembrie 2007. 



213 



Are tatuata o capsuna pe mana, nu conteaza carc.Pe 
prietena lui o enema G. §i tocmai cand dori sa dea testul de 
admitere la facilitate... i§i aduse aminte de povestea din seara de 
31 martie...cea despre furnici. Doua furnici ascultau muzica 
underground. §i una zice catre alta: o muzica de arfar...§\ rasera 
doua ore... 

Prichindelul a luat astazi nota 10 la dictare. Nu stiu cum s- 
a intamplat asta...pentru ca el ia numai nota zece! A venit acasa 
fericit si mama lui 1-a pupat pe amandoi obrajii. Insa, pentru ca 
venind val-vartje a aruncat si vaza aceea scumpa, de langa 
tele vizor, pe care mama lui o iubea atat de mult... era sa ia o 
bataie zdravana, daca tatal sau, nu o implora sa il ierte. . . 

Doua emoticoane vorbeau intre ele despre ce or sa faca de 
revelion. Unul zicea ca o sa se duca la munte ca sa vada cum 
ninge. Celalalt, mai posac, vrea sa stea casa, pentru ca nu vrea sa 
ramana iniepenit in trafic. 

Mai mul^i colindatori se luara de prichindel...El pica 
examenul din cauza emotiilor...Isi aduse aminte ca mama lui il 
certase pentru vaza. . . 

De fapt, orice simbol fantezist 354 porneste de aici, de la o 
mica agresiune din copilarie...Dar de ce ne intoarcem mereu la 
copilarieV. Adolescen^a e si ea, ca si tinere^ea, ca si maturitatea o 
perioada, unde se intampla atat de multe lucruri frumoase. . . 

Ce ii trebuie unei povesti ca sa nu fie povestel Sa iesi din 
circuitul nevinovafiei ei suspecte, sa demonstrezi ca nu te temi de 
ce e in spatele cortinei. Dar ce e in spatele cortineiV. O realitate 
mult mai fascinanta. Povestile se spun cand vrei sa adormi 
vigilen^a copiilor. 

Copii, nu mai asculta^i povesti! Juca^i-va de-a via^a!!! Da, 
pune^i mainile pe jucariile voastre si vede^i ca nu au via^a si apoi, 
merged spre lucrurile care au via^a si observa^i ca viafa nu e de 
jucdrie... 

Prichindelul e o fic^iune! 

Daca ave^i un pare in fa^a casei, o livada, o 
padure... merged §i mirosi^i iarba! Pipai^i iarba cu mainile, 
intinde^i mainile spre razele soarelui, trage^i aer in piep, manca^i 
fructe proaspete, rupte chiar de voi din copac.si o sa vede^i ca 
povestile sunt mult mai urate decdt viafal 

De ce se tern parin^ii de copii?! Pentru ca nu sunt niste 
copii perfecte ale lor. . .si cei care vor sa-i manipuleze. . .se tern ca 
acest lucru nu se poate face. . . 

Inva^i pe copiii vostri sa va intreaca idealurile! 



354 O alta ironie la adresa psihanalizei si a inventarierilor ei simbolice abracadabrante. 



214 



Nu le mai da^i idealuri mici, ci da^i-le idealuri enorme! 

Rupe^i car^ile de pove§ti §i inva^i-i cum arata adevara^ii 
copii ai lui Dumnezeu, cum arata Sfin^ii, cum arata painea 
coapta, cum arata candela, cum arata icoana, cum arata raul, cum 
arata graul, cum arata apa rece §i zapada, cum arata Dumnezeul 
lor!... 

Da^i-le pe Dumnezeul lor, imparta§i-Ji-i cu El §i nu vor mai 
casca gura dupa pove§ti de adormit copiii! 

Faceti-i sa fie treji, pentru ca §i voi a^i dormit prea mult! 



215 



Ce conteazd, daca nu ma crezi? . 



— — 




Pot sa rji spun ca mi-e dor 

ore 

intr-o mie de feluri 
§i sa cred, a^ipind, 
ca nu {i-am spun 
niciodatanimic... 



Pot sa par nepasator 

cand ma doare inima, 

pot sa tree neobservat 

cand lacrimez, 

pot sa fiu ca §i 

cand n-as. fi, 

pot sa ma prostesc 

sau sa fac pe prostu', 

cand o mie de substantive, 

venite din partea ta, 

nuauniciun verb... 

La urma urmei pot 

sa nu insemn nimic . . . 

La urma urmei pot sa scriu 

§i sa nu ma vezi 

sau sa fiu §i sa nu-^i dai seama. . . 

Cele mai mari emo^ii le ai atunci 

cand e§ti descoperit, 
cand e§ti prins in tine de surasul 

ei sau al lui, 

§i cand te iubesc e prea stramt 

ca sa rasufli. 

Accentuez cuvintele, 
dar ele nu pot striga. . . 



355 



Un poem din data de 19 decembrie 2007. 



216 



Daca ma crezi, nu conteaza 
daca nu ma cred o mie, daca 

nu ma crede nimeni, 

daca in jurul nostru se face 

un perete, inalt, 

pana la cer, 

din sarma ghimpata 

§i noi doi suntem o colonie singulara 

intr-o mare de ochi urlatori. . . 

Am nevoie sa ma sim^i tu. . . 

Am nevoie sa fii tu cu mine, 

ca toate clipele sa fie. . .dragoste. . . 

Da, po^i sa nu ma crezi, 

po^i sa nu 

ma vezi, po^i sa nu ma auzi. . . 

Po^i sama dete§ti... 

pentru ca nu ma cuno§ti. . . 

Oricand m-ai cunoa§te m-ai iubi. 

Oricand te-a§ cunoa§te te-as. iubi. 

§i te-as, iubi pentru ca e imposibil 

sa nu vrei sa fii mai frumos 
decat singuratatea de a nu fi iubit. 

Cuvintele au o logica 

pentru eel care e in cuvinte, 

pentru eel 

care are cuvinte suferite, 

durute, 

iubite... 

Daca nu ^i-au ^ipat cuvintele in tine, 
daca nu au vrut sa iasa afara, 

daca nu ai fost pus in 

situa^ia sa ai rasuflarea taiata, 

sa i^i inghi^i cuvintele. . . 

nu are rost... 

Daca nu ma in^elegi. . . 
cine te in^elege? 



217 



Daca nu ma vrei. . .cine te vrea? 

Daca faci din locul meu locul tau 

si din locul tau locul meu 

pui intre noi dragoste si 

cred ca putem respira. 

Dragostea nu tine de cuvinte. . . 

dragostea ^ine de necuvinte. 
Dragostea ^ine de hipercuvinte, 

de megacuvinte, de tacere. . . 

Vrei ca sa ma crezi sau sa urfi? ! 

Vrei ca sa batem campii toata 

noaptea sau sa ma iubesti?! 

Daca da... cg conteaza 
daca nu ma crede nimeni, 

dar tu ma sim^i in tine 
ca pe ceva de neinlocuit? ! 

Ce conteaza. . . 
daca tu ma crezi?! . . . 



Ps: maine, 20 decembrie 2007, implinesc 12 ani de cand 
mi-am cunoscut so^ia. 



218 



Adevdruri din inimd 




E drept sa fii bun 356 . E drept sa fii bun cu eel care nu e bun 
cu sine, cu eel care nu i§i da seama ca pacatul e o sinucidere. E 
drept sa fii bun pentru ca Dumnezeu a fost Cel mai bun cu noi. 

§i cum sa nu fie Cel mai bun dintre to^i, cand El ne-a 
ridicat pe noi din moarte tocmai atunci, cand noi eram ura^i, 
decazu^i §i nu frumo§iV. 

E drept sa vorbim in termenii iubirii intre noi. Caci nu 
exista iubire mai mare, decat aceea pe care Hristos Dumnezeu 
ne-a invatat-o: aceea de a ne pune sufletul pentru prietenul 
nostru. 

Dreptatea nu e o vorba! Dreptatea e dragoste. E drept sa te 
iubesc pe tine, pentru ca Dumnezeu ne iube§te fara ca noi sa fi 
facut ceva. §i daca El ne iube^te atunci §i eu trebuie sa iubesc pe 
aproapele meu. 

Chiar daca nu §tiu ce este iubirea, ma rog sa o invat, Chiar 
daca nu §tiu care imi este aproapele §i cum trebuie sa il vad pe el, 
ma rog sa il vad ca iubit. Trebuie sa il vad ca iubit pentru ca sa 
ma umplu de Cel iubit. 

Cum e§ti Tu, Doamne, iubire atat de mare pentru noi, 
Frumuse^ea lumii?! Caci noi nu Te §tiam dar Tu ne doreai. §i 



1 Un articol din 1 1 februarie 2008. 



219 



cand ne-ai dat sa Te cunoastem pe Tine, ne-ai dat sa fim si cu 
Tine, pentru ca a cunoa§te inseamna a fi impreund cu Cel 
cunoscut. 

§i atunci cand strig catre Tine, Tu e§ti in mine, e§ti 
aproape de mine, cu mine, Dragostea mea. . . §i esti aproape de tot 
eel ce striga catre Tine. Trebuie numai sa strig ca sa Te simt si 
mai viu in via^a mea. Strig si esti, pentru ca mereu ai fost. 

Rugaciunea nu inseamna absen^a rela^iei dintre mine si 
Tine ci prezen^a Ta in fa^a mea. Te strig pentru ca Te simt cu 
mine. Te strig pentru ca Te am cu mine. 

Te strig pentru ca Te doresc cu mine. Te strig pentru ca 
esti aici. Nu Te strig pentru ca esti departe, ci pentru ca esti prea 
aproape. Si pe cat esti mai aproape, pe atat, Domnul meu, Te 
strig si cad inaintea Ta in smerenie. 

M-ai inva^at ca nu pot sa exist fara Tine. M-ai inva^at 
dulcea dependent de Tine. Pacatul meu nu este numai rana mea, 
ci si moartea mea fa^a de Tine. De aceea, atunci cand ies din 
moartea pacatului prin slaba mea pocain^a, Tu esti lumina care 
imi alina ranile si imi da sa zambesc, sa fm viu. 

N-as putea zambi daca Tu nu m-ai iubi. Si nu m-ai putea 
iubi daca nu m-ai ierta. 

Iar Tu ma ierji, pe mine, pacatosul, Iubite Doamne, de 
toate pacatele mele si ma ridici ca sa I^i strig Tie cantare de 
biruin^a. §i cand ma ridic din moartea pacatului meu, in^eleg ca 
iertarea este iubire si ca inima mea trebuie sa ierte ca sa fie 
blanda si buna. 

Daca eu nu ma ridic, eu nu ma bucur. §i daca nu ma bucur 
cred ca traiesc intr-o lume rece, corupta si plina de faradelege. 
Insa, daca ma ridic din moartea mea si sunt plin de zambetul 
harului Tau, atunci eu sunt plin de har, sunt plin de frumuse^e, 
sunt plin de milostivire, pentru ca sunt plin de zambetul slavei 
Tale. 

Da, sunt plin de frumuse^ea Ta cand I^i mul^umesc! Cand 
nu I^i mul^umesc sunt plin numai de mine si atunci sunt orb. 

Cand sunt mul^umitor fa^a de Tine nu ma vad ci numai Tu 
esti prezen^a care ma ocupi. §i e atat de frumos, incomparabil de 
frumos, ca sa fiu ocupat de slava Ta, pe cat e de trist sa fiu orb cu 
mine insumi. 

Tu faci din inima mea un altar frumos. Tu faci din via^a 
mea un rai. Tu faci din mine, eel atat de ranit de moarte, o 
inviere. 



220 



§i nu stiu cum sa I^i multumesc pentru atata nesperata 
frumusete! Nu imi gasesc niciodata cuvintele, ci stau numai cu 
inima deschisa, plina de multumire, ca o candela in fa^a Ta. 

Numai arzandu-mi inima simt ca stau, asa, pe muteste, si 
sunt multumire. 



221 



fie, din inima 




Nu, nu te po^i opri 

din drumul tau 357 , 

chiar daca greul te inunda 

§i, ca pe o povara grea, 

il sim^i in inima ta. 

Nu te po^i opri deloc, 

nicio clipa §i in nicio zi 

sa nu crezi ca Dumnezeu tace 

§i nu-^i §opte§te nimic. 

Nu, iubitul meu, 

sa nu te sim^i singur 

cand te doare, 

cand inima ta 

e plina cu vorbe nerostite, 

negandite, 

infiltrate de-odata, 

de sus. 

Sa nu-^i para timpul scurt. 

El e foarte generos, 

dar suspansul lui tu 

il percepi in fuga. 



357 



Un poem scris pe data de 19 aprilie 2005 si editat la nivel online pe data de 5 martie 
2008. 



222 



Sa crezi ce \i se spune 

cand Dumnezeu i^i vorbe§te. 

Sa crezi din rasputeri, 

fara re^ineri, 

cu for^a celui care cutremura 

oamenii, cand ii prive§te 

§i e privit. 

§i, mai ales, sa nu te 
la§i dus de nas. 

Repet mereu. 

Stiu ca ma repet. 

Dar mereu sunt atent 

sa-^i spun altceva, 

altcumva, pana altunde. 

Eroziunile 

sufletului meu sunt 

pipaite de nedumerirea ta, 

de privirea cu care 

ma prive^ti 

ca pe o carte inchisa. 

Vaile aten^iei mele sunt 

in palmele tale, 

sa §tii asta, 

§i vei vedea venind 

spre tine, 

la fiecare dintre 

cuvintele mele, 

un dor de tine 

ca o rasuflare adanca. 

Iubitul meu necunoscut total, 

confidentul meu, o, 

strainul meu aproape, 

vin la tine §i plec de la tine. 

Ma mut la tine sau te mu^i 

defmitiv in mintea mea. 

Sa fie oare dorul meu 



223 



atat de mare, 

meat sa nu mai pot sa a§tept, 

fara ca sa-fi scriu? 

Sa fie oare dorul meu 
atat de viu. . .un pustiul 

Niciodata nu am §tiut, 
cum nu §tii nici tu, 

cat de frumoasa 

e surpriza de maine, 

de a doua zi. 

Te treze§ti §i vezi 

ca a doua 

zi e mai frumoasa 

ca nicio zi §i ca 

a doua zi, 

dupa multe zile, 

e iara§i frumoasa. 

Cred ca de aceea 

iti spun sa nu-^i fie greu, 

chiar daca e teribil de greu, 

sa nu-^i fie 

aproapele departe 

§i tu sa nu te confunzi 

cu nefericirea ta, ci 

cu zambetul pe care 

Dumnezeu |i-l va darui. 

Crede-ma ce-^i spun: 

cuvintele se implinesc 

intotdeauna! 



224 



Tributarii micilor pove§ti 




Cap. 1. Nimicuri pentru tofi 



Gheorghe vorbe§te despre el , despre nimicurile vie^ii lui 
unui public avid de nimicurile vie^ii lor. Nimicurile sunt 
fotografiate. Oamenii vor sa §tie, sa vada unde doarme Gheorghe, 
unde i§i face nevoile, daca transpira, la ce se gande§te cand e in 
trafic, cum plange Gheorghe. . . 

Denisa se indragoste§te. Pune un film pe net cu dragostea 
ei, cu imbnui^arile ei. Nu conteaza daca dragostea conteaza 
numai pentru ei sau pentru toata lumea, pentru ca nu mai 
importa . Importa numai sa scriem ceva, sa punem fotografii 
care nu intereseaza pe nimeni sau care, din fericire, totu§i 
intereseaza pe cat mai murfi. 

Virgil are o cearta cu Teodor. Nu ne intereseaza cearta dar 
nu avem ce citi sau nu citim. Se scrie in cuno^tin^a de cauza. 
Gheorghe pune o fotografie. Alin e atent la nuan^a unui cuvant. 

Pe Mihai il intereseaza insa cearta cu cei ce cred, pentru ca 
cei care cred nu sunt unii care nu cred. §i cand nu crezi nu e ca 
atunci cand crezi. §i, diferen^a intre credin^a §i necredin^a e aceea 
ca credin^a redefine;? te intreaga ta via^a. 



' Un text din 16 martie 2008. 

1 Nu mai e important acest aspect. 



225 



Ce nu vrem sa spunem? Ca nu ne mai intereseaza povestile 
adevarate. In locul marilor pove§ti, a pove§tilor reale, povestile 
noastre sunt tabloidizate 360 . 

Noi nu mai suferim, nu mai avem pacate, nu mai avem 
lacrimi...ci numai succese sau cataclisme. Insa nu avem niciun 

361 

succes . 

Avem vie^i mici, in care suflam ca in iaurt. Daca tu incepi 
sa sufli de la sud §i eu de la nord, daca tu o iei cu inceputul §i eu 
cu sfarsjtul vie^ii noastre avem vie^i de care ne ru§inam 362 . 

Pentru ca viafa mica este o via^a insatisfac^ioasa 363 la 
culme, de aceea te ru§inezi sa fii credibil 364 . Vrei sa fii clovn, 
vrei sa fii anonim, vrei sa fii turbat de idealuri...Literatura pe 
care noi o literaturizam cu viat.a noastra, via^a noastra 
literaturizata e plina de parada obscena. 

Livia i§i prezinta amorurile ei cu necunoscu^i, amorurile ei 
platite. Victoria dore§te sa se casatoreasca cat mai repede pentru 
ca vrea sa aiba un copil. Daca pentru Livia dragostea este doar o 
ejaculare, pentru Victoria dragostea este orgoliul de a avea un 
copil tot la fel de inteligent ca al Anei. 

Ana, la randul ei, crede ca are eel mai bun copil, de§i, vede 
la televizor sau pe net copii mult mai talenta^i decat ai ei §i are 
complexul mamei care nu afdeut tot ce trebuia. 

Daca Adrian are un copil handicapat, Miruna are un copil 
care e genial. Diferen^a dintre ei e platita cu invidie. Invidia, 
arma prostului, face din discu^ii certuri banale, cretinoide. 

Parerea mea conteaza §i a lui, nu. Parerea lui conteaza?! Ce 
parere conteaza! ! ! ! 

Dumitru va veni intotdeauna §i va spune ca nu se poate 
sfar§it fara incheiere. Orice sfarsjt trebuie sa fie §i o incheiere, 
de§i, mereu, sfar§iturile poarta in ele resturi de relate. 



Cap. 2. Ficfiunea de a trdi 



360 Ce este tabloidul: http://en.wikipedia.org/wiki/Tabloid. 

361 Pentru ca tabloidizarea vietii noastre inseamna sa vorbim despre lucrurile de suprafata, 
despre mari bucurii si drame ale noastre, dar nu si despre cum ne simtim noi intotdeauna, in 
fiecare clipa. 

362 Pentru ca vedem ca nu avem mari lucruri de spus despre noi, pentru ca nu suntem 
oameni valorici. Adica nu am facut ceva marcant la nivel istoric, ceva unic. 

363 Nesatisfacatoare la nivel personal. 

364 Adica sa fii om serios. Nu poti fi om serios pentru ca vezi ca nu ai facut lucruri serioase 
in viata ta. 

365 Literatura pe care noi o banalizam / literaturizam, pentru ca ne ocupam numai de 
subiecte banale, ridicole, fara semnificatii profunde. 



226 



Cand ai numai nume intr-o carte, nume fara indicate, 
realitatea e de domeniul fictiunii. Cand personalizezi foarte mult 
lucrurile atunci orice pelicula de film, ca cea de care se simte 
atacat pre§edintele Basescu devine o inapari^ie. 

De ce nu te po^i disocia de cuvantul scris sau de imaginea 
vizuala, ci scrisul §i imaginea cu §i despre tine insemni tu insufil 

lata mentalitatea tabloidizata!!! In loc sa conteze omul, ce 
face, ce este, unde este...conteaza ce se spune despre om §i ce 
indica imaginile rupte de om. 

Po^i fi intr-o imagine? Nu, niciodata! Te po^i transforma 
intr-o imagine? Nu, niciodata! Ti se poate truca imaginea? Da, 
intotdeauna, atata timp cat o imagine este o parere a ta, a lui, a 
multora, care nu are relate cu mine. 

De ce sa aiba relate cu mine? Pentru ca vrea sa ma 
reprezinte. Numai cand eu con§tientizez ca cineva mi-a surprins 
in mod real fiin^a, cand m-a surprins cumva in cuvant sau in 
imagine sau in piatra sau in melodic. . atunci simt ca sunt eu, ca 
am de-a face cu o imagine despre mine. 

Insa Madalin are nevoie nu de o imagine care sa explice ci 
de o imagine care sa inculce un presupus adevar. 

Luam patul lui Gheorghe §i punem in el pe Denisa. Denisa 
nu are nimic de-a face cu Gheorghe, nu se cunosc, nu s-au vazut 
niciodata. 

Deodata apare imaginea contrafacuta ca intre Gheorghe §i 
Denisa este o legatura amoroasa. Cum au spus patul §i Denisa 
acest lucru? De ce pot exista patul §i Denisa in relate cu 
Gheorghe numai in acest sens? 

Povestea mea e mica. Imaginea mea e contrafacuta. Eu 
sunt un om patetic. Eu nu am de spus nimic. Totul e un teatru 
scabros. Acestea sunt adevaruri care plac. Exista adevaruri care 
nu plac: Eu sunt specializat in...De unde afi ajuns la aceastd 
concluzie? Suntefi in afar a problemei ... 

Propozi^iile mici inca mai pot fi urmarite 366 . Pentru cat 
timp mai pot fi urmarite §i acestea §i n-o sa vorbim doar prin 
semne sau gesturi? ! Omul obose§te la fraze lungi §i bine gandite, 
adanc gandite, pentru ca nu mai are putere de concentrare. 

Cand nu te poJi concentra inseamna ca nu lucrezi cu 
mintea. §i cand nu lucrezi cu mintea... lucrezi cu alte par^i ale 
corpului sau ale sufletului tau. 

A§a se confunda manualitatea cu gandirea, §mecheria cu 
inteligen^a, silogismul cu gandirea duhovniceasca, adevarul cu 



366 Observam, cu multa durere, ca membrii noii generatii si nu numai ei, ci si cei mai in 
varsta, nu ne mai pot urmari frazele lungi, complicate, cu rationamente in serie. 



227 



aparent.a, mojicia cu coloana vertebrala, ^ipatul cu cantatul, 
munca cu exploatarea, recrearea cu devastarea. 

Un tigru de la Gradina Zoologica ni se uita in ochi. Ce 
inseamna asta? Nu ma intereseaza pentru ca mestec guma. Pot sa 
imi dau seama ca sunt penibil cand mestec guma? Sau cand merg 
in tramvai? Dar de ce sa imi fac procese de vinovatie, daca nu am 
niciun pacat. . .Daca am bani, ce pacate sa am? 

Daca nu ma doare inseamna ca sunt insensibill Ce mai 
inseamna sa fiu insensibil daca sunt mitocanl Dar ce inseamna sa 
fii mitocanl Cred ca mitocan inseamna sa. . .ascurfi materialist. Sa 
\\\ placa materia mai mult decat spiritualizarea materiei prin 
spirit. 

Cap. 3. Intelectualii asculta manele 



Un om care gande§te, un intelectual nu poate sa 
asculte... manele. Aceasta e cutuma pseudo-intelectuala! De ce 
nu poate? 

Pentru ca asculta scartlitul timpului, e direct scufundat in 
cu cine sa se mai culce pentru ca e intelectual §i pe cine sa mai 
§paguiasca 367 pentru ca este intelectual, pe cine sa mai pupe in 
fund pentru ca este intelectual §i pe cine sa mai bolboroseasca 368 
pe la col^uri pentru ca este intelectual. 

De ce nu poate sa asculte un intelectual manele sau rock 
sau cucurigu? Pentru ca coco§ul nu canta manele. 

Insa intelectualul asculta manele, asculta orice. Mai ales 
asculta pe dracu'. Oamenii care se tern sa mai fie din antichitatea 
timpurie §i care nu cred in Dumnezeu dracuie §i aliniaza pe 
oameni cu dracu'. Deci dracu' exista, de§i nu exista iar 
Dumnezeu nu exista pentru ca nu exista 369 . 

Intelectualul asculta manele sj aminte§te de dracu'. De fapt 
intelectualul e fudul 370 , ca §i neintelectualul. 

Exista vreo materie la §coala care te face... intelectual? Dv. 
a{i studiat aceasta materie?!!! Noi, nu!...Deci daca nu exista o 
materie la §coala, in care sa se spuna: Ora de Intelectualitate, 
intelectualitatea nu exista. . . 



367 De la cine sa mai ceara mita, spaga. 

368 Sa il calomnieze. 



369 Conform rationamentului fals al celor necredinciosi sau indiferenti din punct de vedere 
religios. 

370 E mandru in mod prosteste. 



228 



Insa, pentru ca exista: Ora de Religie, atunci exista Religie, 
pentru ca exista: ora de Religie. Nici ateism nu exista pentru ca 
nu exista: Ora de Ateism. 

Cap. 4. Valurile mdrii nu sunt ca valurile din cadd 

George imi spune: Nu exista Dumnezeu... 
§i eu il intreb pe el: Sipe cine intereseaza asta?! 
G: Pe mine... 
D: Pe mine, nu... 

G. Pe dv. nu va intereseaza dacd exista Dumnezeu?! 
D. Nu... pentru ca eu trdiesc cu Dumnezeu. De aceea nu 
ma intereseaza, dacd exista sau nu exista Dumnezeu. 



371 

Cap. 5. Plagiaturi perene 



379 

De-a-ndoaselea. Mai intai ai ce scrie §i apoi scrii . Daca 
vrei sa ai o carte pe care o copiezi, ai o carte plagiatd. Plagiatd 
de la plagd, de la blestem. Adica furi §i cade blamul pe tine. Furi 
ideea de la altul §i i^i faci casa, blog, familie, ^ara. 

a 373 

Insa a fur a reieta inseamna a face nimic, a fi ics taiat. 
Trebuie sa personalizezi. E adevarat...cuvantul a personaliza e 
un cuvant lung, more lung 374 . Ar trebui sa spui ca faci p. Iar p. 
inseamna a personaliza. Un fel de m. = mul^umesc. Dar de ce sa 

'in c 'i nc. 

scrii §i m.? Mai bine nu scrii nimic §i filosof ramai . 



Cap. 6. Filosofii sunt cei care scriu si vorbesc, nu cei care 
nu scriu, nu vorbesc dar au... completdri. 



Filosofii vorbesc §i scriu. Daca nu vorbe§ti, nu ramai 
filosof ci ramai prost sau ramai nimeni. . .adica a§a cum e§ti tu de 



O deformare voita a pluralului lui plagiat: in loc de plagiate... plagiaturi. 

372 Adica cartea e o nevoie personals si ea iese din tine...cand ai ceva de spus, de comunicat. 

373 O pronuntie defectuoasa a lui: X, care se practica adesea in vorbirea curenta. 

374 More lung (prin imbinarea unui cuvant englezesc cu unul romanesc): mult mai lung sau 
foarte lung. Foarte lung pentru cat mai stim noi sa vorbim romaneste... 

375 Aluzie la prescurtarile lenevoase ale mesajelor virtuale, care au devenit o moda de 
vorbire ininteligibila. 

376 O ironie la celebra formula populara, care nu se potriveste oricand. Daca nu scrii nimic 
solid. ..nu poti sa ramai filosof. Poti ramane doar o pata de negreata sau un nume obscur pe 
blazonul unor mari institutii de cultura. 



229 



obicei. Pentru ca trebuie sa te vinzi, sa te prezinti, trebuie sa fii 
remarcat, sa fii celebru, sa fii antena, sa fii sicriu, sa fii soclu, sa 
fii stea...safiiuitat. 

"Kin 

Uitarea na§te mon§tri . Uitarea esentiala na§te mon§tri: 
adica uitarea lucrurilor esentiale. 

Filosofii se gandesc despre existentl, despre ei. Se gandesc 
numai la ei. De aceea injura pe cei care nu sunt de acord cu ei. 
Trebuie sa nu fii de acord cu filosoful dinaintea ta, pentru ca sa 
fii original. 

Tu trebuie sa fii original, sa ai eseu / careu / sistem...sau 
sa nu ai niciunul, dar sa ti se vanda bine cartile, daca §i a§a ai 

378 

prea purine . 

Trebuie sa fii anti, mereu anti... ^Nu, antilopa / sincopa, ci 
anti, ca sa fii filosof. Deci filosoful trebuie sa vorbeasca pentru ca 
vorbirea e auzita 379 . 



Cap. 7. Noi facem premiile si ni le dam noua inline 



Cel mai bun scriitor este Marcel. De ce? Pentru ca uite, a§a 
vreau eu! Eu §i cu Alina, cu Florentina, Valeriu §i Cristina am 
decis ca Marcel e eel mai mare scriitor al tuturor timpurilor. Noi 
votam, el iese. Mergem la televiziuni, dam declaratii de presa, 
scriem pe bloguri §i... Marcel devine eel mai mare scriitor al 
tuturor timpurilor. 

Daca nu zice cineva ca noi il mancam . Daca nu zice ca 
noi e un prost, e un iresponsabil. El nu vede cat de bun e Marcel? 

Bine, vrei sa ii zici tu, hai sa ii discutdm prima carte, a 
doua, a treia...sd ii cercetdm gdndirea, ca sa vedem ceface acest 
Marcel, daca e atdt de eel mai bun ? 

Dar auzi deodata, la unison: Nuuuuuuuuuuuu, tacit Nu 
trebuie sa vorbesti...A§a hi spun cei 5, care au decretat faptul ca 

TO] 

marcel e eel mai mintenas bdiat din toate secolele. 

Anonimii se scnu cu nume mare, pentru ca sa para 
impozan^i. Adevdrafii oameni 38 stau prin colturile istoriei, 
ascun§i de smerenie. 



377 Uitarea faptului de a fi om al lui Dumnezeu...naste monstri cu fata umana. 

378 Aluzie la intelectuali ai zilei, cu nume mai mari...decat firava lor opera. 

379 O alta ironie la adresa unor filosofi romani si nu numai, care vorbesc pentru ca sa nu fie 
uitati si nu vorbesc. ..pentru ca au mai studiat, cu asiduitate, noi probleme din domeniul lor 
de activitate. 

380 Adica il discreditam in chip si fel. 

381 Cu minte, destept om. 

382 Cei care fac parada de cunoasterea lor numai la televizor...dar nu si in carti. 



230 



Ies in fatl numai spoliatorii, uciga§ii, farsorii, mafiotii, 

T.QA 

curvele §i cantare^ele de cafe-concert... Restul e tacere . 
Tacerea insa nu e de aur cand vine vorba de adevdr. Adevarul e 

t or 

de y orbit §i nu de tacerel 



Cap. 8. Niciodatd sd zici niciodatd 



Andrei mananca ciocolata. Diferent.a intre blog §i ciocolatd 
e ca ciocolata se termind. Blogul nu se termina. Blogul e 
neterminat. §i daca vrei sa scrii blogul ca pe mancatul ciocolatei 
ajungi de unde n-ai plecat 387 . 

Comunicarea inseamna reinterpretare de sine, gasire de 
sine, intuire de sine §i de al^ii. 

Povestea comunicarii e ca povestea iertarii: numai cine 
iarta vede mai departe. Numai cine vede §tie, numai cine 
cunoa§te poate explica, numai cine poate explica cucere§te, 
numai cine cucere§te comunica. 

Veronica, Mihaela, Cozmin, Valentin... nu scriu, ci doar se 
prefac! Ei ori vor sa faca valuri la apa mica ori sa se casatoreasca 
din cauza blogului ori sa faca bani ori sa faca cancer la degete 388 , 
de atata scris, ori sa piarda timpul. . . 

Pe o frunza de paianjen scria: 

„Noi vrem sa ca§tigam timpul. 

Nu ne plac pove§tile mici. 

Nici insignifian^ii care s-au plafonat ca sa le mearga 
bine 389 , nici aia care pot dar nu-§i fac timp 390 §i nici cei care nu 
au timp pentru ca s-ar imboga^i prea mult comunicand. 

Nu ne plac materiali§tii, dar ne plac cei care se 
indumnezeiesc continuu". 



Restul e...cugetare. 



383 Adevaratii creatori, Sfintii, marile personalitati ale istoriei, adevaratii oameni ai lumii. 

384 Nu mai are rost sa continui mojiciile lumii una dupa alta... 

385 Adevarul marilor oameni ai lumii trebuie spus cu tarie, cu putere. Despre el nu trebuie sa 
se taca, pentru ca tacerea, in cazul lor, e o crima impotriva sanatatii acestei lumi. 

O ironizare a formulei: Niciodatd sd nu zici niciodatd. 
387 Daca creatia online nu e o creatie serioasa, implinitoare...nu ai facut nimic pentru tine, 
daca ai initiat un blog. 
388 Ironie... 

389 Si sunt multi intelectuali care s-au plafonat, care au renuntat la studiu si la creatie, 
tocmai pentru ca nu cumva sa iasa in evidenta si sa isi piarda privilegiile personale si 
sociale. 

390 Cei care au potente de creatie dar isi pierd timpul cu afaceri personale si cu nazuinte 
tree ato are. 



231 



Foaie verde de casmir ...ochii-ti sunt un raspapil 




Ogiljj -_ ■ ttUlyiii 



183 + 886 = foaie verde de casmir...ochii-}i sunt un 
raspapil. Adica e la fel ca in Hitman 3 . . .Te pomene§ti langa 
lac §i trebuie sa pleci de acolo. 

Trebuie sa urci pe treptele acelea - de§i nu cam §tii prea 
bine butonul...ape§i, sui, mergi in direc^ia por^ii. . .§i daca o iei 
mai repede spre poarta nu vine gangsterul ca sa ii dai un cap in 
gura §i astfel sa po^i sa mergi mai departe. 

Mai dai o data jocul de la capat, de doua ori, apoi nimere§ti 
fa^a in fa^a cu poarta, ii dai un cap in gura §i faci rost de un 
pistol. . .cu purine gloan^e, dar dai de pistol. . .[...] 



Un text cu parole... Daca nu ave^i gust de aventura . . .nu 
are rost. . .sa mai citrfi ceea ce urmeaza! 



Casmir e la pagina 143 .. . 



391 
392 



Articol din data de 25 mai 2008. 
Unjoc video. 



232 



E de dragoste? 
Vom vedea... 



Casmir 1 = rasa de capre crescutd in Casmir si in Tibet 
pentru pdrulfoarte fin si mdtdsos. 



Ce e alea. ..capre, mami? 
imale d 
Aha?!. 



Un fel de animale din Jurasic 2 393 . 



Casmir 2 = festaura moale si find confeciionatd din pdrul 
de casmir. 



. . . cand treci de gangsterul caruia i-ai dat un cap in gura, 
intri prin partea stanga, pe o u§a §i dai de alti doi gangsteri, care 
fumeaza [afroamericani fiind eL.caci au accent de repari 394 ] §i tu, 
uciga§ul in serie, ii omori §i pe cei doi. . . 

Apoi intri in hala, acolo unde un terorist il bate pe un om 
de afaceri, pentru ca sa ii afle conturile...§i, pentru ca e§ti bdiat 
bun §i numai pentru ca e§ti bdiat bun, ii tragi un glonte in cap §i 
lu' gangsterul si lu' bancherul legat la ochi. 

Faci curdfenie\ Nu mai vrei gangsteri... §i atunci vii cu o 
mama de pistol / puscd / mitralierd §i ii capiezi imediat pe cei 
care l\\ stau in cale. Binein^eles ca tu nu dai socoteala 
nimanui. . .pentru ca e§ti in cadrul unui joe. . . [...] 

Te urfi la sangele lor care se impra§tie pe podea ca 
iubirea...lui Shakespeare 396 , care e acum online. [De undeva din 
spate s-a auzit o voce: Bd, au bagat online pe Shakespeare, hai sa 
stdm la coada!] 



393 Un film ideologic, care vorbeste despre aclimatizarea dinozaurilor in contemporaneitate. 

394 De cantareti de rap. A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Rapping. 

395 /;' omori, in aceasta situatie. A capia inseamna si a enerva pe cineva, a-1 innebuni de cap, 
a-1 uimi cu ceva anume. 

396 William Shakespeare: http://ro.wikipedia.org/wiki/William_Shakespeare. 



233 



Te ui^i. . .§i mergi mai departe. Mergi mai departe pentru ca 
e§ti baiat bun §i insensibil. §i, pentru ceva timp, te invarti ca 
prostu', §i po^i sa nici nu mai continui jocul, pentru ca nu §tii ce 
trebuie sa faci. 

Devine o dilema. . .acest ce trebuie safac. Te \x\\\ prin toate 
cotloanele halei, te ui^i la ce mai poate face asasinul platit din 
taste... §i intuie§ti, a§a, ca printr-o rasuflare de inteligentl, ca 
trebuie sa urci. . .pe zid. 

Nu conteaza daca ai rau de inahime! Asasinii platiti nu au 
mama, tata, patrie, con^tiintl, nu au de niciunelea... El te taie la 
beregata, rji trage vreo cate gloan^e vrea el in tine §i apoi te lasa, 
a§a...neingropat. 



Ce cruzime!.. 



Pagina 886... nu e o celula, un loc unde sa stai... la 
racoare, ci o pagina. Ce e pe pagina 886? Un emoticon? Un 
§oarece? Cifrele ca§tigatoare de la Loto?. . .Nu! 

Pe pagina 886 nu se gasesc date despre ra§papil / ra^papir, 
care e un fel de ceva cu care se. . .cu care se. . .§ifoneaza lemnul. 



Ma, frate, dar de unde ai scos-o §i pe asta cu. . .§ifonatull 
Din §ifonier. . . 



Care ar fi semnificatia titlului? Pentru cei care nu prizeaza 
umorul negru sau decolorat. . .nu e nicio §ansa! . . . 

Astazi totul e patat cu aduceri aminte din Himtan 3 + 
Mafia 397 . 

Urmeaza repetitia cu mersul cu ma§ina, unde trebuie sa 
inva{ sa due pe gangsteri [aici eram valetul gangsterilor §i nu 
criminalul principal...] acolo unde dorea mu§chiul lor... 



397 Un alt joe video, care vrea sa aduca in fata jucatorului lumea inceputului de secol 20. ..si 
actiunile malefice ale Mafiei italiene. Despre cele doua jocuri mentionate aici dau detalii, 
pentru ca le-am jucat pana la un anumit nivel. 



234 



Cel mai enervant era ca trebuia sa caut podul. . .podul peste 
o apa, pentru ca sa tree in partea cealalta a ora§ului §i, pana 
dadeam de pod, se termina timpul alocat cursei cu ma§ina. . . 

§i o luam iara§i de la capat...§i iar ma enervam... Pentru 
ca taximetristul care eram eu trebuia sa alerge cu o ma§ina din 
anii '30 printr-un oras. italian, care nu semana a italian, §i sa nu 
aiba pistol in mana, pentru ca sa se intalneasca cu mafiotii, care 
imi trageau la bate in cap...§i ma pistolau...§i ma alergau...de 
cadeam eu atunci intr-o balta de sange 398 . . . 

Cel putin balta de sange de la Mafia, de§i e mai mare ca 
cea de la Hitman, totu§i nu are fipatul din urma a§a de 
enervant... 

Pentru ca Agentul 47, care sunt eu, in Hitman 3, cand 
moare este enervant la culme... Pentru ca el nu moare, a§a, ca in 
filme...Ci moare cu incetinitorul...§i cand moare ^i-1 da pana la 
capat ca sa te enervezi §i sa joci cu §i mai multa aten^ie. . . 



Ca veni vorba de. . .dragoste. Agent fortisevan 399 intra la un 
moment dat intr-un bar cu muzica slou 400 . Aici toatd lumea 
danseazd, toatd lumea se distreazd ...§i el cauta servieta cu 
diamante, pentru care omorase deja un batalion intreg de... 
inarma^i. 

Insa, in loc de diamante, de politicieni corup^i, a§a, dupa 
cum venea el de jos §i in fa^a lui era o scara...se pomeni in fa^a 
unui cuplu heterosexual [deci, aten^ie!] carc.se saruta.... 



jocuri?! 



I-auzi, frate, a§tia au inceput sa se sarute §i in 

402 



Ce face fortisevan cand ii vede? Avea o ditamai pu§ca in 
mana...§i...§i...trage cu pu§ca §i le strica sarutatul. El se 



398 De fiecare data murea intr-o balta de sange, pentru ca jocurile video americane au o 
obsesie marcanta in ...sange, in multul sange curs din cei omorati. 

399 Agent 47. 

400 Slow (eng.) = inceata, de dans in doi. 

401 Aluzie la un vers al lui Stefan Banica jr. 

402 Insa nu exista numai saruturi in jocuri si nuditate provocatoare, ci si jocuri porno, adica 
o variants 3D a filmelor XXX. 



235 



precipita, ea tipa...El fuge, fortisevan trage in el dar nu il 
nimere§te, insa, nemernicul de fortisevan, atunci cand trece fata, 
abia pupata, pe langa el, zbang!...una in ceafa §i...fata cade la 
pamant, fiind rapusa de nemilosul fortisevan. . . 



D-l Gadea : Domnule Cristoiu, ce putem face in aceasta 
situate cu...dragostea? 

D-l Cristoiu 404 : Stati sa ne lamurim!...Daca acest 
fortisevan... sau cum mama lui se nume§te, e atat de imbecil, 
incat sa traga cu pu§ca dupa rat.e salbatice, le§e§ti sau 
americane...§i nu prime§te nicio sanctiune... atunci e ca in cazul 
FNI 405 sau Caritas 406 . 

Adica bagi banul, vine Ogica 407 , vine Hagi 408 , vine 
Chiliman 409 §i pune banii la Caritas, dupa care vine fortisevan §i-i 
love§te pe cei care se pupa la intrare, ii mitraliaza pe to^i, fura 
capitalul 410 ... 

D-l Gadea: Capitalul 411 . . .lui Marx 412 ?! 

D-l Cristoiu: Nu domn'le, capitalul de la Caritas... §i el se 
evaporeaza... 



Pentru ca dragostea e o femeie [?!!!!!!!] e bine sa 
cunoa§teti parole componente ale trupului uman de la Innerbody. 

§oferul din Mafia nu le cunoa§te prea bine §i tocmai de 
aceea nu §tie sa fuga cum trebuie. 



403 Mihai Gadea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_G%C3%A2dea. 

404 Ion Cristoiu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Cristoiu. 

05 Investitorilor la FNI, care au fost pagubiti de catre hotii ramasi respectabili, li se 
promitea de catre Mugur Isarescu, in anul 2000, o despagubire de 500 miliarde de lei: 
http://www.zf.ro/prima-pagina/despagubiri-in-cazul-fni-din-imprumuturi-bancare- 
2998000/. 

406 Jocul piramidal financiar Caritas a facut pui in anii urmatori: http://www.wall- 
street.ro/articol/Economie/5005/Joc-piramidal-Delphin-pui-de-Caritas.html. 

407 Stelian Ogica, vedeta OTV din nimic, dupa ce a i s-a furat un loz castigator: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Stelian_Ogic%C4%83. 

408 Gheorghe Hagi, fotbalist si antrenor de fotbal roman de renume mondial: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Hagi. 

409 Andrei Ion Chiliman, om politic roman si primar in Bucuresti: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Chiliman. 

410 Financiar. 

411 Volumul 1 la nivel online: http://www.marxists.org/romana/m-e/1867/capitalul- 
voll /index. htm. 

412 Karl Marx: http://ro.wikipedia.org/wiki/Karl_Marx. 



236 



La un moment dat intra prin spatele unui bloc, pistolarii 
dupa el, e ranit, via^a i se scurge, nu §tie pe ce u§a sa intre, iara§i 
face coltul, pistolarii il ating, intra pe un gang, trece peste o 
strada...§i ajunge la barul lui Salieri, care ii ia partea §i ii 
impu§ca pe cei doi gangsteroi, care fugeau dupa el. 

Insa, dragostea, ramane... Pentru ca. foaie verde de ca§mir, 
din cauza antonimiei sintagmei formeaza o discrepant majora 
intre luxul de amanunte §ipierderea de timp. 

Coagularea nivelului retoric al frazei se strange ca o punga 
la nivelul ochiului cerebral al propozitiei dandu-ti senzatia de 
voma, guturai sau inflexiune cerebrala.... 

Fara doar §i poate, mojicia contextului nu implica o 
transliterare a emotiei ci ea ni parvine de-a gata, pentru ca nu §tii 
limba romana pe care incerci sa o construie§ti ca pe un tort cu 
fri§ca. 

Dragostea de limba romana se love§te de pistolul...lui 
fortisevan. Sangele se impra§tie. Ac^iunea demareaza in for^a, 
pana cand linia de plutire a barcii devine. . .elicopter. 

§i atunci, cand i^i dai seama ca verdele contrasteaza cu 
ca§mirul, pe care ^i-1 imaginezi de un ro§u aprins, ochii ei te 
lovesc ca un burghiu direct. . . in sensibilitdiile tale elective . 



Afmita^ile mele discutativel 
- Poate repetitive. . . 



Textul cu impact e mereu... compact. Multele volume ale 
timpului pierdut se bat cap in cap cu... secundele inventate. In 
rdzboiul stelelor nu se bat stelele de fapt. . .ci civilizaiiile. 

Florin Piersic 416 scuipa semin^e direct de pe cal 417 . Parca 
auzi mereu in capu-fi [adica in capul tau...], ca o pedeapsa, 



413 Aluzie la titlul unei carti a lui Goethe: Afinitati elective. Mai multe detalii despre autor: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Johann_Wolfgang_von_Goethe. 

414 Aluzie la romanul, in multe volume, al lui Marcel Proust: In cautarea timpului pierdut. 
In romana il avem, in 6 volume, tiparit de ed. Leda, in 2008: 

http://www.supercarti.ro/carte/in_cautarea_timpului_pierdut_vol 1_6 editieintegrala. 

html. Mai multe detalii despre autor: http://ro.wikipedia.org/wiki/Marcel_Proust. 

415 Un film fictional, cu multe episoade si cu mare audienta: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_stelelor_%28film%29. 

416 Mai multe detalii: http://ro.wikipedia.org/wiki/Florin_Piersic. 

417 Intr-unul dintre filmele sale, in rolul lui Margelatu: 
http://ro.wikipedia.Org/wiki/Fi%C5%9Fier:Margelatu.jpg. 



237 



pistoalele lui Sergiu Nicolaescu 418 , mereu acelea, pe cand Van 
Dame 419 mai are mu§chi §i la 50 de ani. Ii are si ii arata si la 
fani, ca da, i-am vazut eupe net . 



Eu nu ma uit pe net pentru ca devin dependent , imi 
spuse cineva, un domn bine. . . 

Am vazut astazi o poza unde unul tanar era inconjurat de 
al^i trei mai in varsta, [motivul?!] ca sa. le povesteasca unora 
cartea tanarului. . .§i astfel, ea sa poata fi cumparata. . . 

E sigur: car^ile nu se mai vand pentru ca omul are lehamite 
de cuvintele lui, daramite de ale altuia... §i atunci cand Florin 
Piersic scuipa semin^e, facand astfel o risipa memaipomenita de 
coji, dorea sa spuna ca amdrdciunea se scuipa. ..nu mai se spune. 

Adica te ui^i, a§a, la el, cu scarba...§i e ca §i cum l-ai 
scuipa intre felinare [Uuuh, ce expresie grotesca!], adica in ochi. 

Toata obida 422 ta de om insingurat l\i vine sa o scuipi. Nu 
mai ai chef de cuvinte. . .ci le scuipi. 



Finalul e pentru. . .Amatorul . Am folosit linia melodica a 
acestui scurt-metraj autohton pentru ca sa evoc. . .o stare de spirit. 

Un tanar a dat un anun^ in ziar ca pentru 300 de lei se lasa 
injurat §i porcait de oricine. §i, tot intelectualul 1-a injurat pe bani 
ca sa se descarce... 

Adica cum, frate, intelectualul se descarcd injurdnd, 



drdcuind ca un disperat? 



Aten^ionare! 



418 In filmele lui Sergiu Nicolaescu, de pe timpul comunismului, toate armele trageau la fel. 
Auzeai cam aceleasi lovituri de pistol sau de tun. Mai multe date despre autor: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Sergiu_Nicolaescu. 

419 O scriere dupa auz, ironica, a numelui lui Jean-Claude Van Damme: 
http://www.imdb.com/name/nm0000241/. 

420 Cu referire la fotografia de aici: 
http://www.vedeta.ro/img_l/jean_claude_van_damme.jpg. 

421 O ironizare a fobiei prostesti a multora de spatiul online, de parca devii dependent fara 
sa vrei. 

422 Durerea si mania ta dreapta. 

423 Un scurt metraj romanesc. Aici aveti partea 1 : 
http://www.youtube.com/watch?v=_UOx6cNtOxg si aici 
partea a doua: http://www.youtube.com/watch?v=GLDCPulleM8. 



238 



Acest articol nu este pentru cei care nu in^eleg §i nu 
accepta. . .ca por carta asta de scriitura e . ..artal 

Iar arta este exprimarea omului, da, a omului, in diverse 
contexte §i a diverse sentimente, da, ale. . .omului. . . 

Fortisevan e §i el om, chiar daca e fictiv . . .Daca po^i vorbi 
despre el la timpul prezent...atunci in^elesul lui, al acestui/zcft'v 
om, facut real om macar pentru o discu^ie. . .l\\ spune ceva. 



239 



Ldtrarea ca aflare in treabd §i despre 
alte subtilitafi 424 




A 1 ") C A >") /T 

Dumitru Panaitescu , alias Perpessicius (pseudonim 
literar folosit de catre autor incepand cu anul 1915) reda in 
Eminesciana 1 un fragment dintr-o scrisoare a lui Vasile 
Alecsandri 427 , in care acesta marturisea cum se comporta fa^a de 
cei care il calomniau: 

„la insinuarile malicioase sau calomniatoare ce se ating de 
la persoana mea, am obicei a raspunde prin dispret, nesim^ind 
nici macar curiozitatea de a cunoaste mutra sau chiar numele 
calomniatorului. Latre in toatd voia cui place sa latre, ca nu-1 
onorez nici cu un \iba. haita" . 

Textul are greseli rasunatoare... Literati si manuscrisele 
car^ilor pe care noi le consideram geniale au multe erori de 
exprimare si de scriere...Pentru ca nu erau aten^i la lucrurile 
mici. . .ci fugeau dupa intelesuri, dupa precizari, dupa idei. 

Alecsandri, deci, nu era interesat de mutra, de fa^a 
calomniatorilor sai, ci lasa pe fiecare sa latre. . .pe limba lui. 



Fotografia, cu cainele cu ochi si gura de om, am preluat-o de pe blogul lui Catalin 
Cornelius Popi: http://mrdignity.wordpress.com/, devenit apoi: http://mrdignity.com/ si 
exprima, la modul iconic, latrarea altora. 

425 Articol din 9 iunie 2008. 

426 Mai multe detalii aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Perpessicius. 

427 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Alecsandri. 

428 Perpessicius, Studii eminesciene, edrjie ingrijita, prefa^ata, cu note editoriale si tabel 
cronologic de Ileana Ene, Ed. Muzeul Literaturii Romane, Bucuresti, 2001, p. 35. 



240 



Insa dispreful nu e o marca cre§tina...La noi, marca 



,w429 



ortodoxa, inregistrata , adica aspect constitutiv al omului 
duhovnicesc este... iertarea. Noi ne rugam pentru cei care ne 
latra 430 , uneori asurzindu-ne de urechi. . . 



*** 



Sinonime verbale pentru a latra: a hamai, a bate 
(regionalism), a blehai (in Banat), a puidai (in Moldova), a zapai. 

A latra vine de la latinescul latrare, infmitivul de la latro, 
latrare, latravi, latratus. 

Cainele latra... Insa cand vine vorba de sensul figurat al 
latrarii, in cazul omului, avem pe cineva care vorbe§te intr-una 
sau calomniaza mereu, peste tot, pe altcinva sau pe mai mul^i; 
care i§i bate gura cu pacate, cu vorbe necugetate. 

§i astfel po^i sa latri si tu la luna, in loc sa...pui osul la 
treaba. Sau e§ti latrau, adica un om vandut altuia / altora, care 
ac^ionezi la ordin. 

Daca ii spui cainelui sa latre sau sa mu§te pe cineva §i 
cainele e ascultator, atunci se executa. A§a sta treaba §i cu eel 
care e. . . latrau: ac^ioneaza la comanda! 



*** 



Cosmin Popan 431 §i-a dat seama cum latra cainele de paza 
al democra^iei, §i ca el e mai blond §i da din coada mai abitir pe 
internet. . .decat la chio§cul de ziare. 

Insa cum gande§te el problema il arata a fi din stirpea 
jurnali§tilor de online, adica un blogar de-al nostru...§i nu ziarist 
cu pixul. Avem dovada, negru pe alb, ca §i-a insu§it din zona 

-432 1 • • 

noastra , cum sta treaba cu mteractivitatea: 

„De fiecare data cand incep sa fac documentarea pentru un 
articol, trebuie sa fac, de ceva vreme, un calcul mental: ce §i cat 
din cantitatea finala de informa^ie va intra pe tipar §i cat va lua 
exclusiv drumul edi^iei electronice. 



429 Aluzie la emisiunea lui Andi Moisescu de pe PRO TV: Marca inregistrata. Mai multe 
detalii despre sine: http://www.protv.ro/vedete/andi-moisescu/. 

430 Ne calomniaza. 

431 Articolele sale din Cotidianul: http://www.cotidianul.ro/autori/cosmin_popan-151.html. 
32 A creatorilor de online. 



241 



<Ai interviu? la, pe langa fotograf, §i o camera de filmat 
pentru cateva minute de inregistrare de pus pe site!> <Faci un 
interviu prin telefon? Neaparat da drumul §i unui reportofon>. 

Nu doar pentru a te apara in cazul in care intervievatul 
retracteaza zisele, ci §i pentru a-i pune vorbele pe online. 

<E o exclusivitate pe care ai aflat-o? Fuga §i scrie sa apara 
§i numai fmza X si-a dat demisia inainte ca informa^ia sa fie deja 
lansata de televiziuni, agen^ii §i site-uri de §tiri>". 

Aceasta e o mentalitate noua, a celui inva^at cu tehnologia 
de ultima ora. Trebuie sa §tii cum, cat, unde §i ce vrei sa faci cu 
informa^ia, imaginea §i sunetul pe care le ai, pentru ca sa depui o 
marturie despre un eveniment. 

Insa ce spune Catalin Tolontan e de 

domeniul . . . inactualului. 

El crede ca: „Internetul va duce «jurnalismul popular» la o 
extrema a vastita^ii, unde acesta nu se va putea intre^ine singur. 
§i atunci se va reveni, incet, incet, catre jurnalismul profesionist. 
Pentru ca, in materie de informa^ie, cuvantul-cheie al oamenilor 
moderni nu este «mult», ci «relevant»". 

Dimpotriva, noi credem ca diversificarea jurnalismului 
online va atinge cote §i mai mari pe viitor §i ca nu ne vom mai 
intoarce niciodata la formatele tipizate de §tiri §i reportaje, care 
inca mai se poarta in mass-media actuala. 

Cred ca jurnalismul care s-a facut pana acum a devenit 
deja istorie pentru oamenii aten^i, pentru cei care se adapteaza 
din mers . . . §i va deveni istorie in mod inevitabil. 

Trebuie sa mergem in viitorul comunicarii §i nu sa tanjim, 
in mod nostalgic, spre formele stereotipe cu care suntem inva^i. 

Trebuie sa §tim sa fim pregati^i pentru a comunica nu 
numai in diverse forme ci sj in diverse coduri §i in diverse limbi, 
sa comunicam la nivel de culturi, religii, civilizatii. 



Ldtratul 

de Mahmoud Djamal 

ma latra cainii 
rasare soarele 
ma latra cainii 



433 Aici gasiti blogul sau: http://www.tolo.ro/. 



242 



apune soarele 

ma latra cainii 

e miezul nop^ii 

ma latra cainii 

nouri pe cer 

ma latra cainii 

vuiet de vant 

ma latra cainii 

miroase a ploi 

ma latra cainii 

se inal^a copacii 

ma latra cainii 

ma infig in pamant 

ma infig in pamant 

ma latra cainii 

ma latra 

ma latra 

ma latra cainii. 

*** 

Ce spune Scriptura Sfanta despre... latrat §i cdini [ed. BOR 
1988]? 

Ie§. 11:7: Iar la to^i fiii lui Israel nici cdine nu va latra, nici 
la om, nici la dobitoc, ca sa cunoa§teti ce deosebire face Domnul 
intre Egipteni §i Israelii. 

Ie§. 22:31: Sa-Mi f\\\ popor sfant; sa nu manca^i carnea 
dobitocului sfa§iat de fiara in camp, ci s-o aruncaii la cainii. 

Deut. 23:18: Ca§tigul de la desfranata §ipreful de pe cdine 
sa nu-1 duci in casa Domnului Dumnezeului tau pentru implinirea 
oricarei fagaduin^e, caci §i unul §i altul sunt uraciune inaintea 
Domnului Dumnezeului tau. 

Jud. 7:5: §i a dus el poporul la apa, iar Domnul a zis catre 
Ghedeon: „Cine va limpai apa cu limba din pumni, cum limpdie 
cdinele, pe acela sa-1 pui deoparte; de asemenea sa pui deoparte 
§i pe to^i aceia care-§i vor pleca genunchii §i vor bea apa". 



1 Reg. 17:43: A zis filisteanul catre David: "Ce vii asupra 
mea cu toiag §i cu pietre? Au doara eu sunt cdine?" Iar David a 



243 



raspuns: „Nu, ci mai rau decat un caine". §i a blestemat 
filisteanul pe David in numele dumnezeilor sai. 

1 Reg. 24:15: Asupra cui a ie§it regele lui Israel? Dupa 
cine alergi tu? Dupa un caine mort, dupa un purice. 

2 Reg. 3:8: Abner insa, maniindu-se stra§nic de vorbele lui 
I§bo§et, a zis: Au doara eu sunt cap de caine? Eu, impotriva casei 
lui Iuda, am aratat acum mila casei lui Saul, tatal tau, fra^ilor lui 
§i prietenilor lui, §i nu te-am dat in mainile lui David; iar tu imi 
gase§ti acum vina pentru o femeie? 

2 Reg. 9:8: Atunci s-a inchinat Mefibo§et §1 a zis: „Ce este 
robul tau, de ai cautat tu la un asemenea caine mort, cum sunt 
eu?" 434 . 



2 Reg. 16:9: „Pentru ce acest caine lesinat blesteama pe 
domnul meu, rege?, a zis Abi§ai, fiul Jeruiei. Ma due sa-i iau 
capul". 

3 Reg. 12:24: ...Caci a§a zice Domnul: lata, Eu voi pierde 
din ai lui Ieroboam pe tot sufletul de parte barbateasca. Cine va 
muri din ai lui Ieroboam in cetate, pe acela il vor linge cdinii. . . 

3 Reg. 21:19: §i spune-i: A§a graie§te Domnul: Ai ucis §i 
vrei inca sa intri in mo§tenire? §i sa-i mai spui: A§a zice 
Domnul: In locul unde au lins cainii sangele lui Nabot, acolo vor 
linge cdinii si sangele tduV 

4 Reg. 8:13: A zis Hazael: „Robul tau este caine ca sa faca 
asemenea lucru necugetat?" §i Elisei a zis: "Domnul mi-a aratat 
in tine pe regele Siriei". 

Ps. 21:17: Ca m-au inconjurat cdini mulfi, adunarea celor 
vicleni m-a impresurat. 

Ps. 21:22: Izbave§te de sabie sufletul meu §i din gheara 
cainelui 435 via^a mea. 

Ps. 58:7: Intoarce-se-vor spre seara §i vor fldmdnzi ca un 
caine §i vor inconjura cetatea 436 . 

Pilde 26:11: Ca un caine care se intoarce unde a varsat, 
a§a este omul nebun care se intoarce la nebunia lui 437 . 



434 * i - - -v ■ ww 

Adica: eu sunt un came mort, un mare pacatos... 

435 Cainele de aici e du§manul, vrajma§ul diavoL.cel care ne latra, care ne toaca la nervi tot 
timpul... 

436 Tot despre demoni e vorba...Despre aia care se intorc cu putere, cand vrem sa ne 
refacem viaja prin pocainja sau care ne ataca spre sfar§itul viefii... pentru ca sa ne fure toata 
agoniseala viefii duhovnice§ti. 

437 Cel care se intoarce la pacate / patimi de care se vindecase... 



244 



Pilde 26:17: Ca eel ce prinde un cdine de urechi, a§a este 
eel ce se vara intr-o cearta in care nu este amestecat 438 . 

Eccl. 9:4: Oare cine va ramane in via^a? Pentru to^i cei vii 
este o nadejde, caci un cdine viu este mai de pre} decdt un cdine 

439 

mort . 



Isaia 56:11: Ace§tia sunt cdini hraparefi care nu se mai 
satura; sunt pastorii care nu pricep nimic. To^i umbla in caile lor 
§i se silesc pentru ca§tigul lor. 

Isaia 66:3: Cel ce junghie un bou §i in acela§i timp omoara 
un om, eel ce jertfe§te o oaie §i in acela§i timp rupe gdtul unui 
cdine, eel ce aduce prinos §i in acela§i timp aduce sange de pore, 
eel ce aduce jertfa de tamaie §i in acela§i timp se inchina la idoli, 
- to^i ace§tia §i-au ales cai nelegiuite §i in uraciunile lor traie§te 
sufletul lor 440 . 

Tob. 5:17: §i a§a s-au in^eles. Atunci tatal a zis catre 
Tobie: „Fii gata de drum §i pleca^i cu bine". §i fiul sau a pregatit 
cele pentru drum, iar tatal i-a mai zis: „Du-te cu omul acesta §i 
Dumnezeu, Cel care locuie§te in ceruri, va indrepta calea voastra 
§i ingerul Lui va merge impreuna cu voi!". §i amandoi au ie§it sa 
piece §i s-a dus cu ei si cdinele tdndrului. 



Tob. 1 1:4. la cu tine fierea pe§telui". §i au mers ei si dupd 
ei venea cdinele. 

Iudit 11:19. §i te voi calauzi prin mijlocul Iudeii, pana in 
fa^a Ierusalimului. Voi face sa te a§ezi in mijlocul frumos al 
ceta^ii. Atunci ii vei duce ca pe oile care nu au pastor. §i nici un 
cdine nu va mdrdi inaintea ta. Asemenea lucruri mi s-au 
descoperit §i mi s-au vestit, §i am fost trimisa sa ^i le dau de 
stire!" 

Sirah 13:21. Ce pace are leoaica cu cdinele} §i ce pace are 
cel bogat cu cel sarac? 



438 Cel care se amesteca intr-o cearta o amplifica...dupa cum chelalaie §i mai tare cainele 
daca il iei de ciuf (am auzit si: ciulf), adica de par. 

439 Un pacatos viu e mai bun decat unul mort.. .Pentru cel viu mai exista indreptare...daca 
vrea... 

440 Pacatul mic e...mare. 



245 



Matei 7:6: Nu dafi cele sfinte cdinilor, nici nu aranca^i 
margaritarele voastre inaintea porcilor 441 , ca nu cumva sa le calce 
in picioare §i, intorcandu-se, sa va sfa§ie pe voi. 

Matei 15:27: Dar ea a zis: Da, Doamne, dar §i cdinii 442 
mdndncd din fdrdmiturile care cad de la masa stdpdnilor lor. 

Filip. 3:2: Pdzifi-vd de cdinii Pazrfi-va de lucratorii cei 
rai! 443 Pazi^i-va de taierea imprejur. 

II. Petr. 2:22: Cu ei s-a intamplat adevaral din zicala: 
Cdinele se intoarce la vdrsdtura lui §i porcul scaldat la noroiul 
mocirlei lui. 

Apoc. 22:15: Afard cdinii 444 §i vrajitorii §i desfrana^ii §i 
uciga§ii §i inchinatorii de idoli §i to{i cei ce lucreaza §i iubesc 
minciuna! 

Insa, cu toate acestea, nu trebuie sa transformam Scriptura 
intr-o expresie a propriilor noastre dorin^e de razbunare. 

Una e ceea ce spune Scriptura - §i are multiple semnifica^ii 
- §i alta e ceea ce ne spune avantul nostra 445 pentra a denigra §i a 
osandi pe to^i cei care nu gandesc precum noi. 

*** 

Cdntec 

de Nichita Stanescu 

. . .,,Tristetea mea aude nenascu^ii caini 
pe nenascu^ii oameni cum ii latra" 446 . . . 

Aud cum ii va latra pe viitori oameni. . . viitori caini, pentra 
ca in triste^ea mea simt cum ma latra pe mine actualii caini. . . 

Ma doare ca ma latra actualii caini, cum ma doare ca ii va 
latra nenascu^ii caini pe nenascu^ii oameni de maine. 



441 Celor necura^i, eretici, celor care fac comer} cu sfinteniile Domnului... 

442 §i pacatosii, Doamne, cei desconsidera(i...asteapta hrana harului si a iertarii Tale!... 

443 Pazrji-va de demoni, de pagani, de eretici, de tot omul din Biserica, care umbla cu 
neoranduiala...pentru ca va strica obiceiurile bune! 

444 Afara cu cei care sunt intinaji cu erezia, care rup cu rautate din trupul Bisericii...dupa 
cum sfasie cainii din trupul animalului ranit, cazut la pamant... 

445 Zelul nostru infumurat, fara prea multa chibzuinta si smerenie. 

446 Nichita Stanescu, Ordinea cuvintelor, versuri (1957-1983), cu un cuvant inainte de 
Nichita Stanescu, prefa^a, cronologie si editie ingrijita de Alexandru Condreescu cu acordul 
autorului, Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1985, p. 153. 



246 



*** 



Acest articol nu e o parabola! Ci e o descriere...a ceea ce 
este aflarea in treaba cu folos. Exista o aflare in treaba Jara folos 
§i una cu folos. 

Po^i sa te afli in treaba, adica sa cercetezi §i lucruri care par 
ca nu au niciun folos. . . §i sa te pomene§ti cu mult folos. 

Asta se nume§te sa vrei sa te umplii de erudite. De erudite 
te umplii cand nu mai latri la luna, cand nu mai tai frunza la 
caini. . .ci cand te decizi sa cau^i lucruri, care sa te foloseasca. 



247 



Era ceva insuportabil defrumos 




Cocorii nu erau 
o lehamite 447 . 

Tot ce trecea printre noi 

smprin noi se numea timp, 

un timp interesant 

de povestit la nepo^i. 

Cocorii nu erau 
metafore. 



Un poem din 8 iulie 2008. 



248 



Ceea ce ne spuneam 
nu erau amagiri. 

Amagirile nu raman 
suspendate in inima. 

Amagirile tree ca ni§te 

insecte calatoare, 

care i§i fac sim^ita 

prezen^a numai 

tangential. 

Frumosul dintre noi 
era insuportabil. 

Poate ca tocmai de aceea 
1-am lasat sa piece. 

Cei care nu au iubiri mari 

pot sa vorbeasca 

despre dragoste... 

pentru ca este ieftin. 

Marile iubiri dor... 

chiar §i neprezentate 

in cuvinte. 

Cred ca am lasat 

o insuportabila 

dragoste sa se raceasca. 

Cred ca am fost 
doi ipocri^i. 

Tu ai vrut 

sa imi spui ca 

frumosul trebuie 

sa fie §i mai frumos. 

Eu am vrut 

sa i^i spun 

ca acest insuportabil 

frumos 



249 



dejama amete§te. 

§i a ca§tigat... 
uitarea. 



250 



Aripa gdndului 




Daca ma tai in gandul tau. . . 



cine §tie? 



448 



Daca gandul tau nici nu apare 

§inicinu dispare... 

cine §tie? 

Pentru ca tu taci ca o musca. . . 

cine sa mai vorbeasca 
limba romana pe multiple voci? 



Un poem din 20 august 2008. 



251 



Mai, limba romana nu se tace, 
ci se vorbe§te! 

Ea e de vorbit §i de iubit, 

de explicit, 

de desfhmzit, 

de impadurit. 

Ca de aia nu mai ploua cu ganduri. . 

pentru ca a^i despadurit 

semnifica^iile limbii romane! 

Nu mai ploua nici cu oua, 

nici cu dolari, nici cu 

genii, 

ci ploua numai cu insolen^a, 

cu dementi, cu persisten^a. 

Alo, aici un vorbitor 
de limba romana! . . . 

Caut un alt vorbitor de 

limba romana, 

care sa nu spuna vreodata, 

adica niciodata, 

ca i s-au terminat cuvintele 

§i nu mai 

§tie ce sa spuna. 

Cum, fratele meu, 
nu mai ai ce sa spui?! ! ! 

Spune §i tu despre cuci, 

melci, hard discuri, 

teoreme, excava^ii, pronosticuri... 



1 • • 449 

nu mai sta ca statuia lui Lenin 



Spune §i tu ceva, 

sta ca statuia lui L 

pe care au daramat-o a§tia! 

Zi, ma, ceva, 



449 



Vladimir Ilici Lenin, care avea o statuie si la Bucuresti si a fost demolata dupa revolutia 



din decembrie 1989: http://ro.wikipedia.org/wiki/Vladimir_Ilici_Lenin. 



252 



n-auzi?!!! 

. . Jntr-un tarziu 

i§i scoase §uruburile muzicii 

din urechi, §i 

ma intreba: 

- ...Aizis ceval\.... 

- Nu!... 
Dormi mai departe! 



253 



Monologuri cu Gica 




450 



Auzi, mai, Gica 

tu stai aici, 

langa mine, 

ca o sa discutam 

precum surzii. 



Eu o sa vorbesc 
§i tu o sa taci. 

Pentru ca, 

daca incerci tu sa vorbe§ti 

incepi sa aberezi, 

din abera^ie dai 

in soma^ie §i din 

tabla inmultirii dai in colt 

cu mecdonal^u 

§i acolo nu §tii intrarea. 

Da, mai, Gica, 

Gicu^a, Gicu^el, 

tu e§ti cre§tin-otodox 

sadea. 



Un poem din 23 august 2008. 



254 



Tu nu vorbe§ti cu nimeni 

pentru ca e§ti cre§tin-ortodox 451 , 

fratele meu, 

§i, la o adica, 

nu mai vorbe§ti nici cu mine 

la ananghie 452 . 

Pentru ca tu a§a e§ti: 

e§ti un om bun. 

§i e§ti atat de bun uneori, 

mai, Gica, 

meat nu mai §tii sa ai bun sim^. 

Ce e bunul simf!\ . . . 

Unfel de pros tie, Gica, 

ceva perimat . . . 

Cu bunul sim^ nu treci marea, 

da, nuo treci... 
Cu bunul simf stai pa bara 453 . 

Dar cum tu §tii sa te impui, 

sa te bagi in fa^a, 

sa i^i faci loc cu coatele §i 

e§ti eel mai destept, 

nu poji, Gicu§, tata, sa injelegi 

ca smerenia nu e o vorba, 
cum bunul sim{ nu e o libarca. 

Da, vara e ca 

monologul: tu taci. . . 

iar ea te arde cu 

soarele in cap! 

Te praje§ti pe ma^e de foame, 

somnul nu te mai ia, 

pe unii nu ii mai ia nici moartea, 

iar pe al^ii ii apuca dorul de via^a, 



451 Ironizarea atitudinii badarane, inimaginabile si inacceptabile, la care se preteaza unii 
ortodocsi romani in secolul al XXI-lea. 

452 Cand voi fi discreditat de unul sau altul sau cand voi avea alte probleme personale. 

453 Esti marginalizat social. 



255 



da, Gicu§, dorul de via|a, 
cand inca via^a nu-i mai suporta. 

Da' nu vorbeam de tine, 
dragul meu! 

Tu e§ti un om bun, 
e§ti un intelectual, 
un om din popor, e§ti un om bun. . 

Via^a ta e ca fulgul de nea: 

te ui^i prin ea ca prin ma^ele 

pe§telui de acvariu . 

Tu e§ti un om simplu. 

Te-ai ridicat de jos, Gica, 

da, te-ai ridicat de jos, 

- • • 1 -455 

pentru ca ai §tiut unde sa pupi . . 

Da, de jos te-ai ridicat. . . 

Nu ai prea dat pe la cursuri. . . 

Stim, da, §tim asta... 

Inteligen^a ta buna. . . 

dar submedie 456 |i-a 

agonisit intotdeauna un loc la. . . 

umbra 457 . 

Ti-a placut umbra 458 . . . 

O, da, cat de mult ni place 

^ie la umbra! 

Mereu te incoto§manezi 459 

cu umbra diplomei 

luata in fuga, in viteza, 

apoi cu pilele pe care le ai. . . 



454 Viata ta nu are nicio consistenta valorica. 

455 Te-ai ridicat de jos prin...slugarnicie si ipocrizie si nu prin merite personale. 

456 Submediocra. 

457 O pozitie sociala...pe care nu o meriti in ruptul capului. 

458 Viata tihnita...dar castigata prin parvenire. 

459 Te imbraci, te infofolezi cu prestanta pe care ti-o aduc diplomele tale, dar in viata ta nu 
probezi ca ai o cunoastere pe masura...diplomelor si a posturilor tale de conducere. 



256 



Da, am zis, bine, cu. . .pilele, 
cu proptelele tale. 

Caci §tii cum zice Psalmistul: 

unii se lauda cu caii lor, 

aliii cu caruiele lor... 

dar sfar§itul tuturora, 

Gica, al tuturora 

e moartea. 

Unii zic ca vine cu coasa. . . 
Insa la unii moartea 
e plina de mdreiie, 

11 -460 

de bucune . . . 

O, Gica, tu cum crezi, 
Gicu§, tata, ca o sa mori? ! . . . 



O sa mai mori §i tu. . . vreodata? 

Ca moartea vine. . .Gicu§, 

vine repede. 

Tu te faci ca te pite§ti, 

ca te mai scarmi in nas, 

ca mai lasd-md sa mai iau 

o bursa de studiipe undeva.. . 

Dar, nu, fratele meu, 

moartea e intotdeauna scadenta. . 

§i tepune...bine. 

§i, cand tu credeai 
ca ai ca§tigat totul, 

Gicu§, totul, 

atunci vine moartea 

§i te face una cu praful, 

Gica, 

§i se alege praful de 

coarnele tale... 

parut ortodoxe, 

de coarnele tale 

de cerb carpatin. 



460 



Adormirea Sfintilor Sai. 



257 



§i atunci, si eu, si tu, 

stam ca pupezele, tacem, 

ca nu suntem 

mai breji. 

Ca moartea ne vede 

pe to^i la fel, numai ca noi 

o resim^im diferit. 

Insa, da, vara. . . 

si eu vorbesc cu tine Gica, cu tine, 

confratele si prietenul meu, 

de se drameaza via^a noastra. 

Da, ma, se umple 
de drama via^a noastra! 

Auzi Gica, 

fratele meu, 

monologul nu e tot una 

cu dialogul. 

Monologul e cand 
vorbesti cu surzii. 

§i, cum ^i-am mai 
spus de multe ori, 
cred ca ne e teama 
sa par em pro§ti . . . 

si ne aratam ca 

suntem prosti 462 . 

De ce asa?!... 

Pentru ca atunci 

cand nu spicuiesti 463 nimic, 

cand stai ca mortul 

si via^a e vie, 
se zice ca esti prost 



461 



Se umple de durere. 



462 Ne e teama sa nu parem prosti si de aia nu comunicam si, in necomunicarea noastra, ne 
dovedim si ne traim, din plin, prostia, lipsa de experienta, lipsa de sens a vietii noastre. 

463 O romanizare a verbului to speak (eng.) = a vorbi. 



258 



cand nu o vorbe^ti. 

Cum, ma, cu cine 
sa vorbe§ti?! 

Pai suntem miliarde 

de oameni 

pe lumea asta §i 

tu nu ai cu cine vorbi?! ! !!!... 

Vorbe§te §i tu cu mine. . . 

ca eu vorbesc singur cu tine, 

pentru ca atunci cand vorbe§ti tu, 

Gica, Gica, 

numai dracii invidiei vorbesc prin tine. 

Ca tu nu § tii sa vorbe§ti 
decat despre al^ii 464 . 

Ca d-aia ^i-am pus la gura 

un plastic 

[asta e metafora, dragi cititori!] 

§i vorbesc numai eu despre tine, 

pentru ca tu spui numai tampenii. 

Da, tampenii! 
§i acum, cand tu taci, 

putem sa auzim 

cum zboara mu§tele 

pe langa noi, 

cum ne zbor clipele, Gica, 

§i nu le auzim, 

cum ne zbor creierii, 

de tocsuni 465 ce sunt, 

cum ne zbor clipele, 

Gica, vai de mama noastra, 

Gica! 

Da, 

asculta ce frumos se tace! 



464 



Nu stii decat sa vorbesti...de rau despre altii. 



465 Duhnosi, rai, plini de un orgoliu prostesc. 



259 



466, 



Inva^a §i tu Gica sa taci, 
ca teolog e§ti destul 

Nu ni place, ma? ! 



A§a, da din cap §i tu, 
zii aa, ca sa auda tot poporul. . . 

Nu vrei sa zici da? ! ! ! ! 

§tiam eu... 

Tu e§ti neam prost §i cand taci 

§i cand vorbe§ti. 

De, ma, Gica, vara hw-j ca iarna , 

caldura nu e ca nocturna, 

prostia nu e precum comuniunea, 

totul e altfel, Gica, 

complex... 

Ce sa-fi mai spun?! 

Tu taci §i 
cand monologhez. 



Taci, ma, Gica, 

taci ca o buhuhaie , 

ca un bidon, 

caun ics 469 ?! 



Atunci sa taci, 
inven|ie ce e§ti, 

sa taci... 

sau o sa tac eu 

si o sa-^i ascult monologurile 

in continuare... 
pana ma va apuca. . .inserarea. 

Te las, Gicu§, tata! 



466 



Mai taci, mai smereste-te si tu...ca de teolog te dai toata ziua si vorbesti despre 



orice...fara sa te pregatesti deloc! 

467 Celebra zicere semidocta a presedintelui Traian Basescu. 

468 Ca o bufnita, ca o pasare a noptii. 

469 Aceeasi pronuntie defectuoasa a lui X, folosita si anterior. 



260 



Na, iji dau drumul 

la gura ta imaginara, 

ca sa sporovai 470 vrute 

§i nevrute despre al^ii 

dar nimic despre tine. 



Vorbe§te §i tu ceva! 

Na! 

Vorbe§te! 



470 Sa vorbesti mult si prost, sa trancani ca o moara stricata. 



261 



Nupofi sd taci, cdnd toate sunt asafrumoase 




Violeta Neam^u este autoarea acestei minunate, uluitoare 
fotografii. 






71 Cand toate lucrurile lui Dumnezeu, tot ceea ce a facut El, sunt asa de frumoase. 



262 



Nu po^i sa taci 
de-atata frumusete 
Nu po^i sa taci 
de-atata sens . . . 

Ti se scurg cuvintele, 

gandurile... 

cand contempli mare^ia 

unui albastru fara margini, 

cand vezi cata mare^ie 

este intr-o lacrima de roua, 

cand vezi cata mare^ie 

este intr-un suras bun, 

binecuvantat... 

O, nu po^i sa taci! 

Trebuie sa-i multume§ti 
celui care zambe§te frumos. 

Trebuie sa multume§ti 
scaunului, mesei, 

somnului care 
te apuca bucuros, 

palmelor care ni §terg 
transpira^ia frun^ii, 
celor care vin §i te 
bineinmiresmeaza 
cu cuvintele lor. . . 

Lec^ia multumirii 

o inve^i impreuna 

cu oamenii. 

Da, impreuna 

cu oamenii... 

Unii zic ca iubind oamenii 

inve^i sa fii perfid, crud, 

pentru ca bucuria 

pentru ei e ranita... 

de prea multa cruzime. 



472 



Un poem din 25 august 2008. 



263 



Cruzimea, 
ca ni§te col^i de rechin, 

te sfa§ie... 

Sonorul dat la maximum 

al nesim^irii, o, da, te sfa§ie, 

i|i zdrobe§te inima. . . 

Dar daca crezi ca prea multa 

sensibilitate §i mare^ia de cuget. . . 

sunt ni§te gre§eli ce trebuie 

scoase din caracterul tau 

nu faci decat sa te tulburi 

ca apa unei fantani, 

a unei fantani adanci, 

unde se prefigura, 
pana mai ieri, cerul. . . 

Da, prea frumoase. . . 

Sunt prea frumoase 

lucrurile lui Dumnezeu cand 

§i tu te umpli de frumusete. 

Pentru ca nu po^i 

vedea frumuse^ea 

decat din mijlocul frumuse^ii 

§i nu po^i sorbi nectarul acesta, 

al fericirii dumnezeie§ti, 

decat daca ier^i bocancii barbariei 

ce \\\ tot dau §uturi. . . 

Eu cred in iertare, 
chiar daca pu^ini ma iarta. 

Cred in iertarea care 
ma face un fulg de nea. 

Cred in iertarea 

care ma umple de lumina 

§i lacrimi. 

Da, dragii mei, 

cred in bucuria pe care o 

imparl precum painea 



264 



§1, 

din care, 

tot dand, 

ai §i mai multa! 

De ce cred?! 
Decetot...cred?!!! 

Pentru ca Dumnezeu 

m-a tot hranit cu ea, 

cu aceasta bucurie, 

in mijlocul unei nefericiri lucii, 

a undelor de murdarie de pe geam, 

a undelor de uitare §i parasire. . . 

M-am tot intrebat §i 
m-am tot minunat. 

M-am tot minunat, cred ca da, 

m-am tot minunat, 

de frumuse^ile lui Dumnezeu 

care nu se mai termina, 

care sunt o invaluire 

continua de incantare! 

§i m-am tot rugat sa fiu ucenicul 
acestei clipe a bucuriei. 

Sa inva^ bucuria, 

pas cu pas, 

sa ii netezesc 

lacrimile pas cu pas. 

§tia^i ca lacrimile bucuriei, 

lacrimile dulci. . .sunt dincolo 

de sarea lacrimilor? 

§tia|i ca multa 

bucurie se na§te 

tocmai din regret suferit 

cu rugaciune iertatoare? 

O, nu vreau sa tac, 



265 



Dumnezeul meu! 

Tu stii ca nu pot sa tac 

si sa nu spun 

frumusetea minunilor 

Tale cele prea rapitoare. 

Pentru ca totul e 

atat de frumos . . . 

incat se opreste gandul. 

Pentru ca totul 
e atat de senin... 
incat serenitatea 

devine tacere. 

Pentru ca totul e atat de viu, 

Dumnezeul meu, 

o, Dumnezeul meu, 

incat, pana nici fericirea 

nu mai are termeni 

de comparable! 



266 



O, SfdntDuh. 




Blow the old man 

down, Wind 473 , 

Cand sufla Vantul 

peste omul eel vechi, 

cazut, 

sky-swimming toward 

the sea 

atunci el innoata prin cer 

catre nemarginire, 

into the ocean of holiness 

intr-un ocean imens 

al sfnrfeniei, 

where he suffers a 

sea-change 

unde el se schimba aidoma 

prefacerilor marii, 

into something rich and strange 

in ceva frumos §i strain 

in acela§i timp: 
a new man born anew, 



O traducere din data de 29 august 2008. 



267 



god by grace. 

intr-un om nou, 

intr-unul renascut, 

intr-un dumnezeu prin har. 

Gust away, Storm of God 

and send 

O izbucnire venita de sus, 

din cer, este Vijelia lui Dumnezeu 

§i ea e trimisa 

flying my clouds of filthy earth 

ca sa spulbere norii mei de pamant 

ura^it, murdar. . . 

laying bare the bedrock 

of my soul 

ca apoi sa se a§eze peste 

sufletul meu sterp ca piatra, 

naked stone of hardened heart 

peste piatra goala a 

inimii mele impietrite. . . 

and let the Sun shine 

. . . §i astfel sa vad cum 

straluce§te Soarele 

and let the rain fall 

§i cum cade ploaia harului 

and let your wind blow 

§i cum adierea Ta 

and wear it down. 

ma rocore§te pe mine 

eel vazut. 

Rage on, Spirit flood 

Vin-o peste mine, 

o, Duhule, Care izvora§ti 

apa harului! 

Flash and pound and roar 

Lumineaza-ma §i zdrobe§te-ma 

§i treze§te-ma cu vuietul Tau! 

Crumble dissolve wash away 

Sfarama-ma, descleiaza-ma, 

spala-mi murdaria, 



268 



arimc-o de la mine, 

this care-worn tired shack 

de la acest om ros de griji, 

obosit si inlan^uit in patimi, 

tabernacle of selfish hues 

din mine, care sunt locas 

alparerii de sine!... 

that my heart may spring up 

Ca astfel, inima mea, 

sa poata in sfarsit 

sa revina la via^a, 

alive in the 

sunlight of God 

si sa traiasca in lumina 

prea mare a lui Dumnezeu. 

Kevin P. Edgecomb 
and 
Father Dorin Octavian Piciorus 



269 



O, tu, eel care ai obrazul lat ca termopanul! 




Ma doare ca nu te doare, 
camion umplut cu cuvinte! 



474 



Ma doare - ce mai e inca credibil?! . . . - 

ca in loc sa rji vezi nailonul din urechi, 

crezi ca orice floare e cactus. 

Ma doare, ma dor, 

ma streseaza cuvintele tale, 

postmodernule, 

barbarule, 

infatuatule, 

care dormitezi in ganduri, 

care umbli numai 

cu femei goale in sinapse 

§i cu dorul de bani. 

O, ce ti-as. da un 
dor de mantuire, 
calaule de inimi! 



Un poem din data de 24 septembrie 2008. 



270 



Ce ti-a§ da §i 

tie sa simfi fiecare 
picatura de roua ca pe 

o minune, 
pentru ca e o minune. . . 

Insa de tine nu se 
lipe§te bunul simj. 

De tine nu se lipesc, 

nesimfitule, 

nici dorurile, 

nici visele, 

nici idealurile, 

§i via^a ta e ca o scama 

dusa de vant 

intr-o lume, care 

nu mai are nico umbra de 

duio§ie. 

Te vad mergand in metrou 
cu ca§tile in urechi §i 

\i se pare ca e§ti 

inventatorul muzicii. 

Nu, tu e§ti inventatorul 

indiferen^ei de-a fi! 

Te vad jigodindu-te 475 

in timp 

ce mananci seminje §i 

tragi ^igare 

dupa ^igare in tine, 

precum uliul vaneaza 

iepuri de camp. 

Te vad, dromaderule 

i • • -476, 

de nimicuri ! 

Ai in spate doua, 

trei cocoa^e, 

in care i^i pui urdorile 



475 
476 



Te porti ca o jigodie, ca un nesimtit, ca un badaran. 

Care porti in spatele tau, care ai in trecutul tau numai...fapte de nimic. 



271 



All 

tale de copil nein^arcat , 
urdorile tale de instinctual, 
urdorile tale de fara-folos. 



O, da, obraz de termopan, 

lat cat u§a primariei capitalei , 

despre tine vorbesc 

§i de tine ma doare, 

poate, 

zici tu, 

deprost sau de. . .degeaba. 

Dar daca ^ie nu ni pasa de tine, 

la ce te-ar enerva faptul ca 

pe mine sa ma 

intereseze de tine? 

Chiar daca pare aiurea 
eu ma trezesc diminea^a 

in zori de zi 

§i ma culc noaptea tarziu 

ca sa ma rog §i sa 

scriu despre tine 

§i pentru tine, 

postmodernule 

debusolat! 

§i, nu, nu sunt dur 
decat in aparen^a cu tine. 

Tu e§ti dur cu tine! 

Tu e§ti adevaratul 

nesim^it cu tine. 

Eu sunt dur, probabil, 
numai lingvistic. 

Tu, cu tine, 
termopan de obraz 



477 



De om care nu iti asumi varsta ta matura, ci te comporti ca un copil. 



478 Pentru ca usa Primariei Generale a Capitalei e lata, e dura. A se vedea: 
http://www.pmb.ro/. Si de aceea si nesimtire e lata, e dura ca termopanul si ca usa de la 
primarie: pentru ca nu trece nimic, prin aceasta nesimtire, spre inima lui. 



272 



ce e§ti, 

e§ti dur de tot, 

e§ti oxidabil de nesim^it, 

de rau. 

Pornografia inimii tale, 

decibelii nesim^irii tale, 

ostenta^ia ingamfarii tale, 

strive§te lini§tea din jur. 

I^i dai seama ca atunci 

cand ascurfi manele 

sau rock la maximum, 

cand mergi ca dementul 

pe strazi cu motorul turat, 

ne strici §i rfi strici lini§tea? 

Da, lini§tea aceasta firava, 
lini§tea ca o taina rara, 
lini§tea rugaciunii pline 

de har tu ne-o faci zdren^e. 

O, tu, amorezatule 
de insignifian^a! 

O, tu raule 
cubinele! 

pe, da, tie rfi strig: 

Nu vei scapa de chinuri daca 

fugi de ele! 

Chinurile urmeaza faptelor tale 

de mic ingamfat, 
care se crede zeul Olimpului 479 . 

Iar noi ne vom 
mai intalni. 

Da, noi, ne vom 

intalni mereu 

§i ne vom 



479 



Mai multe date: http://www.limbalatina.ro/istorie/zeiiolimpului.html. 



273 



vedea mereu. 

§i, de fiecare data, 

postmodernule, 

decerebratule, 

ie§itule din ontologia ta, 

ma vei vedea §i 

voi fi altfel decat tine, 

tu vei §ti ca sunt altfel, 

tu vei sim^i ca s««? «/^/e/ 

§i nu o sa ma supor^i 

in preajma mea, 

cum §i eu detest, 

din toata inima, 

apucaturile tale 

demonice. 

Cand ma vezi ca scriu lini§tit, 

cand ma vezi predicand, 

cand ma vezi in reverenda, 

cand i^i zambesc - §tiu asta! - 

te enervez. 

Da, pentru ca tu 
ma enervezi primul! 

§i eu te enervez cu 

incercarea mea 

de a ma pocai, 

de a fi un om bun, 

muncitor, smerit, 

de a ma sfnui cumva. . . 

Insa tu ma enervezi 

cu arogan^a ta, 

care nu are nimic in spate, 

cu abrutizarea inimii tale, 

cu bocancii tai de tractor, 

care intra in spa^iul inimii 

§i al ochilor mei 

§i ma calca pe nervi. 

O, da, traim intr-o 



274 



lume cu nervi, cu confuzie 
§i cu vinderi de sine! 

Prietenul tau 

te vinde. 

Mama ta te uita. 

Duhovnicul tau e impasibil. 

Primarul tau e prefacut. 

Via^a ta e o melodie emo 480 . 

Da, totul e aiurea, 

daca vezi numai 

cuochiurdura^i 481 ! 

Daca vezi lin, 

termopane, 

daca vezi lin, 

totul e fermecator 

de frumos. 

Poemul acesta, 

cu tot durerosul 

lui insuportabil, 

e frumos. 

Pentru ca eu ma gandesc 
la tine chiar §i daca plang. 

Eu ma gandesc 

la tine cu rugaciune, 

cu lacrimi, cu dor, 

cu o nebunie greu 

explicabila pentru tine, 

pentru ca imi pasa de tine, 

chiar daca e incredibil. 

Pentru tine ma 
trezesc diminea^a 
§i nu pentru mine! 

Daca vrei sa fii nesimfit 
cu mine incearca 



480 



Emotivitate accentuate, hipersensibilitate: http://ro.wikipedia.org/wiki/Emo. 



481 Cu urdori la ochi, adica necuratit de patimi. 



275 



sa fii macar odata, 

doar odata serios cu tine 

§i sa vorbe§ti, sa vorbe§ti cu mine. 

Da, sa vorbim! 

Despre ce?! 

Nu te iau cu religia, 

cu filosofia, cu car^ile, 

daca te streseaza aceste lucruri. 

Vorbim de enervarile tale, 

de hainele tale, 

de ce bere ni place... 

O luam incet, da, 

§i vorbim despre 

pe cine mai vrei tu 

sa violezi, 
despre de cate ori 

te-ai imbatat 
caunporc.sau tu, 

daca e§ti femei, 

de cate ori ai avortat 

§i pentru cine. 

O luam u§or, 

termopane, 

pentru ca eu cred 

ca §i capcaunii au inima, 

§i curvele au suflet, 

§i homosexualii 

au nevoie sa fie in^ele§i 

§i muco§ii de liceeni 

au sensibilita|i. 

O, tu, termopane, 

pleaca pu^in obrazul 

ca sa te imbra^i§ez 

§i cred ca vom fi 

prieteni! 



276 



Balada postmodernului inofensiv ca mucul 
de figare 







Motto: 



Acolo unde nu-i cap...§ipicioarele sunt...singure 



,482 



Foaie neagra, postmoderna, 

via^a mea pare cam. . .terna, 

via^a lui e ca o pizza, 

ce anchilozeaza lipsa, 

lipsa gandului din scurt, 

pentru cine n-are-iaurt, 

pentru cine n-are carte, 

pentru cine moartea-i moarte. 

Frate, sora, 

cap candriu, 

via^a nu e doar §asiu, 

via^a nu e doar jelirea 

unui nod in gat, doinirea, 

unei pierderi de timp lunga, 

de din viaja ta prelunga. . . 



Poem din data de 2 octombrie 2008. 



277 



Nu!... 

Via^a nu e o §aorma 483 , 

via^a nu e nicio vorba, 

via^a nu-i dezvirginare, 

nu e praf. . .tras la racoare. 

Via^a-i sfanta, e pu^ina, 

numai Domnul ne da mila, 

noi, 

prea pro§ti, 

prea blegi 

§i ieftini, 

nu §tim ca sa facem. . . chestii , 

chestii bune, super bune. . . 
ci doar ne-mbaiem in spume 485 . . 

Foaie neagra, vers ca groaza, 

de vulgar m-aprind ca raza, 

ma topesc ca lumanarea, 

mi se usca toata. . .zarea. . . 

Gandul meu tace §i tace, 

inima-mi de tine zace, 

ca se roaga ca e§ti prost, 

e§ti tampit si e§ti agnost, 

§i nu vrei bine deloc, 
ci doar taci ca un. . .escroc. 

O, da, frate, sora, mama, 

via^a mea e mare drama, 

drama mea de voi ma seaca, 

lacrimile-mi taie-ntreaca' 486 , 

§i mancarea, cat §i noaptea, 

toate sunt ca voi. . . §i moartea. . . 

Moartea vine, ma intreaba, 

stau cu ea la ruga-n seama, 

imi e prietena buna, 



483 



Cum se pregateste una: http://www.youtube.com/watch?v=QCZNz0rFFf8. 



484 Lucruri, fapte bune. 

485 Doar ne laudam. 

486 In treacat, in graba. 



278 



tot ma roaga. . .sa-mi dea huma. 

sa-i dau, ea o sa-mi vina, 

sa ma ia cand mi-e tot bina 487 , 

§i sa ma duca departe, 

unde nu e deloc moarte. . . 



Insa, pan-o veni ceasul, 

via^a nu e ca tala§ul, 

dragostea nu-i ca smantana. . 

dar cuvantu-i ca fantana 488 . . 

Tot te iei din el cu fiere, 
mierea se na§te-n durere, 
§i tu, postmodern feroce, 
degeaba imi e§ti precoce, 

pentru ca nu §tii de tine 
ci rfi apar^ii la nime'. 

E§ti un maus 489 fara stil, 

ca un MTV 490 senil, 
e§ti ca mucul de Jigare 
aruncat intr-o caldare, 
e§ti ca visul unui virus, 
e§ti ca visul unei vaci, 
vopsita ca . . .trei araci. 

Da, §i nu, §i da, tot da, 

nu sunt vulgaritatea ta, 

nu sunt omul cu iluzii, 

nu imi trebuie perfuzii, 

nu imi trebuie cotoare, 

nici vreascuri odihnitoare, 

nu vreau urlete, 

nici fraieri... 

dar vreau cerul cu mult aer. 



Vreau sa miros flori cu tona, 
vreau sa ma rog ca anemona 491 , 



487 



Cand imi va fi bine. 

Cuvantul real e plin de profunzime. 



489 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Maus. 

490 Idem: http://www.mtv.ro/. 

491 Simplu, ca florile. 



279 



vreau sa fm simplu ca oul, 
vreau sa iau eel nou. . .cadoul. 

§i cadoul meu e§ti Tu, 

caci Te §tiu § i Tu ma §tii, 

chiar de ma preling prin vii, 

printre vii §i printre mor^i, 

printre case, printre sor^i. 

Ma preling, ma §terg, ca praful, 

ma due in pamant. . .ramasul. . . 

ma conserv ca amintirea, 

frate bun mi-e uluirea, 

visul unei vie^i de via^a, 

nu de iluzii de §atra! 

Postmoderne, postmoderne, 

via^a nu e patru lemne, 

via^a nu e o potaie, 

via^a n-are prej, nici paie. . . 

Tu, de mi te faci hapsan, 

eu, de ma mai fac tre-ce-re, 

ri§ti sa §tii ca totu-i rost. . . 

multa re-cu-le-ge-re. 

Dar, ma-ndoi, ma fac argint, 
tu te faci alb ca rugina, 

trece via^a, postmoderne. . . 
iata, a plecat. . .ma§ina! 



280 



Haiku esenfial 




Daca as muri ca un sunet, 
cine ar fi primul cre$tin, 
care s-ar bucura cafenomenul. . .a tacut? 



492 



Ps: Sa imi dea un mesaj la comentarii, ca sa il pomenesc in 
fa^a lui Dumnezeu, inca din via^a aceasta. 

I-am fi recunoscatori, pentru ca sa nu se mai chinuie pana 
oi muri eu, ca sa ma dracuie atunci in loc de... Dumnezeu sa-l 
iertel 



492 Articol din 2 octombrie 2008. 



281 



Banii citesc ziarul. Prompterul e viafa mea. Nu 
conteazd cine nu te-njurd 




A aparut candva, 

acum cateva secole 493 , 

o carte cu coperta neagra, 

pe care nu am citit-o 

§i care se numea: 

Moartea cite§te ziarul 494 . 



Autorul ei nu 
era Cdrtdrescu 



495 



496 



ci Dinescu . . . de§i 



Un poem din data de 3 decembrie 2008. 



Un fragment din carte: http://www.scribd.com/doc/3621391/Mircea-Dinescu-Moartea- 
citeste-ziarul. 

495 Mai multe detalii: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_C%C4%83rt%C4%83rescu. 
96 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Dinescu. 



282 



nu se mai §tie cine 

este Dinescu 
si cine e Cartarescu. 

Poate Carturescu, 

Carna^escu... 

a scris-o. 

Nu sunt sigur. . . 

dar nu conteaza. 

Daca o scria 
Mircea Badea 497 

atunci avea, 

desigur, 

multe consoane. 

Dar nici mircea badea 

nu mai stim 

cine este. . .pentru ca, 

la un moment dat, 

dupa critica literara 

a lui Manolescu 498 , 

de mii de pagini, 

s-a dat o lege, 

in care s-au interzis . . . 

elogiile. 

In loc de elogii 

s-au pus . . . 
comemorari. 

Comemorarile 

sunt intalniri 

literare 

sau fotoolchinguri 499 

in spa^ii inchise. 

Cand stam in spa^ii inchise 
si discutam autist... 



497 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Badea. 



Blogul personal: http://www.mircea-badea.ro/blog/. 

498 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicol 

499 O transliterare caricaturala a \\\\...photow 
http://en.wikipedia.org/wiki/Photowalking. 



498 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Manolescu. 
99 O transliterare caricaturala a \\x\...photowalking. A se vedea aici: 



283 



se zice ca inhalam literatura. 

Iar critica, pentru ca 

nu mai exista critica, 

a fost inlocuita de. . . 

banii citesc revista, 

blogul, cear§aful, diodele, 

failurile audio. 

Promiscuitatea metaforei 
s-a estompat. 

Alex §tefanescu 

avea dreptate cand spunea, 

ca Andrei Ple§u 501 , 

despre care nimeni 

nu §tie cine este, 

vrea sa tina cititorii la el. . . 

§i sa nu le dea drumul, 

punandu-1 pe Liiceanu 50 

pe linia de plutire eminesciana 

[nu e cam exagerat?!] 

§i pe Ple§u, 

pe mapamondul ticsit cu metafore 

create de-a gata, 

in descenden^a caragialesca . 

De ce, totu§i, 

a fost o reducere mare, 

la Gaudeamus 2008 . . . 

la cartea lui Manolescu 505 ? 

Pentru ca a fost a§teptata 
indelung?! 

Omul a muncit mult la ea. . . 
pentru ca §i moartea cite§te banii. 



500 Saitul sau personal: http://www.alexstefanescu.ro/. 

501 Mai multe date despre sine: http://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Ple%C5%9Fu. 

502 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Gabriel_Liiceanu. 

503 Ion Luca Caragiale: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Luca_Caragiale. 

504 Targ de carte bucurestean anual: http://www.gaudeamus.ro/. 

Nicolae Manolescu, Istoria critica a literaturii romane. 5 secole de literatura, Ed. 
Paralela 45, 2008. A se vedea: http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/828230/Nicolae- 
Manolescu-lanseaza-Istoria-critica-a-literaturii-romane/. 



284 



Uninominalul 506 , 

taman acum, 

a inceput sa citeasca 

si el literatura 

iar mie, 

din chef de literatura, 

imi vine sa ma 

apuc de critica. 

De criticism sau de 
critica nu conteaza. 

Critic orice. 

Critic estetic. 

Critic pe pile. 

Critic degeaba. 

Critic rapsodic. 

Critic ultrapostmodern. 

Critic pe blog. 

Critica insa se face 
pe bani. 

Hai, neamule, 

care dai banu' gros 

ca sa te critic. . .esteticV. 



506 



Primele alegeri uninominale pentru intrarea in Parlamentul Romaniei. 



285 



Unicii morpe cdnd timpul trece 





507 



§i moartea lui Olivier Clement , cat §i moartea lui 



508 



509 



Grigore Vieru m-au luat pe nepregatite §i nu §tiu cum sa 



Mai multe detalii aici: http://ro.orthodoxwiki.org/01ivier_Clement. 
' Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Grigore_Vieru. 
1 Articol din 1 8 ianuarie 2009. 



286 



reac^ionez. Nu stiu cum sa ma raportez fa^a de ei in sinea mea. 
Incanu stiu... 

Doi unici in domeniile lor. Despre Vieru abia spusesem, 
intr-un podcast din 15 ianuarie 2009, ca la plecarea lui, a lui 
Adam Puslojici 510 si a lui Adrian Paunescu 511 , poezia din 
descenden^a Eminescu- Stanescu va disparea. 

Teologii si poe^ii de geniu sunt neinlocuibili. Po^i sa pui 
un surub, un tranzistor, sa reunesti doua ligamente dar nu po^i sa 
unesti...trairea profunda a cuiva cu o masina, pentru ca sa 
reproducem teologia unuia sau poezia altuia. 

Pentru ca trairea profunda este interioara sufletului 
omenesc si la noi ramane...doar trupul. §i vom ingropa doua 
trupuri, in Franca si Basarabia, plangand, in multe col^uri ale 
lumii, pe cei doi, si, prin ei, pe affi mul^i al^ii, pentru care suntem 
in lacrimi. 

Insa, daca unii au auzit de cei doi de la stiri, zilele acestea, 
al^ii sunt familiari cu ei pentru ca i-au studiat si cunoscut. §i cand 
cunosti un om, cand il intuiesti, chiar daca nu esti de acord cu 
unele cuvinte sau fapte ale lui . . . ii esti prieten, pentru ca il porfi 
in tine. 



Ce inseamna, de fapt...a/? memorabill A fi un om, care, 
revii, dupa moartea ta, in amintirea celor care te-au cunoscut sau 
care aud despre tine, intr-un mod frumos, fascinant. 

Imi aduc aminte de Grigore Vieru ca de un om suplu, 
mereu afabil, cu un mod de recitare a versurilor care te facea sa 
vibrezi, sa lacrimezi, cu un par plutitor si ochi vii, indragosti^i de 
prietenie, ageri... 

Da, a ramas un poet memorabil pentru mine. . .§i, pentru ca 
1-am cunoscut direct in atmosfera lui Nichita Stanescu si a lui 

CIO 

Adam Puslojici si a lui Marin Sorescu tocmai de aceea nu ii 
pot disocia pe unul de altul. 

Grigore Vieru a ajuns la o simplitate poetica plina de 
vitalitate, plina de romanism congenital, nu inva^at la scoala. 

Pana nu am vorbit cu Vieru nu am in^eles iubirea de 
Romania pe viu. Pana la el dorul de Romania era pentru mine o 



510 Eugen Simion vorbind despre Adam Puslojici: 
http://www.ziua.ro/display .php?id=193038&data=2006-02-04. 

511 Blogul sau personal: http://paunescuadrian.blogspot.com/. 

512 L-am cunoscut la Ploiesti, la zilele Nichita Stanescu, in anii '90 si i-am luat un interviu. 

513 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Marin_Sorescu. 



287 



lec^ie festivista, chiar aroganta, in care credeam ca se cuprinde tot 
ce trebuie sa §tiu. 

Insa cand 1-am vazut §i auzit pe Vieru vorbind despre cum 
s-a riscat pentru limba romana §i pentru Romania atunci am 
in^eles ca iubirea de Romania nu are nimic de-a face cu 
festivismul, cu discursurile grandilocvente, cu batutul in piept, ci 
ea este...o parte adanca din tine, despre care, atunci cand 
vorbe§ti, ca §i despre credin^a, e§ti uluitor, exploziv, incredibil. 



Pe Olivier Clement 1-am cunoscut prin parintele Dumitru 
Staniloae, 1-am studiat intr-un timp §i...l-am uitat, ca pe mul^i 
al^ii. Am crezut ca 1-am uitat. 

Cand am vazut pe Basilica vestea mor^ii sale... atunci mi- 
am adus aminte de parintele Dumitru, de el, de mul^i al^i teologi, 
care au punctat §i puncteaza istoria noastra, dar fa^a de care nu 
manifestam, din pacate, mare reveren^a...de§i ei sunt invaiatorii 
credin^ei noastre. 

Suntem indiferen^i fa|a de cei care intrupeaza 
teologia. . . .dar le confiscam teologia, fara sa-i pomenim cu 
dragoste. 



Sunt dezamagit fa^a de multe lucruri. Scarbit...Nu sunt 
scarbit de pacatele oamenilor...ci de nesimfirea cu care ne 
ocupam de lucruri minore in comparable cu imensitatea voca^iei 
noastre ortodoxe. 

Insa, se pare ca minoratul in domeniul experien^ei este 
insa§i pedeapsa lui Dumnezeu pentru cei care se uita la modul 
cum ard lumanarile sau la cine intra in Biserica, dar habar au ce 
spun Sfhnii, ce spun dogmele Bisericii, ce le cere lor Dumnezeu, 
in clipa de fa^a. 



Pentru ce sa faci lucruri mari intr-o lume obsedata de 
scopuri mici, comerciale, de fa^ada? Cred ca acest gand a 
strabatut prin inima tuturor marilor oameni ai istoriei. De ce sa 
faci lucruri care nu sunt in^elese, pre^uite, acceptate la reala lor 
valoare? 



288 



De ce trebuie sa traie§ti toata via^a nein^eles §i, doar spre 
sfar§itul vie^ii sau dupa cateva decenii sau secole de la moartea 
ta. . .unul, doi, zece, sa vada cat de imens ai fost tu? 

De ce?! Pentru ca astfel te impline§ti tu, eel care sirn^i §i 
traie§ti la parametri inal^i. Chiar daca pentru nimeni altcineva, 
din timpul tau, faptele §i munca ta nu au nicio valoare speciala, 
pentru tine reprezinta implinirea personala. 

Nu pot sa traiesc altfel. Daca via^a nu e o sublimitate care 
nu se termina odata cu moartea, daca nu e o fericire ve§nica, nu 
are rost sa o traie^ti. 

A§a am gandit §i trait din copilarie. Daca nu intuim ca 
implinirea vie^ii noastre e sfm^enia, a fi cu Dumnezeu pentru 
ve§nicie, nu putem pre^ui via^a, nu o putem valora corect §i 
atunci sinuciderea ne pare o salvare, de§i e suprema non-valoare. 



Doamne, Dumnezeul nostra, Dumnezeul milei §i al 
milostivirii celei negraite, Cel care i-ai chemat pe robii Tai la 
Tine, via^a vesmica daruie§te-le, dupa mare mila Ta iar pe noi ne 
miluie§te, ca un Bun §i de oameni iubitor. 

Da-le lor, Prea Bunule Imparate, Doamne, Iisuse 
Hristoase, Dumnezeul nostra ca sa locuiasca acolo unde 
straluce§te lumina fe^ei Tale §i sa se umple ei de bucuria Ta, 
dupa care au tanjit toata via^a. 

Iar noua, pacato§ilor robilor Tai, da-ne sa ne aducem 
aminte de ei cu bucurie sj sa ne rugam unii pentru al^ii, ca sa 
vedem cum ne umplem de plinatatea adevaralui §i a mare^iei 
slavei Tale. 

Ca Tu e§ti Dumnezeul nostra, Cel care vindeci pe cei 
slabanogi §i intare§ti pe cei neputincio§i, Care dai via^a ve§nica 
celor care sunt plini de dragostea Ta, Cel care e§ti preaslavit 
impreuna cu Tatal Cel fara de inceput §i cu Prea Sfantul §i Bunul 
si de via^a facatoral Tau Duh, acum §i purarea §i in vecii vecilor 
Amin! 



Pentru ca dorul de tine...e ca dorul de Romania 

lui Grigore Viera 
Sunt sleit de puteri. . . 



289 



caci sunt plin de dor, 

pentru c-ai plecat, 
prietenul meu prior 514 . 

Te-ai facut primavara, 

te-ai facut un anotimp tacut, 

in care toate formele de-ntrebare 

§i verbele mi-au tacut. 

§tiu unde te-ai dus. . . 

§tiu unde e§ti §i cine e§ti, 

tocmai de aceea, frate, 

despre limba romana imi vorbe§ti. 

Imi spui sa o ^in in bra^e, 

sa o imbra^i§ez, sa o pazesc, 

dupa cum auzi ca dorul e via^a, 

e un clocot dumnezeiesc. 

§tiu, mi-e greu. . .nu pot vorbi ca tine, 

pentru ca nu am suferit ca tine pentru ea, 

dar voi ingana - te asigur - la al^ii, povestea: 

despre poetul ce-n ochi o plangea. 



514 Cu sensul: de albit, de imbatranit de viata. 



290 



Toate drumurile merg la gara iar tu nu vrei sd 
pleci cu niciun tren 

Gara e locul 515 unde e bine sa contempli pana cand pleci 
cu trenul. O sa observi nervozitate, asteptare, febrilitate, ochi 
aten^i, bagaje multe, fe^e noi, multe fe^e noi, diverse, multe 
nuance ale hainelor, franturi de vorbe, un taifun de mirosuri, 
transpira^ie si inten^ii, o proba de via^a simpla si complicate in 
acelasi timp . . . 




Nimeni nu se intalneste cu nimeni, ci toata lumea isi 
intretaie drumurile. Daca ai privi de sus drumul fiecaruia ai avea 
o plasa de paianjen. . .care inseamna drumul prin viafd. 

Numai Dumnezeu poate uni, la un moment dat, via^a unui 
om cu via^a altui om in timp ce stau la rand la bilete, in timp ce 
urea in tren sau sunt in acelasi compartiment. 

Mersul cu trenul e ca mersul prin via^a: intotdeauna ajungi 
la destina^ie [chiar daca, in Romania, trenurile mai raman si pe 
camp...pentru ca se defecteaza]. 

Chiar daca nu vrei sa ajungi. . .trenul te duce in ultima gara. 
§i cand ajungi in gara, in ultima gara...cobori...si mai ramai 
numai in amintirea celor cu care ai facut conversafie reald. 

Numai ca si aceia...coboara undeva, pentru ca sa fie 

uita^i... 



Un articol din 21 ianuarie 2009. 



291 



Cuvdnt catre inima 

de Gunnar Reiss- Andersen 

[1895-1964], 

poet norvegian. 



14. 10. 1997 516 



Sa nu ui^i vreodata 
femeia ce n-ai intalnit-o. 

S-ar putea sa te afle 
cand nu vei mai fi. 

Sa nu ui^i vreodata 

pe-aceea ce poate 

a §tiut sa te-a§tepte 

o via^a de om. 

Sa nu ui^i vreodata 
femeia viselor tale. 

Sa nu ui^i vreodata: 
pe Ea o iube§ti. 

Sa nu ui^i vreodata: 
pe ea, doar pe ea 

o cau^i mereu 
in fiece dragoste. 



Glasul 

de acela§i poet norvegian 

De-ntrebi, calatorule, 

cine sunt eu - 

\\i raspund: 

Nu ma vezi? 

Sunt tot ce mereu 



516 



Ziua cand am transcris cele doua poeme in caietele mele cu note de lectura. 



292 



te-mpresoara; 

pietrele ^armurilor, 

fo§netul pomilor 

in gradina sonora, 

in aerul sur de noiembrie. 

De ma intrebi cine sunt, 

i^i raspund: Sunt 

povara unor mari 

§i bogate amintiri, 

aurind reciful in ultima ora 

inaintea-nserarii mute; 

sunt nevazutul 

ce vede totul in jur, 

orbit de sclipirea sarii 

pe {arm, 

intr-o zi de noiembrie sura. 

Si inca n-am terminat. 

Cand repe^i intrebarea, 

cu ochii in cardul de corbi in 

vazduh, i^i raspund, 

intorcandu-ti privirea 

spre pasarea moarta strivita-n 

cadere de-o piatra: 

- Sunt totul §i toate §i vara 

stinsa de mult; 

sunt eel care-a fost, inecatul, 

sunt eel disparut in adancuri: 

de-aceea ma simt mai aproape 

ca nimeni pe lume 

de-aceste sclipiri 

pe tarmul de sare 

pal ca zapada de toamna. 

Caci nu ma afli indaratul 

iernilor albe cu 

lumini care cad licarind 

din nemarginire. 



293 



De unde vine intoleran^a noastra la diversitatel De ce imi 
inchpui sau de ce cer ca Xo\\ sa fie ca mine? De ce ma consider 
drept etalon pentru al^ii? Cum ar putea sa fie altul eu, daca are o 
experien^a de via^a diferita de a mea? 



c i n 

Entuziasmul provocat de Obama va trebui sa fie platit, 
in mod concret, cu acte politice responsabile. Va putea suporta 
America o decep^ie majora, pe fondul crizei fmanciare actuale? 



Simeon ben Azzai: „Nu dispre^ui pe nimeni §i nu parasi 
nimic; caci nu este niciun om care sa nu aiba vremea sa §i nu 
este lucru care sa nu aiba locul sau". 



Fata morgana = mirajul. Reflectarea in aer a unor obiecte 
sau lucruri situate la mare distant fa^a de eel care le vede. 



Exista o iluzie optica in care ^i se pare ca vezi...o musca. 
Ti se pare ca vezi o musca cu coada ochiului. Pentru cateva 
milisecunde ea pare a fi reala, vie. 



Cand sunt racit simt in loc de aer, cand ies afara, numai 
gazele de la e§apament, adica numai noxele §i nu simt deloc 
aerul. 

Imi vine sa vomit, respir din ce in ce mai pu^in, ma for^ez 
sa respir la jumatatea capacita^ii de inspirare a aerului...E o 
adevarata drama. 

Imi dau seama ca s-a terminat boala daca simt aerul afara, 
daca pot sa disting, cand respir, aerul de noxe §i daca urina imi 
devine alba. 



517 



Barack Hussein Obama II: http://en.wikipedia.org/wiki/Barack_Obama. 



294 



A C 1 O 

In Lostrifa lui Vasile Voiculescu ne intalnim cu dracul 
care locuie§te in ape. Se „pescuie§te" o femeie cu „ochi reci ca de 
sticla §i cu din^i albi ascu^i ca la fiare". 

Finalul: lostri^a il prive§te, el sare dupa ea in apa, o prinde 
in bra^e §i astfel moare cuprins de apele Bistri^ei. 

Ispita satanica de a te arunca in apa, in fantana...de a te 
sinucide prin inecare o reintalnesc mereu. Mul^i oameni imi spun 
ca au trait-o. §i eu am trait-o. La fel ispita de a te arunca de la 
inal^ime in gol. 

O traie§ti ca un impuls nedefmit, autoritativ...Demonii te 
imping spre acest gest inducandu-^i sentimentul ca e un act 
implacabil, ca asa trebuie safari. 



Palmyra - un oras. creat in pustiu de catre arameeni. 



30. 06. 1996. Intr-un timp scriam poeme pentru ca imi 
doream sa scriu mult, bine §i rapid. Cautam un in^eles, gustul 
cuvintelor, rafinamentul intalnirii dintre cuvinte. 

Acum poezia ma cauta ea. De la un timp creez poezii §i in 
somn. Cand ma trezesc am impresia ca le-am scris, pentru ca in 
vis ori le rosteam §i cineva mi le inregistra ori le scriam. De 
aceea ma trezesc cu impresia ca ele au ramas undeva...insa nu 
mai \m minte nimic. 

Cine §tie cata poezia de-a mea pierd in vis?! Poezia buna 
cred ca este rara §i pentru acest lucru trebuie sa stai in a^teptare, 
sa stai cu instrumentul de scris mereu langa tine, pentru ca sa o 
scrii. 



Lucian Blaga 519 vorbe§te in Trilogia culturii 520 despre 
faptul ca in vis ne-ar lipsi stilul propriu. Eu am avut intotdeauna 
impresia profunda ca in vis ma regasesc tot pe mine, tot persoana 
mea, pentru ca sunt mereu con§tient de faptul cine sunt. 

Nu am avut niciodata un vis pana la aceasta varsta in care 
sa ma cred altul. Am trait in vis in lumi pe care nu le cuno§team 



518 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Voiculescu. 

519 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Lucian_Blaga. 

520 In 3 volume, reeditate de Ed. Humanitas, Bucuresti, 2001. 



295 



sau care erau formate din lucrurile cunoscute si necunoscute, 
grupate intr-un alt fel. . .dar n-am fost niciodata altul. 

Da, am fost altul la diverse varste...dar niciodata nu am 
fost mai batrdn decat sunt sau nu am trait o parte a vie^ii pe care 
nu am trait-o inca. 

20. 10. 1997 521 

Sorcova 

Sorcova, vesela, 

peste vara primavara, 

sa-nflori^i, sa margari^i , 

ca un mar, ca un par, 

ca un fir de trandafir, 

tare ca piatra, 

iute ca sageata, 

tare ca fierul, 

iute ca otelul! 
La anul si la mul^i ani! 



„cum ne curg lacrimile 

sa curga si ploile" 

[Caloianul] 



„Fluier zice, turma-si strange; 

Fluier tace, turma-ntoarce" 

[Colind] 

* 
„frunza verde ca iarba" 



„frunzulita frunza crea^a" 



„Trandafir in cornu mesii 
cum mai plang ochii miresii! 



521 Ziua in care am facut aceste note 

522 



Sa margarifi = sa fiti ca ni§te margaritare, sa fiti frumo§i, frumo§i la trup §i suflet. 



296 



Unu plange, unu nu, 

ca §tie ce-i uratu. 
Unu plange §-unu ba, 
ca §tie ce-i dragostea". 



„soacra, soacra, poama acra 



„frunza verde maracine" 



„frunza verde mar domnesc" 



„frunza verde de mohor" 



20. 10. 1997 

Cred ca Mihail Eminescu a prelucrat in a doua strofa din 
Luceqfarul textul unei jelanii scrise pentru o tanara pe nume 
Mariuca, care a fost ingropata la manastire. Aceasta e strofa din 
jelanie de care Mihail s-a folosit: 

„Ca era la mama una, 
Precum e pe cer §i luna. 

A fost una la paring 
Ca §i luna intre sfin^i". 

Nu §tiu daca vreun critic literar a facut aceasta alaturare 
vreodata. 



Dintr-o jelanie la moartea unui barbat, care a murit de o 
boala devastatoare: 



297 



„Bucura-te, cimitir 

ca-^i aducem trandafir. 

Da nu te bucura tare 

ca nu-i trandafiru-n floare. 

Ca-^i aducem lemn uscat 

de o grea boala mancat; 

§i-ti aducem lemn palit 

de o grea boala lovit". 




Un fragment dintr-o rugaciune a unei vrajitoare catre 
Satana, in care aceasta ii face promisiuni interesante diavolului: 

„Tu,-mparate, 

Cornurate! 

De m-ai asculta 

§i m-ai asculta, 

un copil de fata mare, 

nebotezat, 

ne-cre§tinat, 

1-oi lua 
§i \\-\ voi da!". 



298 



Cu ce obiecte se fac vraji in Romania §i nu numai? 

Cu a{a cu care se leaga picioarele mortului, cu creieri de 
co^ofana, cu oua clocite de ra^a, cu apa din lac §i din fantana 
parasita, cu lucruri luate de la raspantii de drumuri, cu carbuni, cu 
praf de la scuturatura de gaina, cu plisc de cioara, cu matura 
lepadata, cu o broasca cusuta la gura etc. 

Vrajile se mai numesc §i fdcdturi §i exista car^i / tradi^ii 
speciale, care se transmit de la vrajitoare la vrajitoare cu texte 
care se rostesc §i cu pseudo-ritualuri, care se improvizeaza 
atunci. 

Astfel exista facutul pentru ursita, legatul cununiei 
flacailor §i fetelor, farmece pentru ca sa vina eel drag la tine, 
facutul cu matraguna ca sa traie§ti rau in casa cu so^ul sau so^ia, 
facutul de paguba, facutul de unit 523 ; facutul de nebuneala 524 
aruncatul in fa^a casei 525 ; aruncarea in horn 526 ; aruncarea in 

527 

a§ternut etc. 

Insa, binein^eles, ca toate aceste pseudo-ritualuri 
vrajitore§ti nu au nimic special in ele §i nu transmit nimic, ci 
numai vrajitoarea invoca pe demonii, cu care coabiteaza, spre 
in§elarea pro§tilor. . . 

Iar vrajile au „efect" asupra ta, daca Dumnezeu ingaduie 
acest lucru spre folosul tau duhovnicesc §i daca dracul gase§te 
patimi anume in fiin^a ta, prin care sa te bata la cap toata ziua. 



Ce folosesc vrajitoarele pentru a face farmece? Diferen^a 
intre vraja, farmec §i descdntec nu e niciuna, numai ca lor le 
place sa epateze, sa l\\ arate ca au tot felul de „soh4ii" pentru ca 
sa i^i smulga banii din buzunar. 

Astfel fac farmece cu creier de broasca, cu par de femeie, 
cu ou de pui innadu§it 528 , cu talpa de guzgan mort, cu sange §i 
ma^e de arici, cu §treang de la om spanzurat, cu pui de randunica, 



523 Ori ca sa simji ca tfi e urdt, ca {i-e frica in casa ori ca sa pari urat in fa^a ta §i in fa{a 
altora. 

524 Pentru ca nimeni sa nu se mai inteleaga cu tine. 

25 Descantarea argintului viu / a mercurului sau a unor pasari moarte. 

526 Pe cosul casei a acelorasi lucruri vrajite. 

527 Punerea a ceva vrajit sub asternuturile tale din pat. 

28 N-am injeles la ce se refera naduseala. ..Probabil se refera la un ou stricat, cu pui mort in 
el; la oul clocit. 



299 



cu liliac 529 , cu Parana de la cai, cu seu de vaca crapata, cu sarea de 



la vite, cu culcus. de iepure, cu Parana de la mormant, cu vine §i 
gatlej de lup, cu zgura de la cuptor pi 
u§ii, cu scarna / excrement de lup etc. 



gatlej de lup, cu zgura de la cuptor parasit 530 , cu praf de la t^ana 



Va da^i seama ce degradare umana inseamna asta, ca sa rfi 
placa numai uratul, scabrosul, mirosurile infecte? 

Inima de vrajitoare = inima de om care se bucura, care i§i 
gase§te implinirea rauta^ii in a face rau altora. 



„Fugi, piei, dor, te prapade§te 
§i de pietre te love§te". 

[Fragment dintr-un descantec de dragoste] 



„Dar unde barbatul moare, 

numai chin §i suparare. 

Cin' nu bea aist pahar 
nu §tie-n lume ce-i amar". 

[Fragment dintr-un descantec facut pentru o femeie 
vaduva, al carei barbat a murit recent.] 



Se refera la animalul zburator si nu la copacul inflorit. 
530 Cuptor de facut paine in curte. Cuptor din caramizi de argila arsa. 



300 



Cdnd te doare capul in stil clasic 




...Laurmaurmei 
ce mai conteaza 531 ! . 



Varza §i a§a se impute, 

doi ori doi da intotdeauna 10, 

primavara te face mai romantic 

§i urfi clasicismul 

formelor rotunde in pare, 

in timp ce un cuvant-santinela 

ar putea sa cante Traviata 



532 



de Gogol 



533 



Un poem din 3 februarie 2009. 



La traviata de.. .Giuseppe Verdi: http://ro.wikipedia.org/wiki/Traviata. Greseala 
itionata. 
Nikolai Vasilievici Gogol: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nikolai_Gogol. 



mtentionata 

533 



301 



Condifia umand 
e modesta... 



E modesta chiar 

§i cand are 

urechi lungi 

§i mofturi tardive. 

Daca iei un scaun 

din incapere, cu siguran^a, 

ca politica statului 

va merge mai bine. 

Dar acest lucru e 
doar...ipotetic. 

Ipotenuza la cateta egal 

•535 

teona constanfei . 

Am observat - da, 

am observat - 

ca oamenii casca gura 

lace nuin^eleg... 

§i admira ceea ce 

ii proste§te. 

Stau mira^i, de^ira^i, 

in fa^a unui film 

care nu le spune nimic. 

Se lasa buzunari^i de 

catre ni§te figuri 
care nu le spun nimic. 

I§i spun nimicuri 
sordide... 

Nimicul, 
odata doar punct filosofic, 



534 



Indicare a operei lui Andre Malraux: 



http://ro.wikipedia.org/wiki/Andr%C3%A9_Malraux. 
35 O ironizare a definitiei teoremei lui Pitagora: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Teorema_lui_Pitagora. 



302 



este acum 
un locus existential. 

Te ingramade§ti in nimic 
§i mai dai un click. 

Vine peste tine o muzica 

ca un girofar, 
te traverseaza o plictiseala 

de nazicorn 

§i nici n-ai habar ca^i mor, 

ca^i se nasc 

§i ca^i casca pe langa nimic §i 

in cadrul lui. 

Sunt sigura ca §trfi 

cat de greu e sa nu ai 

pe cine imbra^a. 

E tare greu. 

O marmelada 

nu se poate 

imbra^a decat 

cu gura. 

O flanela 

nu se poate impacheta 

decat repede. 

Iar un om avar 

ca rabia 

nu se poate lini§ti decat 

daca mananca §ansonete. 

Cum se conjuga. . . 
for^a de tacere? 

Unii o conjuga cu for^a 

de rumegare, 

pe cand al^ii cu 

for^a de strufocare. 



303 



Eu ii dau cu ruj . . . 

E mai simplu. 

Ca doar sunt femeie 

postmoderna, stilata 

§i fardata. 

Va da^i seama 

ca nebunia vine 

dansand ca prostul? 

Va da^i seama ca o hartie 

luata de pe jos inseamna ca 

un nesim^it a aruncat-o acolo 

§i alji nesim^i au trecut peste ea? 

Iar daca tu ai vazut-o inseamna 

ca ai ganglioni, feromoni sau 

nitroni. 

Dar dragostea 

nu se vinde niciodata. . . 

ci doar se cumpara. 

Da, recunosc, 

§i eu am cumparat 

odata dragoste de la loz 

in plic. 

Un dement frumos 

mi-a facut curte 

pana cand am ajuns 

cuel in bloc... 

§i pana cand 

am explodat... 

de insufletire. 

Ei, asta nu in^eleg: 

de ce o femeie 

e discriminata 
pentru ca e femeie 

§i nu e girafa! 



304 



Ce, am putea 

confunda 

un barbat cu un 

tomberon sau cu 

o forma plutitoare? 

De ce femeia sa fie egala 

cu barbatul §i 
barbatul egal cu femeia, 

cand semnul egal 

e comunistic, e fascistic, 

e imperialistic? 

Da...mie imi place 

sa vorbesc, 

chiar daca 

§tiu sa vorbesc... 

sau chiar daca nu am 

ce sa vorbesc 

sau chiar 

daca nu-1 intereseaza 

nici pe careful meu inchipuit 

ceea ce vorbesc. 

Cateodata intru intr-o lume - 

§i vreau sa va vorbesc 

§i dv. despre ea - 

cum sa zic a§a. . .utopica. 

Lumea asta e ca o sticla, 
in care toata lumea 
se bea unul pe altul. 

Cateodata lumea aceasta e 

ca o lume imbra^i§ata, 

pentru ca fiecare 

vrea sa imbra^i^eze pe fiecare, 

a§a, din pura dragoste. 

Insa, e adevarat, 
orice forma de utopie 

e poveste 
iar eu, postmoderna, 



305 



nu suport relatarile 

ci mor dupa naluciri 

u§or fardate la extrem. 

Daca va intereseaza - 

de§i nu §tiu de ce nu v-ar interesa - 

port o anumita masura la pantof 

§i o anumita masura la ciorap 

§i o anumita masura 

la lenjeria intima. 

Binenrfeles ca 
va intereseaza. 

Nici pe mine 
nu ma intereseaza. 

Cel mai mult ma dau 

de ceasul mor^ii 

ascultand reclamele 

de la televizor. 

Ascult inne§tire... 
inchizand televizorul. 

§i tot la fel, 
mor dupa politica. 

Cand ascult politica. . . 
adorm. 

Ei, mai intai, a^ipesc 

...§i apoi adorm... 

pe-o parte, pe una dintre par^i. . . 

§i apoi pe ambele par|i. 

Adevarul e la mijloc. . . 

adica nici la el 

§i nici laea... 

ci aiurea. 

§i pentru ca 1-am pus 
in cui...facem 



306 



ce ne taie capul... 

De aceea. . .cred ca in loc 
de capul meu e o varza. 

Stau §i ma gandesc daca e 
o varza alba sau ro§ie. 

In orice caz este... 

Ca daca nu ai avea gat. . . 

atunci vai de varza. . . 

Imi place sa fm in 
voga cu voga. 

Nu sunt lamoda... 
sunt antimoda. 

Ma imbrac precum un dulap. . 

cu roz, verde, vernil, oranj, 

§oa-la-crem 536 , 

bombon §i fructiform 

§i alte o mie de pasari colibri. 

Tocmai in aceasta consta 

succesul meu... 

n-am niciun scop, 

nu ma intereseaza cine sunt. . . 

ce zice lumea despre mine, 

ci iubesc numai banii. 

Visez bani tot timpul. 

Visez ca o natanga. 

De fapt nici nu visez. . . 

ci incerc sa ii produc. 

Iar femeile, §i pe criza, 

produc bani... 

Daca nu fac copii 

macar bani 

safac §i... 

nazuri. 



536 



O pronuntie voit defectuoasa a sintagmei: chou a la creme. 



307 



O femeie care nu 

face nazuri 
parca nu e femeie. 

Se simte ultragiata 

cand bate vantul, 

foarte frumoasa 

cand o lovesti 

cu un compliment, 

foarte ^afnoasa 

cand o mangai cu. . . 

nesim^ire. 

Insa mie imi place 

barbatulprost... 

pentru ca prostia 

e oarba. 

Cand te orbeste 

dragostea... 
ma vezi o zana, 

o portocala, 
o ceapa, 

o slanina etc. 

§i toate astea, pe care le suport si nu le mai suport, le 
gandesc eu in timp ce beau cafeaua, in timp ce televizorul latra, 
in timp ce ma spal pe fa^a. . .si imi spun ca femeia nu gdndeste, ca 
ea nu trebuie sdfie reflexivd, ci numai. . .sexy. 

Insa de ce trebuie sa fiu sexy si nu o femeie. ..credincioasd, 
spre exemplu? De ce sa nu fiu o familistd, o femeie asezatd la 
casa meal 

Mai beau o gura de cafea...ups!, e fierbinte rau...dar e 
buna, si ma mai gandesc singura si vorbesc singura, ca daca 
vorbesc la club cu cineva sau pe strada, crede ca am innebunit. 

Femeile...va rog sa ma crede^i, au ganduri, au sentimente 
puternice, sunt oameni de cuvant. 

Ele nu sunt niste obiecte, niste toante, niste fomiste . 
Cand or in^elege si sarmanii barba^i acest lucru? Femeile sunt 
ultrasensibile, ultradelicate, ele trebuie protejate... 

Insa trebuie sa plec in oras...Cuvintele sunt un fel de 
alinare. . .cand nimeni nu te asculta. 



537 Care alearga dupa bani, pentru ca sunt sarace. 



308 



Elegie clasicd pentru oameni care infeleg cu inima 




Oamenii mor ca mu§tele, ca floarea 
ce-n unduirea ei tresare ceva zile, 

doar un miros pu^in, sfios, 
ramane in inexplicable stamine. 



538 



Am vrea sa fim prea ve§nici intre toate, 

§i sa urnim tacerea dintre noi, 

s-o aruncam in vorbe ne-noptate. . . 

sa luminam ca flacara. . .in toi. 

Numai ca glasul ni se stinge-n forme, 
in fraze-n care nu se-aude plansul, 
ci doar il intuie§ti. . .azi. . .maine, intre clipe. 
surasul, disperarea, grija §i uratul. . . 



Un poem din 2 aprilie 2009. 



309 



E complicat. Omul nu-i un numar! 

Nu po^i sa faci din el marioneta. 

In clipa cand inchizi ochii tai spre sine, 

te-nchizi §i tu. . .cum e mormantul. 

E complicat de simplu §i nu-i rece, 

ca sa-1 gande§ti pe om in fir a par, 

pentru ca toate sunt ca o privire 

in care numai dorurile vii. . .mai dor. 

§i ce ramane dintre noi se-aduna 

sub ochii vii §i tandri ai lui Dumnezeu, 

de-aceea omul nu e o minciuna 

ci-un adevar ce-i un fiind mereu. 

Moartea noastra e o via^a altfel, 

o trambulina catre ve§nicie, 

eel care plange §i se intristeaza, 

zambe§te tainic o sfanta bucurie. 

De-aceea via^a-i plina de renun^ari §i zoaie, 

de rectitudini aspre §i reconfigurari, 

tot ce uitam, traim, de fapt, frenetic. . . 

Nu sunt uitarile. . .faimoasele mirari?. . . 

Ne tot miram ca nu-nva^am nimica, 

ca repetam acelea§i vechi erori; 

in bucuria de-a uita de clipa 

ne asumam durerea din fiori. 

Murim ca via^a, vie^uim in moarte, 
nefericiri frumoase. . .triste unicate. . . 

vii posesori de-mbra^i§ari robuste 
sau suflet mic.ee tremura-n macate. 

Istoria-i ingrata, posteritatea-i hada, 

cand vrei sa fii o mare neuitare 

§i, totu§i, numai Domnul ne §tie §i ne umbla 

in inimile ce vor fi-n nascare. 

Pe buze: doar un nume. . .po^i fi sau o idee. . . 
E fericit acela care devine viafd 



310 



§i care e o hrana pentru omenirea, 
ce postum va vedea lumina lui din cea^a. 

§i lumina. . .ce-i in sfesjiic 

nu e lumina mica, firava,-nvaluita, 

ci daca-i de la Domnul sa ramana, 

ea insa§i i^i tresalta inima-^i uimita. 

Mic §i. . .prea mare, tacut §i graitor, 

complex, iradiant, scanteie de rumoare... 

ramai in fa^a lui paradoxal, vibrant, 

pentru c-adevarul in tine e candoare. 

§i totu§i mor ca visul, ca via^a, ca-nserarea 

§i nu ramane pulsul meu la tine, 

iubito, §tiu ca nimeni cuvintele nu tine, 

dar ele pentru tine ma cuvanta. 

Ma tot cuvanta §i te-ncanta dorul 

ce nimeni nu-mi-n^elege ca §i tine, 

de aceea rimele nu sunt por^i inchise, 

caci nu vorbesc. . .doar celui ce le tine. 



311 



La zidul casniciei 




539 



Femeia intra in casa rece, neprimitoare J '...cu senza^ia 
plina, ingurgitata, ca e pentru ultima oara cand face acest gest. 
Unele gesturi, care rji displac profund, e§ti nevoit sa le faci eel 
mai adesea. O dezgusta faptul ca trebuie sa ii vorbeasca §i, mai 
ales, ca trebuia sa ii vorbeasca... /«/... celui care tacuse atata timp 
in ceea ce o privea. 

- Nu crezi ca e timpul sa vorbim, despre ce s-a intdmplat?, 
ii spuse ea, dupa vreo doua-trei minute dupa ce intrase in 
camera. El nu se intoarse ca sa o priveasca. §tia cine este...§i 
pentru ca stia cine este... ii placea ca sa o trateze cu 
dispre^. . .pentru ca stia ca nu ii place. . .acest lucru. 

- Ce crezi ca putem vorbi?...ii spuse el, in timp ce fuma 
din ^igarile lui duhnoase. 

- Despre copil, despre copilul nostru! . . . 

- §i ce are copilul nostru... de trebuie ca sa vorbim tocmai 
despre el? Nu am putea vorbi despre ce ai ajuns tu. . .o stricata?. . . 

Femeia se pusese langa zid...§i ii era frica sa nu 
izbucneasca in nervi, in nervii lui caracteristici §i sa o ia la palme. 
Sim^ea zidul rece al casei...al fostei case, unde traise impreuna 
cu el. . .§i pe care o sim^ea ca pe o cu§ca, ca pe o manuka de box 
care i se indreapta spre fata...ca pe un timp pierdut, de care ii e 
sila... 

- Imi e sila de tine! . . . spuse ea, cu gura plina de scuipat. . . §i 
mai mult §uierat... 

- Am auzit bine? ! . . . 



' O nuvela din 5 aprilie 2009. 



312 



- Da, cred ca ai auzit. §i, daca nu ai auzit..4i-o spun inca 
odata: mi-e sila de tine...pentru ca mi-e sila de ce am ajuns 
eu. . .de via^a pe care mi-ai distrus-o §i acum vrei sa i-o distrugi §i 
lui Andrei. Insa pentru acest lucru am venit astazi la tine. . .pentru 
acest lucru §i nu pentru altul. . .ca sa semnezi actele. . . sa vrei sa fii 
de acord cu divor^ul. . . 

- Da?! . . .§i se intoarse spre ea, cu un gest brusc. . .§i tocmai 
atunci femeia vazu faptul ca avea o rana urata, groasa pe fa^a... 
Nu ma intrebi de ce arat a§a. . .la fa^a? 

Femeia tacu...Nu §tia ce se intamplase...§i o apucau fiorii 
numai cand il vedea. Ii trecura prin minte tot felul de lucruri. . .dar 
nu mai zise nimic. 

- Vrei sa afli de ce am rana asta. . .mare. . .pe fa^a? 
Femeia tacu. . .§i, cu toata sila ei, nu mai avu nevoie ca sa ii 

replice... 

- Atunci afla ca aceasta rana...este provocate de catre 
cineva...care a spus ca te cunoa§te...§i, mai mult, ca s-a culcat 
cu tine. . .iar eu trebuie sa te las in pace. . . 

- Vrei sa spui. . .ca din cauza mea ai cicatricea aia urata pe 
fata? 

- Da, din cauza ta. ..§i de aceea trebuie sa ma ura§ti mai 
putin...§i sa nu ma mai crezi un monstru. Nu §tiu cine {i-a bagat 
in cap faptul ca eu sunt monstru. Da, §tiu, ne-am certat...te-am 
batut...Te-am batut §i te-am gonit cu copilul de acasa...dar §tii 
pentru ce am facut acest lucru. Pentru ca eram disperat ca nu am 
bani...ca nu va pot intretine. §i iara§i §tiu, ca am facut rau...§i, 
pe fiecare zi am regretat acest lucru... §i telefoanele mele sunt 
reale. . .aufost reale. . . 

- Insa nu e prima oara cand ne certain!!! Am nevoie de 
lini§te. Am nevoie ca Andrei, copilul nostra... sa creasca 
normal... §i nu cu sechele ca noi. Mi-a ajuns pana in gat 
dezgustul... 

- §i pentru acest lucru ai inceput sa te intalne§ti cu divers^ 
barba^i?! . . .Din cauza dezgustuluil . . . 

Femeia i§i mu§ca buzele de nervi...§tia ca nu poate sa 
spuna nimic. 

- Daca tu ceri divortul...iar eu nu m-am intalnit cu nicio 
alta femeie, de 9 luni de cand tu e§ti plecata la ma-ta sau pe unde 
oi mai sta. . .cine e de vina?! 

- Tu, numai tu! 

- Numai eu...?! Faci din ^an^ar armasar, te dai toata ziua 
de neinieleasa . . .dar nu ma aju^i cu nimic. Explica-mi §i mie 
pentru ce ai nevoie de toata aceasta fanfaronada . . .nenorocital 



313 



Femeia i§i puse mainile in cap... si ii venea sa ^ipe. Se §tia 
cu musca pe caciula...stia ca e si vina ei...numai ca acum era si 
mai confuza. Dacd el nu s-a culcat cu nimeni...asa cum 
spunc.eu m-am intdlnit cu trei bdrbafi pdnd 
acum! ...Dumnezeule mare in ce am intrat! ... 

- Nu imi raspunzi, nu?! Vii la mine dupa 9 luni...te-am 
sunat aproape zilnic.si acum vrei sa divor^am?! Trebuie sa ma 
bucur?! ! ! Nu ma bucur! . . .Pentru ca inca ^in la tine, pentru ca inca 
te iubesc. . .desi sunt un prost ca |i-o marturisesc. 

Femeia fu uluita de reac^ia lui, pentru ca incepuse sa 
planga. Nu il vazuse niciodata plangand. Reac^ia lui o 
descumpaneste...Ce a pdiit de se comportd as a?! Ma asteptam 
sa ne ludm la bdtaic.si el pldnge? !!!... 

Ii cazu tigarea pe jos...Ea se repezi sa i-o ridice...desi 
gestul o trada. De ce m-am aplecat sa o ridic?!...Doar vreau ca 
sa divor}ez...si nu sa ma impac cu el?!... 

Cum se ajunge insa la el si ea...mtr-o relate? Cum se 
ajunge din pat. . .la tribunal? Din pat la spital? 

Femeia se aseza langa el... si ii atinse parul capului. Era al 
doilea gest...al ei...care nu trebuia facut...pe care nu si-1 
programase. Plansul lui . . . ii spunea, de fapt, ca inca o iubeste. Ea 
statea acum la propria-i mama, avusese trei rela^ii pasagere...dar 
avea totusi un copil de crescut. . .iar el era tatal copilului. 

El isi ridica ochii...si ii saruta mana... Femeia vru sa 
indrepte ochii in alta parte... dar ii pleca in jos. Isi asuma astfel 
vina. . .Care vina? Vina comund.. .pentru ca intr-o cearta sau intr- 
o despar^ire. . .nu e de vina doar unul. . . 

Sa n;i asumi vina...De afara se auzi un zgomot puternic: 
cineva arunca la gunoi cateva sticle goale. Din reflex, ea isi 
indrepta ochii spre geam. . .El, la fel. . . Atunci femeia in^elese. . .ca 
sentimentele sunt mai profunde...decat ceea ce stim noi despre 
ele. . . §i sentimentele sunt intotdeauna gdnduri profunde. 



314 



Oricdt arpdrea de bizar 




...§tiu cand se face dimineata . §tiu pana §i cand mi-e 
foame, pentru ca undeva, in stomac, in intestine sau intre ele, 
incepe ceva, cum sa spun, inteligent, care se nume§te:/oame. 

Mi-e foame! 

Mi-e foame!! 

Mi-e foame!!! 

[a se observa ca am pus cate un / in plus, la fiecare 
exclamare §i ca am inceput fraza cu litera mica, inscuzabil de 
fapt, e adevarat, am facut-o premeditat §i, la sfar§it, nu voi pune 
punct, tot la fel, premeditat] 

Mi-e foame de tine... inteligent! Zgomotul dintre foame §i 
inteligen^a nu se aude, dar foamea este o specie de angoasa / 
nelini§te, care se termina cu. . .mancatul. 

Despre mancatul inteligent au vorbit John Covata, Dr. 
Film Englith, Vere§toi Cuzzzne^ov, Mihailovici Dudbay §i 
Francisco Lanterna. 



Un text din data de 20 iulie 2009. 



315 



Foamea, oricat ar parea de bizar, cite§te ziarul. La rubrica 
politice, afla ca meciul dintre ai lor §i ai no§tri s-a terminat 
absurd de a§teptat cu. . .autogol. 

De fapt §i coridoarele lui Kafka 541 sau mausoleul lui 
Dostoievski 542 au ceva in comun: nimeni nu se intereseaza de ele. 

Nimeni nu se intereseaza de nimeni. 

Numai Dr. Capu§a, pe fiecare zi, se intereseaza de 
clinchetul de la talpa pantofilor Dr. Rimas Bimas, pentru ca sa 
inve^e acurate^ea scenetica a vorbelor ei lungi, sperietoare, 
sperioase, edulcorate, care \\ se lasa pe gat, pe inima, pe 
imaginable.. . 



541 Franz Kafka: http://ro.wikipedia.org/wiki/Franz_Kafka. 

542 Feodor Mihailovici Dostoievski: http://ro.wikipedia.org/wiki/Feodor_Dostoievski. 



316 



Ha, ha, ha. 



^^^^^^^^^^^ 





543 



Am o minte cat un ropot de aplauze" 
Vertiginos, pe fiecare zi, ma tern ca nu cumva sa cada 

cu Ileana 



mine drobul 

545 



544 



de sare , sa nu 



ma intalnesc 

546 



peste 

Cosanzeana 545 §i sa ma confunde cu zmeul 3 '* §i sa nu ma imbat 
de bere edulcorata, aflata la televizor, la fiecare jumatate de ora 
de publicitate. 



Tot de pe 20 iunie 2009. 



A se vedea Ion Creanga, Prostia omeneasca, spre final: 
http://www.neamt.ro/cmj/Creanga/Prostia_omeneasca.html. 

545 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ileana_Cos%C3%A2nzeana. 

546 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Zmeu. 



317 



Cup mic 




Imi cer scuze, domnule Castravete , dar, va rog sa ma 
crede^i, eu nu am intalnit in via^a mea decat pro§ti cu p mic. Nu 
am intalnit §i pro§ti cu p mare. 

Poate ca nu le §tiu numarul de la pantofi. Dar, va rog 
frumos, sa imi indica^i...cum miros cei cup mare, daca cei cup 
mic sunt incolori, inodori §i formatori de opinie? 

A§tept, neindoios, apelul dv. fonic, pentru ca scrisorile s-au 
oprit la Po§ta Romana. 

Acela§i. 



Un text din data de 20 iunie 2009. 



318 



Fabula fudula 



Gougle 



fabula 



Cautare: pe Web 



Web 



-548 



O fabula e o tufa , de inalta tensiune, aflata pe mijlocul 
drumului, care te incurca sa fii pore pana la capat. 



Ibidem. 



319 



Neicu§orule, cum ifi spuneam 




...afara e seceta intelectuala 549 . De aceea un blogherist, ca 
nu am cum sa-i spun, a §ters 200 de comentarii proaste, de pe 
blogul lui execrabil, pentru ca sa nu mai fie 5.987.657 de 
comentarii ci numai 3. 456. 908 comentarii. 

§tiu ca am gre§it numarul impar al scaderii, dar il §tiu, la 
sigur, neicu§orule, pe individul care, pe blogul lui execrabil... a 
nascut o musca cetoasa. 



Ibidem. 



320 



Dar cepdzesc serviciile secrete?! 




O musca 550 , din specia cicladelor, a trecut toate cordoanele 
de securitate §i a ajuns pe mana pre§edintelui Obama. 

El, cand a vazut-o, de§i da un mic interviu, i-a dat o palma 
buna, sanatoasa, acestei mu§te nesa^ioase, peste falci, de a filmat- 
o cameramanul, cand ii ^iuiau urechile. 

Asadar: sa fie demise toate serviciile secrete! 



Ibidem. 



321 



Trebuie sdfii in rand cu lumea 



Google 



cam asta e lumea 



Cautare: pe Web O pagini s 



Web 



Lumea Piticilor - Intern etui parintilor 

Ghidul copilariei: educatia. sanatatea si dezvoltarea copiilor. Re: 
on-line si de imprimat desene de colorat Use didactice. ... 
Desene de colorat - Strada Piticilor - Jocuri online - Educatie 
www.lumeapiticilor.ro/ - In Cache - Pagini similare - 

Lumea Femeilor - Editia 44 

Lumea Femeilor - revista de moda si frumusete. ... CITES/TE IN 
FEMEILOR. Special Sanatate. Image - Special Sanatate ... 
www.lumeafemeilor.ro/ - In Cache - Pagini similare - 

Descopera Lumea I Descopera Romania I Descoper 

Documentare - orase. natura, animale, spatiu. oameni. stiinta, d 
Wallpapers. Foto Romania. Orasele Lumii. 
Wallpapers - Stiati Ca - Descopera Lumea - Fotografii Romania 
www.descopera.net/ - In Cache - Pagini similare - 

Rezultate imagine pentru lumea - Raportati imagini 




sf 




Bunica mea 551 imi spunea 552 , mai tot timpul: nu se taie 
pepenele a^a...sau nu mdnca toate cire$ele dintr-o data... pentru 
ca nu a§aface lumea. 

De aceea, cand era treaba cu lumea asta ma enerva la 
culme, pentru ca eu nu vream sa mananc §i nici sa ma imbrac §i 
nici macar sa adorm, cand adormea lumea. 

Lumea (ceva paralel cu mine) are treaba ei...eu treaba 
mea. De aceea mananc pepeni, vorbesc, adorm, ma rog, 
citesc . . . cand vreau eu sj cat vreau eu. . . §i nu cat vrea lumea. 

Habar am cine este lumea . . . 

Pentru mine a fost §i este o fic^iune, pentru ca lumea nu 
exista...ci exista numai 300 de-ai lui Costel, Gigel, Florentina, 
Verginica, Azor, ciocolata, ics §i zero etc. 



Floarea Piciorus. 
; Text din 20 iunie 2009. 



322 



Prostia e o valoare capitalizabila 



Top Posts from around WordPress.com 

\f Hcrcscop Urania 13 - 19 iunie 

Q DUMNEZEU ESTE ANTICOMUNIST ! (Imprimeu pentru 
tricou) 

]""r Horoscop Urania 19 iunie-27 iunie 

5j$ Horoscop Urania pe zodii 12- 19 iunie 

I Al patruzecilea faliment 

2 Just Married 

l|J(L Comentarii la un interviu 

J Secretul lui Traian Basescu. 

^ GRAV: Baxter International Inc. (compania care a fost la 
un pas de a ucide mii de oameni) va livra primele vaccinuri anti 
GRIPA PORCINA (AH1N1) in iulie 

I Studen^ilor basarabeni din Romania 



Cu horoscoape 553 , cu cate o poza, cu cate un secret §tiut de 
to|i. . . se face treaba capitalizata. 

Capitalizarea prostiei - un bun panuniversal - trebuie cat 
mai degraba oranduita legal, votata in toate parlamentele lumii 
pentru ca e deja o realitate. §i cand realitatea devine paradigma 
execrabila e musai sa fie o lege pentru execrabil. 

La ce folos sa scrii articole grele, frumoase §i lungi, daca 
po^i sa scrii articole mici, de§tepte §i enervant de bune? 

La ce folos sa rji inchipui ca intereseaza pe cineva lucrurile 
inalte, teologice, sfinte, cand pe fiecare il intereseaza sa dibleze 
aten^ia, sa se fofileze. . .dar banul sa marcheze? 

O, de ce nu suntem cu to^ii pro§ti? ! O, de ce nu suntem mai 
pro§ti decat to^i, daca prostia se capitalizeaza atat de bine, atat de 
economic, atat de acurat? ! 

Mie mi-a ghicit odata in palma ghicitoarea Susanela §i mi- 
a pus ca trebuie sa o las mai moale ca o mierlesc . . . dar eu am 
zis ca n-o fi. . .totu§i, cu aur aurita a ei gura smal^uita. 

La o adica: prost sa fii, noroc ca nimeni nu-§i da seama! 



Ibidem. 
Ca mor. 



323 



Pescari de duzind 




555 



Un soare chel in cap , nadu§it, statea deasupra la doi 
pescari amatori, ocupa^i cu minciuni despre pescuit. Pescuitul e o 
academie a exagerarilor. Cel care §tie sa exagereze mai mult...e 
eel mai nimfoman pescar. De§i, cu undi^ele lor, rfi luai via^a in 
cap §i te faceai cosmonaut. 

O vara lini§tita, fumeganda...Co§marul casei de langa apa 
incepuse, cand cele doua u§i, laterale, vopsite frumos, cu lacat, 
nu s-au mai deschis. 

Cei doi pescari, care nu fumau §i nici nu prindeau 
pe§te...se uitau la apa...se uitau la soare, i§i aminteau ca odata, 
candva, tarziu, cazuse ca un prost in fa^a cumnatei lui §i aia, 
indesata pu^in, cazuse peste cainele ei §i cainele peste...neatul 
pur. 

Pe firul amintirii, chiar §i minciunile pot fi posibile. De 
fapt imposibilul e mai aproape de un pe§te, decat pe§tele de o 
undi^a. 

Gi, un tanar casatorit a treia oara cu o baba pensionara, e 
primul pescar. De fapt nu el cazuse in fa^a cumnatei lui, care 
cazuse in fa^a ca^elei (ca nu era caine) §i se lovisc.de neantul 
pur. 



555 Articol din 21 iunie 2009. 



324 



Cel care cazuse (a se accentua acest cuvant...) era Fi, un 
batran casatorit pentru a treia oara cu o fosta domnisoara, care 
fusese dezverginata 556 de nu stiu care trecator, care i-a dat o cana 
cu apa... 

Coproduc^ie aberanta. Dar aberanfa are si ea o logica. 
Caci un om scrie asa, fara logica, intre Gi si Fi. 

Logica sta in raza soarelui. Cu cat soarele ffi amenin^a mai 
mult neuronii, cu atat minciunile cresc proportional cu numarul 
de pe§ti neprin§i, §i l\\ aduci aminte, ca prin anii '70, la o 
raspantie de radini ai gasit ditamai somnul. . . 

Ma refer la pe§te. Dupa ce 1-a prins, 1-a masurat cu palma. 
Somnul avea vreo 5 palme, ca atunci, cand a ajuns acasa, i-a mai 
dat nevasta-sa inca doua, doua palme bune, pentru ca auzise ca el 
se culcase, in nestire, cu o fosta colega a ei de gimnaziala, desi nu 
era nicio licarire de adevar la mijloc. 

Pentru ca avea martori. §i cand ai martori, chiar daca te 
cheama regina Angliei nu po^i sa faci nimic in fa^a eviden^elor. 

Sa te fereasca Dumnezeu de martori, din aia cu gura mare 
si de poze. Cu cat e poza mai colorata si gura mai strigata, cu atat 
inghi^i in sec, si admi^i si ceea ce nu ai facut...si ceea ce nu ai 
mai apucat sa termini. 

Cert e ca cei doi pescari au prins peste, pana si-au dat 
demisia. 



556 O pronuntie populara a lui dezvirginata. 



325 



Lipsafigurilor de stil 




CC-7 

„Domnilor §i doamnelor , ambasadelor straine §i 
ambasadelor nestraine, tanara absolventa, tanara cercetatoare, 
tanara femeie de mare noble^e a avut un contact brutal cu 
realitatea. 

A 

In loc de ovarii a primit un §ut in...speran^a §i un pumn, 
sanatos §i invidios, in...credinta ca vom scapa, mama lui!, de 
nepotism provincial §i de lipsa brutala de profesionalism, daca tot 
suntem in Europa patriilor , in Europa naiiunilor. 

Dar nu numai ea, ci §i tanarul, da, §i tanarul ei sot, cu 
ample poten^e vizibile §i invizibile, a primit... ce nu i-a trebuit §i 
ce nu a cerut, de§i nu cerea prea mult, pentru ca a indraznit (cum 
de a putut sa munceasca atat pe degeaba?!) sa fie el insu§i §i sa 
nu §tearga podelele cu pupaturi ingalate 559 . 



Articol din 15 august 2009. 



Celebra sintagma a lui Charles de Gaulle, pe care, la televiziune, ne-a tot amintit-o 
parlamentarul european Corneliu Vadim Tudor. 

Despre omul de stat francez aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Charles_de_Gaulle. 
559 Jegoase, neprincipiale, fara coloana vertebrala. 



326 



Doi tineri, sarmani, fara viitor, fara sperantl, intr-o lume 
cucernica, intr-o lume amabila, intr-o lume transparent^, intr-o 
lume legala, intr-o lume ilegala, intr-o lume corecta, intr-o lume 
infecta, intr-o lume colorata, intr-o lume sigilata, intr-o lume 
amprentata de tot felul de interese meschine. 

El §i ea. Noi §i voi. Ei §i ele". . . 

Atat i§i mai aduse aminte (ce vis ciudat?!) pisicul Scumpi, 
cand se trezi din patu^ul lui neted, creionat la corful infamiei. De 
pe timpul tatarilor, de cand se purtau blugii rup^i in genunchi §i 
de cand belciugul in nas era o moda evaziva §i putreda, pisicul 
dormea noaptea in acela§i loc. 

Tanti Elvira venea adesea §i il mangaia. Noi o lasam, ca nu 
doream sa ii stricam cheful femeii, de§i ea venea ca sa stea §i sa 
se joace cu pisicul §i cand noi nu aveam chef de nimeni. De fapt 
tanti Elvira, o tanara doamna trecuta de 60 de ani, se gandea, ca 
via^a e scurta §i ca trebuie sa vorbe§ti §i sa mangai pe cineva. Da, 
fie el chiar §i oratania 560 de Scumpi. 

Pentru ca un barbat avea o vorba: „daca nu §tii sa iube§ti 
un om, iubirea pentru un caine sau pentru o pisica este un egoism 
in doi". §i avea dreptate. 

Ma uitam la un pas. [tor], care a inceput §i el sa manuie 
laptopul. §i ma gandeam: daca ar vorbi laptopul ar dori sa fie 
exorcizat, la contactul brutal cu acestzemzec de pas. [tor]. 

Pisicul Scumpi s-a inva^at cu imbolnavirea parfumului de 
femeie. Cand ii simte parfumul strident §i greoi tantii Elvirei, el 
sare din patu^ul lui §i, cu un botic enervant §i obraznic, se 
pisice§te in limba lui, se miorlaie§te pe nervii no§tri, se 
balangane§te 561 ba pe lustra, ba pe computer... de§i noi nu avem 
pisic. 

Figurile de stil lipsesc. Daca odata lipsea painea §i o luai 
pe cartela, acum lipse§te, din ce in ce mai agonic, omenia. 

Praful nesim^irii te injecteaza in nari. Goana dupa bani te 
indispune la tot pasul. Semnele de intrebare apar pe televizor, 
apar pe online... §i urmaresc, ba cand un pre§edinte, ba cand un 
demnitar, ba cand un slujba§, ba cand un tartore 562 , ba cate un 
pe§te mic, ba cate o solnrfa, ba cate o oglinda. . . 

Astazi, spre exemplu, atat somnul, cat §i tanti Nela (o alta 
vecina imaginara) au plecat in vacan^a. Se spune ca: la mare. 

Da, la mare distant de casa, pentru ca sa i§i faca de cap. 
Acum, ce poate sa insemne pentru tanti Nela, o pu§toaica de 18 



560 Spus defectuos in mod voit, pentur ca oratanie = pasare de curte (gaina, rata, gasca etc.). 

561 Se muta cand pe...cand pe... 

562 Pronuntie populara a lui tartor = mic conducator, mic functional - , mic atotputernic. 



327 



spre 19 ani...facutul de cap? Adica ce poate sa faca ea, sarmana, 
daca nici nu o duce mintea? ! ! ! 

Ca sa faci rele trebuie sa ai §coala vieiii, sa §tii sa 
faci...fara urme, sa nu se vada pe niciunde. Dar Nela, 
Neli§oara. . .Neluja. . .cum o mangaiem noi sau tanti Nela, abia nu 
§i-a dat BAC-ul, ca 1-a picat...Si acum, de nervi, e plecata pu^in 
la mare, ca sa se relaxeze. 

Dar nu §tie sarmana, e copila, e mica, cum sa se distreze. 
Mi-a lasat numarul de telefon, pentru ca sa ma uit eu pe net...§i 
sa gasesc ceva distrac^ii, pentru ca sa le experimenteze §i ea la 
mare, ca nu are experien^a. 

V-am spus: nu are §coala vie f HI Nu are nici macar BAC-ul 
luat. . .dar se simte bine. 

Dv. ce sugestii mi-a^i da, ca eu sa o sun pe Nelu^a, ca sa ii 
spun ce sa faca, in lipsa §colii vieiiil A§teptam raspunsuri chiar §i 
din strainatate, numai bune sa fie. 



328 



Rozina lui George Cdlinescu are sdnge maimufesc 



in ea 




563 



„Naintea vie^ii tale 
Cu miliarde de-ani 
S-au inchegat metale 
§i-au bubuit vulcani. 



Rozina, ai mul^i stramo§i, 
Prin unghii tu e§ti ruda 
Cu mun^ii cei stanco§i, 
Ai jad in carnea cruda. 

Din alga, iarba groasa, 
Jucand in mari crispate, 

Ai coama gra^ioasa 
Ce-^i cade lung pe spate. 

Bunic fi-este mamutul 

Greoi la calcatura, 

De mon§tri vechi temutul, 

Caci filde§i ai in gura. 



Sarutul mi se trece, 

Dar cateodata prege^i, 

Ca silexul e§ti rece, 

De§i ca iarba fremeti' 

[1963] 



,564 



Articol din 5 septembrie 2009. 



! ' Cf. G.[eorge] Calinescu, Lauda lucrurilor. Poezii (1927-1965), edijie integrals dupa 
manuscrise, text stabilit §i argumentat de Marcel Du^a, Ed. Grai §i Suflet - Cultura 
Nationala, Bucure§ti, 1992, p. 185. 



329 



Iar daca femeia are sange maimutesc §i tu e§ti tot maimuta 
(daca asta crezi, conform teoriei evolu^ioniste), nu exista 
Dumnezeu, nu exista con§tiin^a, nu exista suflet, nu exista 
ra^iune, nu exista Ingeri, nu exista Rai, nu exista lad, nu exista 
decen^a, nu exista morala, nu exista ordine de drept, nu exista 
logica, nu exista nimic bun...ci numai instinctualitate, brutalitate, 
animalism. 

Insa, re^ine^i: Rozina efemeie §i e creaiia lui Dumnezeu! 



330 



Cu siguranta... 




toamna este o matematica 

superioara 565 , 

care are nevoie 

de trei doctorate 

ca sa o dumiresti 

sau sa te dumiresti, 

daca e sa fii frunza 

sau copac, 

daca e sa fii libelula 

sau un LG consumabil 566 , 

cu fotografii sterse 

de intuneric. 



Un poem din 8 octombrie 2009. 



' Aluzie la (http://www.lge.com/ro/index.jsp) cat de repede se strica tehnologia 
momentului. 



331 



Cu siguranta nu 

numai orbii nu vad, 

nu mai sontorogii 

nu pot zbura 

si nu numai vrabiile nu 

au invatat planningul familial, 

ci o intreaga ferma de cuvinte 

nu mai stie sa grohaie 

sau sa se roage, 
asa, dupa cum ii e felul. 

Citesc RSS-uri 567 morbid 

de plictisitoare, 

toate gonind tristetea 

dintr-o mana in alta, 

zeci de cuvinte aruncate 

in bataie, 

snopite in taste, 

pe oriunde pot sa mai 

faca gargara. 

Unde esti tu, prietenie 

de zarzavat comestibil, 

cand beam licoare 

de 5000 de ani, 

metodic si grav, 

si ne intrebam, daca infixul 

e tot la fel de proteic 

ca subzecimalele? 

Unde esti tu delicatete 

inceata, 

sora buna cu mieunatul 

de dimineata, 

in care toate stivele 

de servetele 

ne spalau lacrimile ca 

sa nu se usuce? 

Cu siguranta nu 



567 



Ce sunt RSS-urile: http://ro.wikipedia.org/wiki/RSS. 
Infixul = 
morfologica. 



568 Infixul = element fonetic, care se insereaza in radacina unui cuvant si care are valoare 



332 



mortii sunt morti, 

ci viii sunt plecati 

cu sorcova, 

unii damblagiti 

in somnuri perene, 

pe cand altii ahtiati 

dupa halucinogene albe 569 . 

As fi vrut sa nu ametesc 

de atata nesimtire, 

sa nu mi se rupa 

increderea in voi, 

stimabili si stinsi 

contribuabili 

ai neincrederii, 

dar m-ati omorat 

cu tramvaiul, 

cu bomba atomica a 

geloziei voastre, 

de mi-am cumparat 

insula fericihi 570 

in alta parte. 

Si, la urma urmei, 

cu siguranta, 

ca nici nu v-ati dat seama 

ca muriti ca prostii 

sau ca demnii, 

ca bondarii mici si grijulii, 

ca insectele dulci ale 

en i 

unor pixeli indiferenti, 

ca toti cei care sadesc camile 

si inghit tantarul . 

Un poet sters a intrebat-o 

pe o poeta cu parul lung 

ce epoezia, 

de parca o intreba 

ce mdncam mdine. 



569 



Dupa drogurL.la propriu si figurat. 



570 Aluzie la mitologica insula a fericitilor. 

571 Ce este un pixel: http://ro.wikipedia.org/wiki/Pixel. 

572 Aluzie la Mt. 23, 24. 



333 



Insa poezia, dragii mei, 

e furtuna ta de frumusete 

peste nesimtirea lor 

de nefrumusete. 

Poezia e cand mori 

tu ca sa scoti 

lacrimi din altii, 

cand faci din durerea 

ta paradigma 
pentru viitorul altora. 

Poezia e sa faci viitor 

cu prezentul tau 

si pe ea nu o stiu 

toti natangii sau 

toate fetele neviolate inca, 

ci numai cei 

care sunt poezie, 

numai cei care 

simt ca poezia 

e tot una cu efortul lor 

de a ramane necorupti 

total 

intr-o lume 

idolatra si curva. 

Cu siguranta, 

ca totul este o pierdere 

de timp pentru cei 

care pierd timpul 

si o marlaneala 574 

pentru cei care gandesc 

in termenii jegului 

de pe bancnotele de schimb, 

numai ca nu toate 

treflele sunt genii 

si nu toate bubele dulci scriu 

carti, care or sa fie citite 

si peste 2000 de ani. 



573 



Un exemplu, un simbol, o neuitare. 



574 O pronuntie populara a lui mdrldnie = mitocanie. 



334 



Da, cu siguranta, 

ochii murdari nu se spala 

cu sapun si cu apa, 

ci cu pocainta 

iar poezia nu e doar 

prostituata, 

C-7C 

ci poate fi si psalmodie 
dumnezeiasca. 

Astazi sarbatorim doua 

Sfmte Cuvioase, 

care au fost mai inainte curve, 

pe Sfmtele Pelaghia si Taisia 576 

si daca am fost ca ele sau suntem, 

cu siguranta ca se poate si altfel, 

schimbandu-ne poezia ne putem 

schimba si viata 

sau viata se schimba odata 

cu poezia noastra. 

Cu siguranta 

ca se poate 

mai mult, 

ca se poate mai bine, 

ca omul e destinat sa fie 

dumnezeu dupa har 

si nu libarca, 

nu rama 

si nici dromader, 

nici melc cu casa in spinare 

si nici bata de prost 

si nici mocofan , 

cioflingar 578 , 

tantalau 579 , 

bezmetic 580 

si alte o mie de adjective 



575 Cantare. 

576 Pomenite pe 8 octombrie: 



http://www.calendar-ortodox.ro/luna/octombrie/octombrie08.htm. 

577 Fara educatie, badaran. 

578 Derbedeu, pierde vara. 

79 Prost, care nu stie sa se descurce in viata. 
580 Zapacit, smintit, nauc. 



335 



impunatoare 
sau zdrobitoare. 

Cu siguranta. . .vom 

face pe mai departe 

Teologie pentru azi 

si pentru mdine, 

vom face o tot 

mai impunatoare 

pledoarie pentru 

decenta 

si excelenta, 

pentru ca viitorul 

suna frumos, 

suna ortodox, 

suna sfant, 

pentru ca viitorul are 

nevoie de ortodocsi 

sfinti si nu de paparude 58 

iar noi ajutam, 
cu slabele noastre puteri 

si, 

mai ales, 

cu harul lui Dumnezeu, 

coo 

ca frumusetea sa irumpa 
din oameni. 

Cu siguranta. . . 

da, cu siguranta, 

nimic de pana acum 

nu va mai fi la fel, 

ci va fi altfel, 

nu va mai fi static 

ci dinamic, 

nu va mai fi prosteste 

ci cu stil, 

nu ne vom mai 

intoarce inapoi 

ci vom duce trecutul si 



581 



Cu tot ceea ce inseamna platforma noastra online, potrivit: 



http://bastrix.wordpress.com/2009/12/29/platforma-online-teologie-pentru-azi/. 

2 Ce e paparuda: http://ro.wikipedia.org/wiki/Paparuda. 
583 Sa tasneasca. 



336 



prezentul inainte, 
pentru ca se poate, 

se poate altfel, 

se poate mai bine 

si mai stralucitor 

si mai dumnezeieste. 

Cu siguranta, cuvantul va 

fi tot mai cuvant 

si imaginea va fi tot 

mai imagine 

si oamenii tot mai 

oameni, 

pentru ca totul va fi altfel, 

chiar daca toti gugustucii 

ar canta pe Bach 584 

la fluier. 



584 



Johann Sebastian Bach: http://ro.wikipedia.org/wiki/Johann_Sebastian_Bach. 



337 



Postmoderna epopee 




Spune-mi ceva 585 despre 

megabaitii 586 tai de succes, 

despre pectoralii tai de pixelii, 

pe care un photoshop 58 

ii modifica de nu se vad! 



Spune-mi despre o mie si una 
de povesti neinteresante, 

COO 

despre cum i-a intrat twitterul 

lacrimi lui Cvadratura, 

de a stiut toata blogosfera 58 

genitalele la o mie de 

fete 

rastalmacite! 



in 



Am sa iti spun si eu, iubito 

sau necunoscuto, 

despre chaturile 590 mele 

cu vacanta mare, 

mica, mijlocie... 

cu doua libarci poloneze, 

care au trecut 



Un poem din 1 1 octombrie 2009. 



O romanizare a pluralului lui megabyte: http://en.wikipedia.org/wiki/MB. 

S7 Acum Photoshop ne ofera si editare online: https://www.photoshop.com/. Pentru mai 
multe detalii aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Adobe_Photoshop. 

88 Contul nostru de pe Twitter: http://twitter.com/fatherdorin/. De aici puteti downloada 
prima noastra carte formata din mesajele scrise de catre noi pe Twitter: 
http://bastrix.wordpress.com/2009/10/04/twitter-pentru-azi-vol-l-2009/. 

589 



Unul dintre numele de masd dat comunitatii online de bloguri. 
5yu Mod de comunicare online intre doi parteneri prin intermediul scrisului sau la nivel 
audio-video. Un mod foarte cunoscut de chat se poate face prin intermediul lui Yahoo 
Messenger 10: http://messenger.yahoo.com/download/. 



338 



granita WordPressului 591 

si s-au dat de Desdemona si 

de Liubavicea. 



Cum, nu o cunosti 

pe soru-mea, 

Porumbita, 

care scrie 

in blogspot 592 , 

despre cum 

se fac sarmale 

in foi de carton? 



Sau pe Morometea, 

fata de la pagina 5 593 , 

pe care am gasit-o in ipernity 594 

moarta de. . .impregnare? 



Ca noi am inceput 
sa ne facem tatuaje. 

Primul tatuaj mi 1-am facut 

pe nara stanga, 

de fapt sub streasina narii. . .pentru ca 

noaptea sa imi cada, 

bombata, 

pe nasul meu ca de magar zorpian 595 . 

Apoi mi-am mai facut 

un tatuaj misto, 

cu o pizza in forma de romb, 

tocmai pe neocortex, 



591 De aici va puteti face un blog in WordPress: http://wordpress.com/. Despre istoria 
platformei WordPress aici: http://en.wikipedia.org/wiki/WordPress. 

592 In Blogpost mai avem doar doua bloguri, care au trecut prin multe remedieri si care inca 
isi cer o reorientare a prezentei lor la nivel online. 

Pe eel de aici: http://bastrix.blogspot.com/ (unde avem numai RSS-uri si widgete 
publicitare) si pe eel de aici: http://dorinfather.blogspot.com/ (cu podcasturile facute in 
Odeo). 

593 Aluzie la fetele care se dezbraca in Libertatea: http://www.libertatea.ro/. Cu timpul s-a 
transformat sintagma: /ata de la pagina 5 intr-una care trimite la pornografie sau la fete cu 
moravuri usoare. 

594 Contul nostru de fotografie din Ipernity: http://www.ipernity.com/doc/34778. 
95 Aluzie la Zorpia. Aici gasiti contul nostru de fotografii din Zorpia: 

http://www.zorpia.com/dorin777. 



339 



la extrema dreapta intre Panama si 
Tokyo. 

Habar am de ce am numit 

cele doua nume, scrise 

cu majuscula. . . 

insa mi-am mai facut un tatuaj 

sub buric... 

tocmai pentru ca sa 

pot copia, cu el, 

la limba romana, 

diferenta dintre 

substantivul fenomenal 

si adjectivul de stare. 

Adica: frumos de prost. 

Barosan de tembel. 
Parasuta de inteligentd. 

Si adjectivul exprima 

tocmai o contradictie 

intre starea bahicd 

si starea de prostalau, 

prins cu copiuta 

pe mana dreapta, 

palmata 596 ... 

Am sa va spun, 
ca nu imi ia mult timp, 

ca si asa nu fac 

nimic toata ziua, 

despre ce o sa mai fac 

eu in urmatoarele zile. 

O sa dorm ca un fraier. . . 

dupa care o sa ma scol 

si o sa ma rascracarez 

ca un nesimtit. . .cerand 

de mancare, 

de unde nu am adus. 



5% 



Tinuta in palma. 



340 



Ca sunt adolescent 
prost crescut... 

Iar, daca as avea sotie, 

nu m-as da deloc din 

pat. . .din acelasi motiv: 

597 

pentru ca sunt un tocsun 
si un dobitoc 598 de 40 de ani, 
care se crede un 
neispravit 599 de 10 ani. 

Laurmaurmei... 

de ce sa faci ceva maret, 

cand poti sa faci 

ceva nesemnifwativl 

Ceva... de nimic. 

Daca te uiti in jur 

• ' ■ • -600 

si vezi numai nimicun , 

tu de ce sa fii mai 

altcumva? 

Nu ma pot crede o varza 

sauun fazan 601 ? 

De ce nu, 

un maus de 30 de lei, 

pe care il clicaie 602 

disperarea 

J /-r)603 

de a nujil 

Am ajuns intr-un 

punct al vietii, 

al experientei, 

in care il inteleg pe 



597 Un caracter dificil, un om greu de suportat. 

598 Un nesimtit, un insensibil la eforturile sotiei mele. 

599 Un om fara griji, care nu trebuie sa munceasca, pentru ca e copil. 

600 Numai oameni de nimic, fara caracter. 

Ambele substantive spune acelasi lucru: nu ma pot face ca sunt si eu prost si nesimtit ca 



si ei, ca toti safim o apa si-un pamdntl 

602 Romanizarea actiunii facute cu click- 

603 Aluzie la titlul cartii: Disperarea t 
prezentare a autoarei aici: http://www.phg.ro/stire.php?cat_id=14&id=12068. 



602 Romanizarea actiunii facute cu click-vX, cu miscarea mausului. 

603 Aluzie la titlul cartii: Disperarea de a fi, a lui Chris Simion, aparuta in 1996. O 



341 



Kafka de minune. . . 

care dorea sa 
arda tot ce scria 604 . 

II inteleg... 

Cand totul pare ridicol, 

nesemnificativ, 

exasperant, 

cand traim sub tirania 

minoratului 605 de cea mai joasa speta, 

de ce sa te mai chinui 

sa faci o literature. 

atat de plina de intelesuri, 

cand cei care nu o inteleg - 

o, atat de multi! - 

se uita la ea 

ca mata in calendar? 

Ii inteleg 

pe oamenii care 

nu mai sunt intelesi, 

pentru ca au depasit 

orice limita a normalului bont, 

placid 

si sinucigas. 

Ii inteleg. . .si ii compatimesc 
in mod demn. 

In mod demn, 

in mod prieteneste, 

cu dragoste. 

Epopeea postmoderna 

e, de fapt, 
cutia de la cipsuri 606 



604 A vrut sa isi arda opera, daca imi aduc bine aminte si i-a salvat-o un prieten. 

605 A lucrurilor si a sperantelor mici. 

606 Cum se fac cipsurile: http://www.pofta-mare.ro/retete_culinare_cipsuri.php. 



342 



pe care o arzi 
cu bricheta 607 . 



E un tampon de vata aruncat 

pe strada. 

E un belciug in nas . . . 

dezagreabil din calea afara. . . 

Si noi, 

niste caini vagabonzi ai istoriei, 

care latram la lima 

ca tot sa cada, 

desi luna sta semeata si grava 

si nu cade deloc. 

Epopeea postmoderna 

se termina 

brutal 

si indiferent. 



07 Aluzie la un articol online pe care 1-am citit de la un american, care vorbea despre cum 
ne-am pornografizat viata, pe de o parte si despre ce bagam in noi, pe de alta parte. Si 
vorbea despre cat de cancerigene sunt pungile de cipsuri daca le arzi. 



343 



Trecere de octombrie 




Treci prin fata mea 
ca o libarca neagra 608 , 

indiferenta, 
jupuita de delicatete, 

pe cand eumor... 

Treci prin moartea mea 

cu o indiferenta 

naucitoare, 

fara sa spui o rugaciune, 

fara sa te inchini 

si sa ceri 

iertarea pacatelor mele. 

Treci prin tot ce ma enerveaza, 

prin tot ce ma lasa rece, 

prin tot ce ma exaspereaza. 



608 



Poem scris pe data de 27 octombrie 2009. 



344 



Insa nici tu nu 
iti admiti moartea, 

5 5 ~ 

moartea ta, 

care e legata de tine 

ca un caine de lantul lui lung 

si schelalait. 

5 

Trecerea de octombrie 

sau prin octombrie 

e persecutanta. 

Ma persecuti cu 

tacerile tale, 

cu tacerile diminetilor reci 

5 

ca un aer crud, 

cu pasarile de rautate 

care emana din tine 

ca dintr-un cos cu gunoi. 

Ce ti-am facut de esti asa 

5 5 5 

rau cumine?! 

Ce trebuia sa iti spun, 
sa iti fac, 

5 ~ 

ca sa fii maiputin idiotlW 

Timpul trece prin noi 

ca un taifun 

si nu avem timp 

de jocuri secunde. 

Nu avem timp de mofturi 

si nici de malagambe nespalate, 

aruncate de la unii la altii. 

5 

Respecta-mi moartea, te rog! 

Mai ai demnitatea aceasta, 

prietene, 

demnitatea lutului care 

se intoarce 

in lutul din care a fost luat 

si a constiintei care 



345 



va vorbi in fata 

lui Dumnezeu despre sine 

si despre mine. 

Te rog sa mai ai 

putin timp 

pentru a-ti veni in fire! 

Astfel pot si eu sa mor 

odata cu cocorii, 
care nu se mai intorc. 



346 



Melancolie plind de gimnasticd sau fabula in 
acasa ei 

Pasarile au plecat 

in tarile calde 609 , 

una cate una 

si au ramas numai ciorile, 

adica cei de prin partea locului, 

fapt pentru care PIB-ul 610 nostru 

e vai de el, 

ca nadragii rupti in tur. . . 

Nu in turul doi, 
ci in turul pantalonilor. . . 

De aceea, in turul doi, 

trebuie sa alegi bine, 

frate de sange, 

daca nu vrei sa te gaseasca 

morga mai devreme 

sau spitalul de nebuni. 

Si nebunia trebuie 

sa aiba o limita a ei, 

ca toate limitele. 

Si punctele trebuie sa aiba 

si ele farasul lor, 

ca de aceea se rotesc cadrele, 

ti se rotesc ochii, 

ti se face rana in piept 

si te dor maselele, 

nedreptatile, 

durerile, 
plansetele, 
plansurile, 

doinele, 
prostiile... 

Pasarile au plecat 



609 Poem din data de 28 octombrie 2009. 

610 , 



Produsul intern brut: http://ro.wikipedia.org/wiki/Produs_intern_brut. 



347 



in tarile calde 

5 

si fac caldura la altii. 

5 5 

La noi au ramas numai 

stremeleagurile 611 copacilor, 

fara frunze si roade, 

5 ~ 

ca niste gaini zapacite, 

ca sa ne manance tot orzul 

pentru gaste... 

Ce fac gastele, 

cand albul lor devine maculat 

ca funinginea? 

Ce fac curcanii fabulei, 

cand e sa zica D«/ pentru altceva, 

ca ne-am saturat de atata 

trap pe loc? 

O, voi, cai fara zabala, 

care scrieti tot ce 

va vine la gura! 

Care laudati pe toti 

serpii pamantului, 

pana cand va mananca toata 

carnea de sub crupa. 

Au plecat tarile in tarile calde 
si tristetea a ramas in tarile reci. 

5 5 5 

Si tarile reci mananca slanina 

5 5 

si ceapa, plus tuica 
de cea mai proasta 

calitate, 

pentru ca a inceput 

sa bata crivatul 

5 

in soba. 

Oare nu putem sa punem 
si noi vulturi 

5 

la presedintie? 



611 



Crengile goale ale copacilor. 



348 



Da, vulturi! 

Vulturii sunt niste pasari mari, 
frumoase si admirabile, 

5 7 

care mananca lesuri. . .dar 

care au un penaj frumos . . . 

si zboara 

si iar zboara 

si iar zboara, 

de nu le mai vezi 

de sus ce zboara... 

Nu putem oare sa 

vedem mai bine, 

decat sa vedem 

si mai raul 

Vrem mai rau 

decat atat? ! 

Vrem mai mult sadism, 

mai multa 

prostie, 

mai mula spaga?!! 

Vrem si mai multa 

neomenie?!!! 
Nune-aajuns?!!!! 

Pasarile au plecat 

cu pasari cu tot 

si cu tari cu tot 

si noi am ramas 

cu ramaneri cu tot 

si ne lingem pe bot 

la televizor, 

in loc sa punem mana 

pe puterea 

deafi normali. 

Pentru ca pasarile care au 

plecat ne-au facut sa fim ciori 

si ciorile, daca raman ciori, 



349 



nu sunt vulturi, 

chiar daca si ele zboara 

si caraie 

si fac mizerie 

prin parcuri si paduri 

cu ganietii 612 lor. 

Pasarile au plecat. . . 
Poate ca pleaca si ciorile. . 



612 Exprimare populara a lui gainat = excrement de pasare. 



350 



Die So Easily 




You die with a smile 
pressed on your face. 

You die as a raindrop, 

like a dragon-fly attached 

to the wings. 

Therefore no one 

sees you, 

my darling, 

nobody! 

No one knows, 

because nobody loves you 

like me. 

I have loved you with 
all my heart. 

I've loved you with 

all my life, 

with all my blood, 

that all my words . . . 

And that is why your death 

is like a smile, 

as a high breeze 

for my eyes 

because it makes me 



Un poem din 30 octombrie 2009. 



For my wife 



613 



351 



cry sweet . . . 

And everything is 

so easy 

and so hard 

at the same time. 

Because I can not believe 
that your death is possible. 

Because I believe that death 

may be simpler and 

so committed and love . . . 

Love, 

for it is God's gift, 

is so triumphant, 

passing many obstacles, 

because he does 

not fear death. 

And with all this, 

you die 

as a dandelion blown 

in the wind. 

You die as 

an irreplaceable 

friend of my heart. 

You die with all that 

are you 

and nobody, 

but no one can replace, 

never, your 

beauty. 



352 



Caldul de noiembrie 



Un tren plin cu caldura 614 . Si cu... caldura umana, dar, mai 
ales, cu caldura locomotivei, care ne-a invadat in acest noiembrie 
2009 mai mult decat ne va lovi la inima in decembrie 2009 sau 
ianuarie 2010. 

Cine mai apuca 2010? Unii vor muri in 2010, pe cand altii 
in 3015, asta, cu siguranta, daca va mai exista 3015 sau 3019 sau 
daca va mai exista moarte, ca si moartea va disparea. 

Caldura mare in tren. Prea multa. Cascatul si somnul sunt 
impreuna. Muncitorii navetisti picotesc 615 ca niste gaini aiurite de 
prea multa caldura. Cine nu ar picoti, daca termometrul 
compartimentului arata 35 de grade la umbra?! 

Se casca si se sforaie. 

Gandurile sunt putine. 

Deloc prozaice. 

Cel mai delicat dintre ei este un mai tdndr, care, dupa ce se 
uita si se juca pe telefon o vreme, isi deschise ziarul Click 6l6 (cel 
mai vdndut din Romania, scrie sus, pentru tot prostu') si se holba 
pe indelete in el. 

Cel mai simpatic de altfel, tipul de baiat pe care il 
manipuleaza toti prin umflarea egoului, desi el se tine mandru si 
falos, ca nu poate fi diblat de niciun rauvoitor. . .As. . . 

E cel mai simpatic... El, si nu ziarul! Ziarele sunt o 
pierdere de timp, dupa care stergi pe jos sau te stergi. . . 

Caldura mare in tren. In pauze, mai deschid usa. In pauzele 
trenului...ca eu ma tot gandesc la o mie de lucruri, pentru ca 
timpul trece greu, cand te grabesti si nu trece deloc. . .cand n-ai ce 
face... 

Eu sunt langa usa. Stau la usa... Si sunt singurul care mi- 
am dat jos sapca (sapca groasa, luata de la singurul meserias din 
vechiul Bucuresti 617 , care mai face asa ceva...), cat si scurta de 
toamna. 

Nu inteleg in ruptul nervilor, cum de pot sta imbracati ca 
ciobanii, chiar si cand calatoresc la 35 de grade cu plus, cu 
gentile in maini si cu caciulile in cap... desi te tree toate 
transpiratiile vietii si ale mortii cand ii privesti. . . 



614 Articol din 21 noiembrie 2009. 



615 Dormiteaza, motaie pe scaun. 

616 Tabloid romanesc: http://www.click.ro/. 

617 Are magazinul pe strada Lipscani, in Bucuresti si mi s-a plans ca nu mai poate sa 
gaseasca un ucenic, pentru ca toti sunt ahtiati dupa bani dar nu si dupa munca. 



353 



Totul e de toamna. Cu toamna. Printre valurile de amintiri 
ale toamnei, ale toamnelor care te aduc din trecut in prezent ca pe 
un flux si reflux. 

O fresca microscopica, daca e sa vorbim de la vederea mea 
pana la vederea lui, care nu se vede din avion in mapa lui 
Google 618 . Fresca unei priviri personale, pe care nimeni nu o 
poate imita niciodata, pentru ca tu o simti numai ca tine. 

Fresca unei realitati care se uita, daca nu o scrie nimeni. 
Tocmai de aceea tot ce nu am scris nu a fost deloc si nici nu va fi 
pentru altii, ci a trecut numai prin mine. Relieful cuvintelor e 
singurul sigur. La fel si imaginea si sunetul. 

Simpaticul celularist 619 nu si-a luat insa bilet. De la Videle 
s-a urcat domnisoara blonda, cu doua celulare in ambele maini, 
careia nu ii prea mergeau castile si a dat, de cateva ori, cu ele sau 
in ele. 

Insa numai badigardul 620 , care se sui cu mine de la 
Bucuresti si al carui portofel bariu 621 ma intepase in pulpa stanga, 
se lua de domnisoara blonda, care, cand se urea in tren...o suna 
imediat pe o colega, careia, cu/a...ii spuse, cum 1-a mardit 622 pe 
unul. . .si ce a pierdut de la atare faza. 

Adica pierduse un moment unic de divertisment, intr-un 
oras mic si necablat la obscenitatea 623 divertismentului de 
calitate. 

Insa badigardul, si el simpatic, in ciuda capului mare si ras, 
a zambit si s-a zambit...stipuland faptul ca nu se mai vorbeste la 
telefon pe tren (cica s-ar fi dat o lege, de care nu stia nimeni), 
alaturi de cea pentru nefumatul in tren. 

Insa, pe hoi, unul fuma...Si, cand badigardul security 1-a 
intrebat de ce face acest lucru, cu o insistenta gaunoasa, el i-a 
spus, sec si melodic: Am dracil Asa ca omul 1-a lasat cu dracii 
lui, ca sa-i afume... 

Insa domnisoara, oricat de blonda era ea si de suava...s-a 
prins ca era a gioc 624 legea lui, fapt pentru care nu a pus replica la 
inima. 



618 Cum arata Romania in harta online a motorului de cautare Google: 
http://maps.google.com/maps/ms?ie=UTF8&oe=UTF8&msa=0&msid=1003929787583410 
44855.00044db0e7fded76fb30d. 

619 Care vorbea la telefonul celular. 

620 Romanizarea lui bodyguard. 
21 Mare. Cuvant tiganesc. 

622 L-a batut. Alt cuvant tiganesc. 

623 Aluzie la titlul cartii de articole a lui Andrei Plesu: 
http://www.ishop.ro/carti/Obscenitatea-publica_Plesu-Andrei.html. 

624 Pronuntarea lui: a joke (eng.) = o gluma. 



354 



Era bucuroasa ca pleaca de la Giurgiu la tara si ca la tara o 
sa fie mai cald decat la Giurgiu, pentru ca abia au dat astia 
drumul la caldura. . .Bunica avea sa-i faca focul in soba si sa-i dea 
o mancare buna, ceea ce cred ca s-a si intamplat. . . 

Badigardul, inalt si gras, era plin de haine speciale. Pentru 
ca cei care sunt navetisti si muncesc la Bucuresti, dar sunt din 

55 5 1 

Teleorman, se bucura sa vina acasa, de la munca, in security 625 , 
pentru ca sa vada si sa stie toata lumea ca au servici. 

Serviciul e o legitimare sociala, alaturi de verigheta si de 
copii. Daca nu ai cele trei elemente, mai mult sau mai putin, esti 
suspect la nivel. . .social. . . 

Totul e cutuma. Si la cutuma i se mai zice si obicei. Cand 
domnisoara incepu sa se ia la intrecere cu domnisorul simpatic, 
cu muzica din telefoane, desi, asa ceva nu se face in tren, pe 
nervii altora, pentru ca te poti trezi cu o bastarca 626 in nas, 
badigardul simpatic o ironiza numai pe domnisoara blonda 
(misogin, ca presedintii Romaniei?! 627 ), cica cu unghiile ei prea 
mari nu o putea ajuta, la munca, pe bunica ei. . . 

Insa bunica nu dorea nimic de la nepoata, cum spuse chiar 
nepoata, ci numai sa mai vina pe la ea...caci, cu siguranta, ca nu 
pleaca cu mana goala. 

La tara vii cu mana goala... si pleci cu Qaplina. Tocmai de 
aceea recunostinta se uita, dupa ce mananci si bei bine la tara si 
dupa ce pleci cu sarsanalele 628 pline. . .la Bucuresti. . . 

Inalt, mare, gras, security, cu ochi dupa femei dar fara 
cultura generala prea multa, bun ca masina de lupta. 

Tanara, blonda, prostuta, adica silly 629 , viitor incert...dusa 
de val. 

Restul . . . dormitanzi . . . 

Domnisorul fara bilet, atunci cand veni nasu' 630 si plati 8, 5 
lei, ca sa se dea de integru, vazand ca eu am bilet si pentru 
intoarcere (obicei bun, de urmat!) imi zise perfid de scurt, ca cu 
o primavara. . .nu se face un bilet. . . 631 



625 Asta scrie pe hainele lor, pentru ca sunt agenti de paza la firme bucurestene. 

626 Cu un pumn. 

627 Aluzie la o remarca a presedintelui Basescu la adresa contracandidatului Crin Antonescu 
facuta in emisiunea televizata de la Cluj, din finalul primului tur pentru alegerile 
prezidentiale din 2009. 

628 Cu gentile. 

629 Prostuta in engleza. 

630 Controlorul de tren. 

O rastalmacire voita a expresiei: cu ofloare nu se face primavara. 



355 



Dar, daca nimeni nu mai plateste biletul. . .se pare ca nu va 
mai fi nici loc de du-ma trenule, acasa! Eu voi continua sa imi 
iau bilet, chiar daca toti smecherii merg cu 3 sau 5 lei, bagati in 
buzunarul mainii nasului de tren. 

Conform sloganului CFR: respectd-te, daca nu vrei sa fii 
respectat! 

La intrebarea: De ce nu merg cdstile?, domnisoara ii 
raspunde lu' nean-so badigardu', ca sunt ^n'cafe...Intrebare 
banala, raspuns banal. . . 

El ar fi agdtat-o si mai rau in discutie pe domn'soara, insa 
a inteles ca nu se face asta de fata cu un preot, straduindu-se sa 
nu dracuie de mama focului. . . Aici am respectat respectul lor! . . . 

Insa intrebarile si raspunsurile, oricat de banale ar fi, daca 
sunt adevaratc.e de bine...Numai cand sunt perverse e...de 
rau... 

De ce a simtit domnisorul, cu 8, 5 lei platiti in tren...ca sa 
imi dea o replica la o intrebare...pusa cu ochii? Un alt simt al 
asumarii...Si de ce nu au dracuit in exces...daca simteau ca ar 
trebui sa o faca? Domnisorul, totusi, cu mana scoasa pe geam, a 
tras vreo doua tigari in piept pana la Rosiori, pentru ca, boala, 
daca nu ti-o faci cu mana ta...inseamna ca nu o incepi de 
dimineata... 

Eu imi platesc biletul, pentru ca stiu ce s-ar petrece cu 
nasul de tren sau cu controlorul de tramvai sau autobuz, daca ar 
veni si m-ar mirosi a preot... si ce s-ar mai bucura ca are pe cine 
sa-1 caterincheze , ca la usa cortului. 

Asa ca...lasa-ma, nene, in pace cu nesimtirea ta groasa, iti 
cumpar biletul, dar toti de pe langa mine merg tot cu tine, cu 
bagatul in pozanar. . . 

Numai ca, pe langa misogini, bdrbatii mai prosti dar in 
functie, sunt magari pe langa aia cu studii sau in fata lor, in 
timpul exercitarii functiei lor. 

Si, desi eu stiu ca tu esti un spagar de nota zece, ai totusi 
tupeul sa vii sa te ratoesti 635 cu mine, tocmai pentru ca sa imi 
arati ca poti sa ai un ascendent in fata mea, pe baza functiei tale. 

Insa, sub-intelectualule, nu ai niciun ascendent asupra mea 
pentru ca ai o sapca sau pentru ca esti ministru, daca nu ai tot ce 
iti trebuie in cap, intelegi?! 



Aluzie la cantecul: Du-ma acasa, mai tramvai! al lui Gica Petrescu: 
http://www.youtube.com/watch?v=mEbUtetYlyg. 

33 O rastalmacire a unei reclamei CFR recente, care indeamna sa ne respectam (adica sa ne 
luam bilet) pentru ca safim respectati. 

634 Sa-i faca morala. 

635 Sa te certi. 



356 



Cu o floare nu se termina o primavara, dar se incepe! Si, 
desi cuseta trenului nostru e cum e, veceurile sunt nespalate, 
ajungi cand ajungi, totusi trenurile sunt romanesti, sunt ale 
noastre si trebuie sa ne bucuram de ele si in ele. 

Pentru ca, daca nu ar fi. . .nu s-ar mai povesti. . .si nici citi si 
am muta filmul povestirii intr-un autobuz iarasi infect, fara veceu 
si cu claie pe gramada 636 . . . 

Trenurile sunt ale noastre. Si calatoria e a noastra. Si 
caldura din calatorie e a noastra. Si oamenii din calatorie si 
caldura sunt ai nostri. 

Un noiembrie cetos, care te taie la reumatism. II simt in 
trupul meu, in inima mea cu toata toamna. De ce Bacovia 637 
simtea toamna oricand? 

O simt in mine. Ii simt si pe ei, pe oamenii de langa mine 
deveniti personaje stihiale sau abia prinse in piesajul naratiunii. 

Domnisoara are unghiile pictate. Unghii negre cu 
brizbrizuri florale. . . 

Se duce la Valeni...Eu, la Scrioastea, la bunica mea si 
luam acelasi autobuz cu scaune mici, pentru elevi, luat de la fiare 
vechi din Germania. . . 

Nimic nu ramane pe loc. Totul se schimba cu o viteza pe 
care nu o mai intelegem prea bine. . . 

Desi nervoasa pe celularele ei...are, totusi, bun simt... 
Asta mi-o apropie. . . 

I-am privit tot timpul. Am facut poze cu ei. I-am privit in 
adancul lor. De acum ei au coborat undeva, in mine si au ramas 
acolo... pentru ca sa nu ii mai pot scoate niciodata din abisul 
fiintei mele. 



636 In care am sta ingramaditi. 

637 George Bacovia: http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Bacovia. 



357 



2.222.222 de motive poetice, exegetice, estetice si 
megafrenetice pentru a spune de ce iarna efrig 



Iarna e frig 638 ... pentru ca prostia nu doare pe cei care o 
au. . .ci pe cei care o inteleg in fiinta celor care o au. 

Iarna e frig pentru ca tu ai ochi caprui...si ma incalzesc, 
aidoma unui ceai cald. . .la inima. . . 

Iarna e frig pentru ca a tot fost cald si pasarile au plecat in 
tarile calde, ca sa faca plaja. . . 

Iarna e frig pentru ca e cald, eel putin in nadejdea ca vom 
mai scapa. . . si iarna asta. . . 

Unii insa nu vor mai scapa... Vor merge sa se 
odihneasca. . . 

Iarna e frig pentru ca eu sunt obosit. 

Iarna e frig pentru ca poezia e frumoasa si friguroasa. 

Iarna e frig pentru ca frigul e un fel de sorcova vesela. 

Iarna e frig... pentru ca trebuie sa vorbesti rar...si ei tot sa 
nu inteleaga ce tot spui. 

Mai spui, spusesem, ca e frig...ca sare randul, ca isi aduce 
aminte tocmai cand uita, ce pacat!, era tanar, era dulce, eu stiu ca 
salamul cu soia nu exista decat in conceptele lui Leibniz 639 si ca, 
fara doar si poate, apelativul, in cazul lui, era un fel de rozatoare 
de bloguri indelicate. . . 

Iarna e frig pentru ca ne mancam unii pe altii ca masina de 
tocat carne. 

Iarna e frig pentru ca suntem juvenili. 

Iarna e iarna, la fel ca vara cand e toamna si poarta cercei 
de rosii si de struguri la urechi. 

Iarna e contaminant de alba. 

O gripa aviara 640 e ca iarna sau ca boala vacii nebune 641 , 
cand s-a imbolnavit de tifos exantematic 642 . 

Iarna e ca un ras de cartita de online 643 . 

Cartita de online e proasta ca iarna. 

Iarna toate berzele din tarile calde se reintorc in visele 
copilariei noastre. 



638 Articol din data de 10 decembrie 2009. 

639 Gottfried Wilhelm Freiherr von Leibniz: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Gottfried_Wilhelm_von_Leibniz. 

640 Mai multe date: http://ro.wikipedia.org/wiki/Grip%C4%83_aviar%C4%83. 

641 Idem: http://www.sanatate.org/boli/bse_esential.html. 

642 Idem: http://www.efarma.ro/dictionar.php?id=594. 
Spion de online si nu... creator de online. 



358 



Noi suntem mici si creduli. Credem tot felul de acadele, de 
vata pe bat, de Tom si Jerry 644 . Mancam filme pe paine. Punem 
un strat de sunca, trei linguri de marmelada, apoi zece kilograme 
de mustar amestecat cu colesterol. . .si formam 1 12 645 . 

-Emort?! 

- Nu, doamna: i-a ramas halcaua de carne de pore in gat! 
In rest nu are nimic. 

Iarna e lugubru de singura. 

Copacii iernii sunt goi de amintiri. 

Orice ai spune despre iarna e...stingher. Stingher rimeaza 
cu sifonier, sifonier cu rentier, rentier cu. ..cerebelll 

Iarna e un loc gol, un fel de pauza. 

Iarna e ca o splina umflata. 

Iarna e un tractor transformat in sanie. 

Iarna ma due eu cu plugusorul 646 in vis. . .la nimeni. 

Iarna e o iarna, o fata amabila, indiferent de cat de grasa 
sau de frumoasa este. 

Iarna... ca sa zic asa, un anotimp frumos, languros de 
intelectual, in care imi caut partenera de revelion. 

Pentru ca fara revelion e ca si cand nu as avea de unde sa 
vin cheaun de somn. 

Iarna e un fel de facultate terminate la serai. . .si cu spaga. 

Iarna e enervanta, exasperanta, dinamizanta, mineralizanta, 
uitanta, acaparanta, dansanta, arboranta, motorizanta? !!!!... 

Iarna este. 

Iarna e. 

Ca de-ar fi nu s-ar tot povesti. . . 

Iarna e un fel de trecere in revista a tot felul de neimpliniri, 
de retractari, de vociferari, de mirari, de agonizari, argotizari, 
armonizari... 

Iarna e ca literatura: un fel de a da cu ochii de cine nu vrei 
si de cine nu-ti pasa. 

Iarna e un fel de familie, care tace de se cutremura 
scandura casei sub ei. 

Iarna e un fel de blogger parsiv inacceptabil aidoma 
cuiului care zgarie fierul. 

Iarna e o cicatrice. 



644 Mai multe exemple video online: 



http://video.google.ro/videosearch?q=Tom+%C8%99i+Jerry&oe=utf-8&client=firefox- 

a&rlz= 1 Rl GGGLen R03 56&um= 1 &ie=UTF- 

8&ei=ljo_S4zHIJeOmgP4xrjPBA&sa=X&oi=video_result_group&ct=title&resnum=4&ve 
d=OCCUQqwQwAw#. 

645 Ca sa vina salvarea: http://www.l 12.ro/. 

646 II gasiti aici in forma integrala: http://bastrix.wordpress.com/2008/12/31/plugusorul- 
romanilor/. 



359 



Desi v-am enervat cu iarna de la inceput de rand, iarna e 
un fel de poezie, care nu se mai termina si care ne torpileaza 
auzul cu infrigurare. 

Pana aici a fost poezie... .De aici incolo exegeza...si 
maioneza. 

Iarna e un fulg de nea care iti acopera visarea ta de 
nerusinata electrica. 

Iarna e ca un critic literar, care nu stie nimic sigur...dar 
stie sa scrie carti necitite de nimeni. 

Iarna e un copil gol in strada, la cersit...sau aruncat in 
veceu, in luna a patra, pentru ca...femeia decide asupra trupului 
ei... 

Iarna e un pore gurmand, care nu are boala noua 647 si nici 
veche si care va deveni sorici copt. 

Iarna vine din Franta cu vacanta 648 , cu trenul de Constanta. 

Iarna e o fusta alandala, necalcata si necoafata. 

Iarna e hiperfrenetica ca. . .cobza. 

Chiar si dupa acest lung poem in proza...frigul e tot ca 

649 

vara . 



Aluzie la gripa porcina din 2009: 



http://en.wikipedia.org/wiki/2009_swine_flu_outbreak. 

Aluzie la formula copilariei: A venit vacanta cu trenul din Franta. 
649 Si ne intoarcem, la final, la aceeasi formula ...despre care am mai vorbit: iarna nu-i ca 



360 



Cuprins 

Despre adormirea Fericitului Gheorghe Calciu §i simplitate 
(2-4) 

Democra^ia romaneasca a inceput cu...Martirii din 
decembrie 1989 (5-6) 

Zi de praznic imparatesc. Ziua aderarii. Ziua bucuriei (7-8) 

In memoriam lui Mihail Eminescu (9-11) 

Mai aproape de intelepciune...(12-13) 

Melancolie abuziva (14-15) 

Maturatoarea care ne cere rugaciunile si crestina 
universale, care plangea vorbind despre Domnul Iisus (16-17) 

Sfantul loan Botezatorul in viata mea (1 8-22) 

PFP Teoctist al Romaniei: un chip surazator, care ne-a 
linistit intotdeauna (23-27) 

Despre Negrut...si despre alti prieteni (28-31) 

Despre cum am invatat...definitia credintei (32-41) 

De la Marius Cruceru la Lorin Fortuna: doi monstri 
simpatici (42-48) 

Despre Teologul eel mare al Bisericii, despre Fericitul 
Parinte Dumitru Staniloae la prezent (49-54) 

Despre Dali, care m-a invatat ca Dali e numai unul (55-60) 

La iesirea la pensie a blogului...„£a Patratosu " (61-69) 

The Fact That Makes Diference! (70-72) 

5 noiembrie: ziua patronimica a Prea Sfmtitului Galaction, 
Ierarhul blandetii (73-76) 

Negrut...in acoarela: motiv de amintiri (77-80) 

O fotografie reintoarsa...la viata (81-85) 

Despre limba romana...dupa George Pruteanu (86) 

Experienta romano-iraniana sau cum e sa ai bun simt (87- 



91) 



106) 



De frunza de vie si despre miros (92-93) 

N-am stiut sa ma inchin...(94-100) 

La 18 ani de la primul pas spre... mintea eclesiala (101- 



Gest cu greutate de recunostinta (107-109) 
Scrisul, semnatura §i cum arata un referat al unei teze de 
licen^a intocmit de catre profesorul Nichifor Crainic (110-113) 



361 



Ce ne-a inva^at incatalogabilul §tefan Iordache? (114-116) 

Crin Antonescu: un om al maturita^ii politice (117-118) 

Darul bunului sim{ sau despre Otlodor-vX lui Mircea 
PetruSuciu (119-120) 

Oameni care nu mor niciodata (121-126) 

Sunt personal. . .de aceea merg cu personalul (127-129) 

Gustul ingratitudinii vs bunul sim^ al recuno^tin^ei (130- 
134) 

Omul care mi-a spus prima oara: „ar fi bine sa face^i teza 
doctorala pe opera Sfantului Simeon Noul Teolog" (135-136) 

Sa vezi si dincolo de ochi (137-139) 

When You Are Born Again (140-142) 

Intalnirea cu Sfantul Ierarh Spiridon sau despre seriozitatea 
asprimii duhovnicesti (143-148) 

Insesizabila poveste. Despre el la persoana a 4-a (149-150) 

Ma vei intreba lucruri. ..(151-152) 

Unde nu erau ei? (153-155) 

Primavara cu frisoane (156) 

Poveste tehnologica (157-158) 

Antipoezia de dupa masa (poem de clasica rezonan^a) 
(159-161) 

Solitudine(162) 

Pastel oricum ar fi el (poem pentru copii pre-scolari) (163- 



164) 



171) 



Vorbe de cana folosita (165-167) 

Jurnal de om cotidian (un fel de lasa-ma sa te las) (168- 



Un om fugea cu realitatea la subra^ (172-174) 

Fiecare gand e dragoste... (175-176) 

Atonalitate (un fel de linii drepte, cand ele sunt strambe) 
(177-180) 

Discutii clandestine, ceva poezie §i doua cepe (181-183) 

Nu e bine sa miro§i flori...dar ai tot dreptul sa miro§i gaze 
de e§apament (184-186) 

Drumul care te duce, prietenul meu! (187-189) 

De dor in multe feluri (so^iei mele) (190-191) 

Sohnia mersului incet §i bicarbonatul (192-196) 

Pasi de dimineata... (197-198) 

Cutia cu interese [literatura fan-te/zis-ta]. Nu are 
bulinarosie... (199-204) 

Bibelou de por^elou, fi^e de Bucur[e§ti] §i ca sa vezi §i sa 
nu crezi (205-208) 

Ce ma bucur ca sunt prost! (209-210) 



362 



212) 



247) 



280) 



Poeziile de noapte sunt altfel decat poeziile dezi?! (211- 

Poveste de neadormit copiii (213-215) 

Ce conteaza, daca nu ma crezi? ... (2 1 6-2 1 8) 

Adevaruri din inima (219-221) 

Tie, din inima (222-224) 

Tributarii micilor povesti (225-23 1) 

Foaie verde de ca§mir. . .ochii-^i sunt un ra§papil (232-239) 

Latrarea ca aflare in treaba §i despre alte subtilita^i (240- 

Era ceva insuportabil de frumos (248-250) 

Aripa gandului (251-253) 

Monologuri cu Gica (254-261) 

Nu po^i sa taci, cand toate sunt a§a frumoase. . .(262-266) 

O, Slant Duh... (267-269) 

O, tu, eel care ai obrazul lat ca termopanul! (270-276) 

Balada postmodernului inofensiv ca mucul de ^igare (277- 



Haiku esential (281) 

Banii citesc ziarul. Prompterul e via^a mea. Nu conteaza 
cine nu te-njura (282-285) 

Unicii mor pe cand timpul trece (286-290) 

Toate drumurile merg la gara iar tu nu vrei sa pleci cu 
niciuntren (291-300) 

Cand te doare capul in stil clasic (301-308) 

Elegie clasica pentru oameni care in^eleg cu inima (309- 
311) 

La zidul casniciei (312-314) 

Oricat ar parea de bizar (3 1 5-3 1 6) 

Ha, ha, ha.. .(3 17) 

Cupmic(318) 

Fabulafudula(319) 

Neicusorule, cum iti spuneam (320) 

Dar ce pazesc serviciile secrete?! (321) 

Trebuie sa fii in rand cu lumea (322) 

Prostia e o valoare capitalizabila (323) 

Pescari de duzina (324-325) 

Lipsa figurilor de stil (326-328) 

Rozina lui George Calinescu are sange maimu^esc in ea 
(329-330) 

Cu siguranta... (331-337) 

Postmoderna epopee (338-343) 

Trecere de octombrie (344-346) 



363 



Melancolie plina de gimnastica sau fabula in acasa ei (347- 
350) 

Die So Easily... (351-352) 

Caldul de noiembrie (353-357) 

2.222.222 de motive poetice, exegetice, estetice si 
megafrenetice pentru a spune de ce iarna e frig (358-360) 



364 



Teologie pentru azi 



Cartea de fafa este o edifie online 

gratuita §i e proprietatea exclusiva a 

Pr. Dr. Dorin Octavian Picioru§. 



Ea nu poate fi tiparita §i 

comercializata fara acordul sau 

direct. 




Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorug 



Teologie pentru azi 

Toate drepturile rezervate
Internet Archive Audio

Featured

Top

Images

Featured

Top

Software

Featured

Top

Texts

Featured

Top

Video

Featured

Top

Mobile Apps

Browser Extensions

Archive-It Subscription

Save Page Now

Full text of "Bucuria comuniunii, vol. 5 (2010)"

See other formats
